1,164 matches
-
Kokel, care sunt traduceri turcice ale toponimului slav. Ne putem întreba cum se face că rîul nu a fost denumit de romîni, care au precedat toate populațiile implicate în denominațiile de mai sus. Răspunsul ni-l dă traducerea efectuată de cumani, pe care, procedînd la fel, o puteau face înaintea lor slavii (din romînește, așa cum s-a întîmplat cu Repedea- Bistrița, Valea Seacă-Sohodol etc.). Adoptarea de către romîni a termenului slav se datorează, cum a demonstrat Pușcariu, caracterului mult mai clar de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este obișnuită în corespondențele romîno turcice Buceci-Bucegi < bučak-buğag). Adjectivul deli, teli, „nebun“, este metaforic, conotațiile fiind „imensă, înaltă, deasă, întunecată“, cum se spune în formulele populare tradiționale, „codru verde, unde nimeni nu te vede“, „întuneric ca-n codru“. În cazul cumanilor și al rudelor lor, pecenegii, impresia acestui codru inaccesibil, de nepătruns, în care probabil că se ascundeau localnicii romîni la sosirea năvălitorilor, era nu numai „poetică“, ci și importantă pentru strategia, eforturile și pierderile umane pe care le presupunea atacarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele Begney. În perioada medievală se pare că a fost construit în același areal un castru denumit Dibiscos (atestat la anul 1019). În secolul al XII-lea este amintit Comitatul Themes, iar în secolul următor Castrul regium Themes (ocupat de cumani și reconstruit ulterior de italieni). În secolul al XIV-lea apar primele atestări ale numelui actual, în variantele Temeswar, Themeswăr, Temuswar, Thumusvar, Thumuswaar, Temesvar, Temisvar. Locuită de romîni, sîrbi și maghiari în secolele XIII-XVI, cetatea intră în 1552 sub stăpînirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ajuns la interese străine adevărului istoric. Cel mai elocvent exemplu de folosire a denumirilor arhaizante pentru realități etnice contemporane cronicarului, ni-l oferă Ana Comnena, care, în lucrarea Alexiada, dedicată imperialului ei tată, relatează evenimentele legate de atacurile pecenegilor și cumanilor la Dunărea de Jos, acești migratori fiind ajutați de “mai marii acelor locuri”, care trebuie amintiți, spune ea, “deși corpul istoriei se murdărește de dânșii” - Tatos,zis și Chalis,Sacea (Satza) și Seslav,în care trebuie văzuți șefii unor formațiuni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
unui frate apărut să-i năruie visele, se situază între anii 1086 - 1091, când Imperiul Bizantin reușește să-i invingă pe barbari și să se statornicească temeinic la Dunărea de Jos . Pentru Ana Comnena, pecenegii sunt sarmați și misi, iar cumanii geți ; ungurii sunt daci, localnicii nu sunt denumiți, fiind considerați ca rebeli, răsculați impotriva imperiului.Ceea ce surprinde este nu atât limbajul arhaizant, cât faptul că acesti barbari - pecenegii și cumanii - “având liniște au arat pamântul, semănând miei și grâu” . Or
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Jos . Pentru Ana Comnena, pecenegii sunt sarmați și misi, iar cumanii geți ; ungurii sunt daci, localnicii nu sunt denumiți, fiind considerați ca rebeli, răsculați impotriva imperiului.Ceea ce surprinde este nu atât limbajul arhaizant, cât faptul că acesti barbari - pecenegii și cumanii - “având liniște au arat pamântul, semănând miei și grâu” . Or, din câte se cunosc din relatările altor scriitori dintr-o epocă mai veche sau din evul mediu timpuriu - Ammianus Marcellinus, Jordanes - , migratorii nu practicau nici un fel de agricultură, având repulsie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și grâu” . Or, din câte se cunosc din relatările altor scriitori dintr-o epocă mai veche sau din evul mediu timpuriu - Ammianus Marcellinus, Jordanes - , migratorii nu practicau nici un fel de agricultură, având repulsie de orice unealtă agricolă. Dacă pecenegii și cumanii nu erau dedați agriculturii, atunci, în mod firesc practica agricolă trebuie pusă pe seama autohtonilor. În categoria denumirilor arhaizante intră și ausonii, care vin spre noi prin filieră romano - bizantină.Cine sunt ausonii? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acestea să fi determinat și justificat plecarea spre Europa, după repetatele atacuri contra Chinei. Nici mărturiile persane nu amintesc de catastrofe în spațiul Asiei Centrale, care au determinat plecarea avarilor, considerat al doilea val hunic. La fel, deplasarea uzilor, pecenegilor, cumanilor - bulgarii și ungurii nu contau în jocul puterii, fiind dependenți de kazari - , nu are drept cauză absența vegetației. Spațiul pe care se mișcă populațiile barbare-asiatice este, față de Europa, considerată de Napoleon o vizuină, uriaș, de la nord de Zidul Chinezesc, toată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
