1,164 matches
-
mai înainte. Acesta a fost așadar stadiul al doilea al ridicării. În lupta proximă Petru și Asan răpiră flamura imperială și hainele împăratului și se împodobiră cu ele. Apoi urmă un nou război cu blachii, lupta împăratului cu blachii și cumanii la Berrhoea, prinderea soției [lui] Asan și predarea fratelui său Ioan ca ostatec; războiul fu rău purtat. Când campoducele Constantinos Aspietes [î]i observă împăratului Isaak că oastea nu se poate lupta tot într-un timp și în contra vlahilor și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
purtat. Când campoducele Constantinos Aspietes [î]i observă împăratului Isaak că oastea nu se poate lupta tot într-un timp și în contra vlahilor și în contra foamei, împăratul puse să-i scoată ochii. Blachii, ce făcuse tăriile lor inaccesibile, pustiau împreună cu cumanii provinciile romane, împăratul pierdu, la 1190, oastea și podoaba capului său (?? s?? ). Descrierea pe care Niketas o face despre purtarea împăratului Isaak Angelos confirmă pe deplin ceea ce tot el relatează, cumcă frații vlahi nu doreau nimic mai mult decât păstrarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lor skythici victoria armelor. Cetele lor nu se puteau oare înarma cu armele pe cari romaeii fugari le pierdeau în strâmtorile munților și pe cari le luau de la romaei oamenii lor ce se cățărau ca și caprele. Ei, vlahii și cumanii, sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și a rasei romaeice, ori pe unde numai o pot stârpi vlahii și skyții, cumanii. Tracia trebuia să devie o vizuină pentru animale sălbatece. Un indiciu nu puțin semnificativ în privirea vlahilor, cari acum jucau rolul cel mare și n-aveau așezări numai din a dreapta Dunării, este că la disoluțiunea Imperiului romaeic al lui Angelos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din el le bulgare sau roy de Bulgarie, ceea ce apoi a trecut în cărțile noastre de istorie. Chiar acolo unde Geoffroy spune espres roi de Blakie traducătorul pune roi de bulgares. Geoffroy nu vorbește, ca Niketas, de skyți, ci de cumani și vlahi {EminescuOpXIII 225} Locuitorii prinși ai orașelor romaeice se târăsc, după porunca regelui Ioan, în Blaqui, în închisoare. Încet, încet se aude vorbindu-se (de la 1206 începînd) și despre un țari al vlahilor și bulgarilor, curând apoi numai despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sf. Dimitrie, patronul apărător al grecilor, care, precum Sf. Veit călătorise de la saxoni la boemi, călătorea acum de la Salonic la Tîrnove. Dar, cu toate acestea, lucrul nu mergea atât de lesne. Bulgarii și vlahii trebuiau să se razime încă pe cumani, între cari fără nici îndoială locuiau și vlahi, pe malul stâng al Dunării. Întemeiarea regatului sârbesc sub marele Nemanja pricinuia, după cum se esprima Ansbert, mari neajunsuri romaeilor, cari în mai multe rânduri bătuse pe bulgari. Unirea țarului vlah al bulgarilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari fără nici îndoială locuiau și vlahi, pe malul stâng al Dunării. Întemeiarea regatului sârbesc sub marele Nemanja pricinuia, după cum se esprima Ansbert, mari neajunsuri romaeilor, cari în mai multe rânduri bătuse pe bulgari. Unirea țarului vlah al bulgarilor cu cumanii era însă atât de intimă încît Kalopetru putu să ofere împăratului german, în certurile acestuia cu bizantinii, o oaste auxiliară de 40 000 de bulgari și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai multe rânduri bătuse pe bulgari. Unirea țarului vlah al bulgarilor cu cumanii era însă atât de intimă încît Kalopetru putu să ofere împăratului german, în certurile acestuia cu bizantinii, o oaste auxiliară de 40 000 de bulgari și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese însă oferirile serbilor din Diocleea; el nu intră nici în voia principelui vlahilor și bulgarilor și merse neoprit spre Ierusalim. Dar, în loc de a ajunge la Iordan, ajunse numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ne vesti despre reaua reușită a bătăliei de la Adrianopole, de la 15 aprilie 1205, despre prinderea lui Balduin și închiderea lui în temnița lui Johannicius, domnul vlahilor, care l-au atacat pe acesta c-o mulțime nenumărată de vlahi și cumani. Innocențiu III se văzu silit de a interveni pentru pace între bulgaro - vlahi și latini; dar nu-i succese nici de-a obține măcar eliberarea lui Balduin, a cărui închisoare deveni poate ceva mai suportabilă - la început fusese 'ncărcat cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dominarea romaeică. 