face o idee foarte aproape de realitatea nivelului social-economic și cultural al migratorilor barbari. Organizarea socială a asiaticilor a avut la bază ginta. Studiul realizat de istoricii ruși asupra acestui aspect a avut în vedere pe mongolo-tătari, în parte și pe cumani, care au dominat stepele rusești timp de mai multe secole. Cu toate limitele ei pornind de la concepția care o domină, lucrarea lui B. D. Grecov și A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei , rămâne o lucrare de referință în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
hanului. Aceste trăsături le-a avut Gengis- Han. Luând ca model societatea mongolă de la începutul mileniului al II-lea, ne putem imagina care a fost forma de organizare social-economică a celorlalți migratori barbari, începând cu hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, berindeii, cabarii, brodnicii, găgă uzii și sfârșind cu mongolotătarii. Toate aceste populații se înrudesc, au același mod de viață, de organizare, același nivel cultural cu excepția unor triburi turcice, mai favorabile penetrării culturii indo-persane și chineze. Aceste triburi turcice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de trai parazitar, jafurilor și prădăciunilor. În felul acesta voiau să-și prelungească existența biologică, nivel la care ajunseseră și pe locurile lor ancestrale, deoarece despre o chemare istorică nu poate fi vorba. Este adevărat că unele triburi - hunii, avarii, cumanii, mongolo-tătarii - vor întemeia „imperii”, care, de fapt, sunt niște imitații după Imperiul Chinez sau Imperiul Roman. Nimic din forma lor de organizare nu lasă să se întrevadă forma superioară de alcătuire teritorială care este tocmai statul. De altfel, lipsa oricărei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Caspică și de Munții Urali, dispunem de aprecierile făcute de cronicarii arabopersani și de cronicile rusești, precum și de mărturiile împăratului bizantin Constantin Porfirogentul care a trăit în secolul al X-lea. Astfel, sunt suficient de bine cunoscuți guzii-oguzii, pecenegii, ungurii, cumanii și, evident, neamul rous, rhus, adică varegii, înainte de a fi asimilați complet de slavii răsăriteni. Conglomeratul etnic de la marginea Europei răsăritene a putut fi ținut în loc atâta timp cât puterea statului kazar era suficient de mare ca să fie recunoscută și de populațiile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe altele, prind pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau de neam slav, rhus, bulgar, burtaș, peceneg. Din cronicile rusești aflăm aceleași lucruri despre cumani. De exemplu, letopisețul rusesc al lui Lavrentie relatează că la anul 1093, polovții (cumanii) „au ars cetatea Tarțscului și pe locuitori i-a risipit”, iar pentru anul 1094 spune „țăranii au pierit, alții au fost prinși și au fost risipiți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau de neam slav, rhus, bulgar, burtaș, peceneg. Din cronicile rusești aflăm aceleași lucruri despre cumani. De exemplu, letopisețul rusesc al lui Lavrentie relatează că la anul 1093, polovții (cumanii) „au ars cetatea Tarțscului și pe locuitori i-a risipit”, iar pentru anul 1094 spune „țăranii au pierit, alții au fost prinși și au fost risipiți în diferite țări” . Tabloul acesta, care nu-i deloc încurajator, trebuie întregit cu elementele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
barbarii asiatici nu intenționau și nu știau să organizeze cuceririle și să le integreze într-o formă de stat care ar fi produs ordine și stabilitate. Dacă se admite, cel puțin pentru români, o colaborare militară cu asiaticii , în speță cumanii, existența unei Cumanii în partea sudică a Moldovei și Țara Românească de la Olt la Dunăre, ca stat cumanic, nu se poate susține, argumentul indubitabil în absența țării și statului cumanic ni-l furnizează luptele cumanilor cu mongolo-tătarii, care după bătălia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
intenționau și nu știau să organizeze cuceririle și să le integreze într-o formă de stat care ar fi produs ordine și stabilitate. Dacă se admite, cel puțin pentru români, o colaborare militară cu asiaticii , în speță cumanii, existența unei Cumanii în partea sudică a Moldovei și Țara Românească de la Olt la Dunăre, ca stat cumanic, nu se poate susține, argumentul indubitabil în absența țării și statului cumanic ni-l furnizează luptele cumanilor cu mongolo-tătarii, care după bătălia de la Kalca din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