2) Întemeietorii reînnoitului Imperiu bulgar erau vlahi, și nu bulgari, de origine români, iar noul Imperiu din anul 1186 era, vlaho - bulgar. 3) Ridicarea din anul 1186 a pornit de la vlahi, s-a sprijinit mai cu seamă, pe cumani, a atras în curentul ei și pe bulgari și astfel al doilea Imperiu bulgaro - vlah se deosebește în mod esențial de cel dentăi; e un imperiu mai cu seamă vlah, care [se] numește bulgar pentru că fraților vlahi le succesese de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a născut silința de-a pune pe noul neam de domnitori vlahi în relațiuni istorice și de înrudire cu vechiul neam bulgar, ceea ce-a fost cu totul arbitrar și eronat. 5) Întregul raport al vlahilor cătră bulgari și cumani cată deci a se considera altfel decum se considera pîn' acum. Ce deducțiuni sunt însă a se face dintr' aceasta pentru istoria românilor nu mai este obiectul acestor cercetări. {EminescuOpXIII 227} 6) Nu se mai cade desigur de-a vorbi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dumitru Ivănescu) 13 Un spirit civic viu, neliniștit și responsabil (Ovidiu Pecican) 19 In honorem Alexandru Zub (Alexandru-Florin Platon) 21 IMPERII, CONFESIUNI Anul 1204 în istoria Europei: un bilanț (Șerban Papacostea) 27 Aliați nord-dunăreni ai Imperiului latin de la Constantinopol: regii cumani Jonas și Soronius (Ovidiu Pecican) 37 Ortodoxie și catolicism în spațiul extracarpatic în evul mediu. Observații pe marginea unei relații conflictuale (Flavius Solomon) 43 Geneza națiunilor medievale în Europa Est-Centrală. Câteva repere istoriografice (Aurelia Felea, Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asigure un rol major în istoria universală. Câțiva ani după cucerirea Bizanțului de cavalerii apuseni, cruciata și-a făcut apariția și în spațiul românesc. Un detașament al Ordinului Teutonic a fost instalat în Țara Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât și pentru Imperiul Latin instalat la Bosfor prin sprijinul acordat de călăreții stepei statului vlaho-bulgar, adversar primejdios pentru cruciați îndată după 1204. Desfășurare independentă de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie a Regatului Ungar au fost supuși unei puternice presiuni din partea bisericii apusene, care considera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împlinire care însă nu s-a dovedit capabilă să integreze definitiv „Cele două Europe“ (Les deux Europe), pentru a relua titlul lucrării unui publicist francez, care nu și-a pierdut încă actualitatea. ALIAȚI NORD-DUNĂRENI AI IMPERIULUI LATIN DE LA CONSTANTINOPOL: REGII CUMANI JONAS ȘI SORONIUS Ovidiu Pecican Nu cunoaștem situația de la sud de Carpați în cei paisprezece ani de dominație teutonă. „Ultramontania“, cum am îndrăznit să numesc teritoriul cucerit de ordin la sud de Carpați și grupat în jurul cetății - neidentificate în teren
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Carpați în cei paisprezece ani de dominație teutonă. „Ultramontania“, cum am îndrăznit să numesc teritoriul cucerit de ordin la sud de Carpați și grupat în jurul cetății - neidentificate în teren - Cruceburg era însă locuită. Știm sigur că, dintre locuitorii ei, cumanii au ripostat, ca unii ce își vedeau obstaculate, prin paza și riposta teutone, posibilitatea de a efectua raiduri prin Țara Bârsei (Burzenland, în documentele atente la denumirea germană) în Transilvania. Mai știm că, dintre aceștia, unii au fost convertiți, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Burzenland, în documentele atente la denumirea germană) în Transilvania. Mai știm că, dintre aceștia, unii au fost convertiți, împreună cu familiile lor, după cum rezultă dintr-un document papal din anul 12311. În mod sigur, însă, nu acesta a fost cazul tuturor cumanilor și al românilor care trăiau împreună cu ei. În perioada imediat următoare, însă, la aproximativ un deceniu de la plecarea Ordinului Teuton din Țara Bârsei, la sud de Carpați sunt amintiți doi regi cumani care continuau să trăiască în conformitate cu vechile lor credințe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sigur, însă, nu acesta a fost cazul tuturor cumanilor și al românilor care trăiau împreună cu ei. În perioada imediat următoare, însă, la aproximativ un deceniu de la plecarea Ordinului Teuton din Țara Bârsei, la sud de Carpați sunt amintiți doi regi cumani care continuau să trăiască în conformitate cu vechile lor credințe și obiceiuri: Jonas (în forma latină din cronica lui Alberic de Troisfontaines, care îi pomenește), „considerat cel mai mare dintre regii cumanilor“ (major in Regibus Comanorum la Alberic și „le grant roy
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Țara Bârsei, la sud de Carpați sunt amintiți doi regi cumani care continuau să trăiască în conformitate cu vechile lor credințe și obiceiuri: Jonas (în forma latină din cronica lui Alberic de Troisfontaines, care îi pomenește), „considerat cel mai mare dintre regii cumanilor“ (major in Regibus Comanorum la Alberic și „le grant roy de Commains“ la Joinville 2), și Soronius 3. În 1239, conform lui Georgios Akropolites, o armată cruciată de șaizeci de mii de franci, venită prin Ungaria împotriva grecilor lui Vatatzes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
roy de Commains“ la Joinville 2), și Soronius 3. În 1239, conform lui Georgios Akropolites, o armată cruciată de șaizeci de mii de franci, venită prin Ungaria împotriva grecilor lui Vatatzes în ajutorul • Maria Holban crede că pretenția creștinării unor cumani în perioada dinainte de expediția prințului Bela peste Carpați la 1227 este superfluă pentru perioada dinaintea acestui an. Dar după trecerea bisericii bulgare și române, la 1204, sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în ajutorul • Maria Holban crede că pretenția creștinării unor cumani în perioada dinainte de expediția prințului Bela peste Carpați la 1227 este superfluă pentru perioada dinaintea acestui an. Dar după trecerea bisericii bulgare și române, la 1204, sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic, singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când Ioan Asan al II-lea se reîntorcea la religia creștină răsăriteană), a creat o conjunctură care, măcar din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când Ioan Asan al II-lea se reîntorcea la religia creștină răsăriteană), a creat o conjunctură care, măcar din perspectiva oportunității politice, trebuia să îi ducă pe unii dintre cumani la convertiri. Aceasta cu atât mai mult într-un moment de presiune militară directă, cum a fost cel creat de acțiunea Ordinului Teuton la sud de Carpați, între 1211 și 1225. Nu este, deci, deloc sigur că asemenea convertiri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. de Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2002, p. 81. • Ibidem, p. 83. Imperiului Latin al proaspăt alesului împărat Baudouin de Courtenay, a fost bine primită de bulgari și a beneficiat de ajutorul „sciților“, adică al cumanilor 4. Conform lui Alberic, în oastea occidentală erau șapte sute de cavaleri și vreo treizeci de mii de călăreți. Ei nu ar fi putut străbate Bulgaria dacă nu o ajutau cumanii cu care două dintre căpeteniile cavalerilor latini s-au și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de bulgari și a beneficiat de ajutorul „sciților“, adică al cumanilor 4. Conform lui Alberic, în oastea occidentală erau șapte sute de cavaleri și vreo treizeci de mii de călăreți. Ei nu ar fi putut străbate Bulgaria dacă nu o ajutau cumanii cu care două dintre căpeteniile cavalerilor latini s-au și încuscrit. Spre a obține ajutorul cumanilor, latinii au trebuit să încheie cu aceștia o alianță. Pentru aceasta s-a dat curs unor obiceiuri cumane, dintre care cronicile occidentale amintesc: amestecarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oastea occidentală erau șapte sute de cavaleri și vreo treizeci de mii de călăreți. Ei nu ar fi putut străbate Bulgaria dacă nu o ajutau cumanii cu care două dintre căpeteniile cavalerilor latini s-au și încuscrit. Spre a obține ajutorul cumanilor, latinii au trebuit să încheie cu aceștia o alianță. Pentru aceasta s-a dat curs unor obiceiuri cumane, dintre care cronicile occidentale amintesc: amestecarea sângelui cuman și latin obținut prin crestarea ușoară a mâinilor căpeteniilor și băutul acestui amestec de către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]