militară cu asiaticii , în speță cumanii, existența unei Cumanii în partea sudică a Moldovei și Țara Românească de la Olt la Dunăre, ca stat cumanic, nu se poate susține, argumentul indubitabil în absența țării și statului cumanic ni-l furnizează luptele cumanilor cu mongolo-tătarii, care după bătălia de la Kalca din 1223, pierd teritorii din stepele rusești, am zice inima statului lor, dar le rămăseseră suficiente teritorii pe care să le apere. După cum se știe, cumanii au preferat să ceară protecția regelui Ungariei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și statului cumanic ni-l furnizează luptele cumanilor cu mongolo-tătarii, care după bătălia de la Kalca din 1223, pierd teritorii din stepele rusești, am zice inima statului lor, dar le rămăseseră suficiente teritorii pe care să le apere. După cum se știe, cumanii au preferat să ceară protecția regelui Ungariei, refuzând să lupte alături de români împotriva mongolo-tătarilor pentru Cumania lor. Cumania documentelor papale și maghiare este o Cumanie românească suficient de bine conturată administrativ și religios . Emitenții documentelor despre Cumania nu-i credeau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
maghiare este o Cumanie românească suficient de bine conturată administrativ și religios . Emitenții documentelor despre Cumania nu-i credeau pe vlahii schismatici capabili de organizare politică, care, în concepția lor, nu putea aparține decât barbarilor cuceritori. Dacă-i urmărim pe cumani după 1237, când se contura în stepele Asiei uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din 11 aprilie 1241, de pe râul Sajo, unde ungurii vor fi zdrobiți de mongoli, fiind învinuiți de acest dezastru cumanii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cumani după 1237, când se contura în stepele Asiei uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din 11 aprilie 1241, de pe râul Sajo, unde ungurii vor fi zdrobiți de mongoli, fiind învinuiți de acest dezastru cumanii, bănuiți a fi înțeleși cu tătarii . Nici numărul migratorilor europeni - germanii și slavii - nu trebuie exagerat. Slavii, care interesează mai mult istoria noastră din primul mileniu, inițial o singură seminție, a sclavinilor, se vor particulariza după regiunile pe care le-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Această deosebire vine în primul rând, de la durata și caracterul distructiv al năvălirilor barbare, care n-au contribuit cu nimic la sudarea teritorială și politică a românilor, decât foarte târziu, prin secolele XII - XIII, în special prin contribuția turcilor vechi, cumanii, dar și aceasta este o problemă discutabilă . Deosebirile și particularitățile de dezvoltare între apusul și estul Europei, între Galia - Franța și Romania Orientală, din care a rămas România de astăzi și câteva fragmente de latinitate la sudul Dunării, le putem
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Grigore al IXlea, deși auzise de „puternicii acelor părți” nu vorbește de ei, nu se adresează lor, acordând, cum erau obișnuiți s-o facă pentru apusul Europei, atenție pseudoepiscopilor, care acționând într-un mediu schismatic, într-o episcopie catolică a cumanilor, atrăgeau la ortodoxism și pe unii dintre catolici . Și după anul 1000, când pentru Europa apuseană se observă o stabilitate asociată cu creșterea populației, în Europa răsăriteană, îndeosebi pe teritoriile românești, se păstrează vechea caracteristică a unei lumi în mișcare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe locul de stepă al Moldovei și Țării Românești, iar în Transilvania pare să fi împărțit o pădure cu românii, la care râvneau și sașii, nu au avut alt merit decât că au lăsat, nu fără a fi învinși, locul cumanilor și Cumaniei . Un document oriental care amintește și de țara românilor, numit Oguzname (Analele hanului Oguz) vorbește de emigrația cumanilor ca despre o expediție de cucerire: „Când Qipčaq (cumanii) a crescut mare și s-a făcut voinic, țările Urus (rușilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la care râvneau și sașii, nu au avut alt merit decât că au lăsat, nu fără a fi învinși, locul cumanilor și Cumaniei . Un document oriental care amintește și de țara românilor, numit Oguzname (Analele hanului Oguz) vorbește de emigrația cumanilor ca despre o expediție de cucerire: „Când Qipčaq (cumanii) a crescut mare și s-a făcut voinic, țările Urus (rușilor), Ulak (românilor), Magar (maghiarilor) și a Bašqurd (bașkinilor) au devenit dușmane și n-au vrut să se supună. Atunci (Oguz
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
merit decât că au lăsat, nu fără a fi învinși, locul cumanilor și Cumaniei . Un document oriental care amintește și de țara românilor, numit Oguzname (Analele hanului Oguz) vorbește de emigrația cumanilor ca despre o expediție de cucerire: „Când Qipčaq (cumanii) a crescut mare și s-a făcut voinic, țările Urus (rușilor), Ulak (românilor), Magar (maghiarilor) și a Bašqurd (bașkinilor) au devenit dușmane și n-au vrut să se supună. Atunci (Oguz Han) i-a oferit lui Qipčaq mult popor și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]