568 matches
-
mai vechi din Asia; la vechile temple (secolele VII-VIII) Înscrise pe lista Patrimoniului Internațional UNESCO, datorită sculpturilor 568 exemplare Înfățișându-l pe Buddha 725. În cealaltă capitală antică Puyo se remarcă pagoda Paeckche din aceeași perioadă 726. Soarele Începu a cumpăni dincolo de amiază... În văile din jos vuietul surd al râului se schimbase În urlet clocotitor de ape vijelioase ce mânau dindărăt cu iuțeală de uragan surpăturile de stânci smulse din scoborâșurile Înalte ale drumului lor la vale și frământau cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
moderne a dus și aici la prezența produselor alimentare: zahăr, făină, orez, conserve, locuitorii insulelor fiind ispitiți de a obține hrană gata preparată sau semipreparată. Cu toate aceste dificultăți, insulele de corali au o populație foarte densă. Soarele sta să cumpănească dincolo de piscurile depărtate și viorii ale munților. Mă mistui În necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor. Și soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale norilor ce se Întind În fâșii lungi deasupra
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
treptele văzduhului spre lumea cealaltă... cineva trase parcă În lături perdeaua neguroasă a norilor, și, În Întunericul cel mai deasupra al cerurilor, o poartă de senin limpede se deschise spre adâncimile umbrelor albastre, și o stea cu lumina tremurătoare Își cumpăni sfioasă chipul său peste adâncuri... Vasul nostru reia cursa de Întoarcere spre arhipelagul indonezian, zile și nopți se scurg Încet ca nisipul clepsidrei. Devenit citadela noastră plutitoare, petrecem o mare parte din timp pe punte, la plajă, jacuzzi, audiții, biliard
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cam patru ore de așteptare în față, înainte de ajunge la raclă. Sunt încurajat de vremea (încă) favorabilă și de perspectiva unui timp de așteptare „rezonabil”. Primele 30 de minute trec foarte rapid, este faza în care pelerinii fac cunoștință, se cumpănesc bagajele și echipamentul etc. Eu mă găsesc lângă două femei din Timișoara, pensionare amândouă. Vin la Iași cam o dată la doi-trei ani. Își amintesc cu spaimă marea busculadă de acum 14 ani (să fie deci în 1996 ?) atunci când „s-au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puternică de a cunoaște alte locuri, sunt curioși, pur și simplu. Iar pelerinajele au o puternică dimensiune socială, îi unesc pe oameni”. Cum ar arăta un „pelerinaj reușit” în viziunea Părintelui Dinu ? Pelerinajul în care „dimensiunea spirituală să fie bine cumpănită de cea strict turistică”. Părintele Dinu a mai făcut referință și la rolul de ghid spiritual și turistic al preotului, care „trebuie să se dăruiască trup și suflet pelerinilor”. De mai multe ori a apărut distincția netă între „pelerinajele interne
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
albastră pe care o purta era curată. Hartley ba își aplatiza, ba își umfla ondulele părului cărunt. Mi se făcuse rău din pricina emoției și a fâstâcelii și a rușinii și a dorinței de a pleca de acolo și de a cumpăni ce însemnau toate astea pentru mine. Locuiți de mult aici? — De doi ani, îmi răspunse Fitch. — Încă nu ne-am stabilit ca lumea, adăugă Hartley. — V-am văzut la televiziune, urmă Fitch. Mary a fost emoționată - și-a amintit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de a gândi și a se exprima. Și fiecare limbă, fiecare cultură folosește un arsenal specific de simboluri în care se identifică fiecare societate. De aici și necesitatea îmbogățirii universale a umanității prin dezvoltarea culturilor naționale. Iată de ce trebuie să cumpănim propriile noastre cuvinte și să cultivăm cu grijă limba și cultura pe care le moștenim ca pe o zestre prețioasă de la înaintași și să le cultivăm continuu. Aceste fapt se și realizează în lume de un număr apreciabil de teoreticieni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a ninge, plânge etc, nu doar a fi pepunctul... Și-au redus la maximum capacitatea flexionară: se folosesc la prezent indicativ: „Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață” (M. Eminescu) și, mai rar, la imperfect: „Când soarele... sta să cumpănească...” (C. Hogaș) sau la perfectul potențial-optativului: „Ea clipi din ochi, des, parcă ar fi stat să-i dea lacrămile.” (D. Zamfirescu) Precedate de adverbul parcă, cele două verbe pot sta la potențial-optativ: Parc-ar sta să plece undeva., Parc-ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
focul face fum. Încărcat cu-n sac de cas Un măgar urca pe coasta Să se ducă la orașCând gonit de vreo năpasta, Coborând hai-hui urcușul, Sare-n drum un iepuraș! Se oprește măgărușul Și sfârșit de-atâta cale, Zice cumpănindu-și sacul Greu la deal! Ba -i greu la vale, Că mă duc de-a berbeleacul! (Otilia Cazimir — Greu la deal și greu la vale) Lângă apă Jijiei Ne-am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul călăuz, ci animalul cel cuminte al șătrarului, care pășea harnic pe drum știut, cumpănindu-și spre pământ botul și afirmându și la fiecare pas înțelepciunea. Din lum ina poienii dădură iar în întuneric și umblară așa multă vreme. D omnul de Marenne fu și el ispitit să imiteze pe șătrar și, cu greutate mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu patru decenii cînd am început să scriu despre Bacovia: acela că, în afară de fratele ziarist și scriitor, singurul sprijin al poetului a fost Agatha, privită de malițioși doar ca o sursă a întristărilor sale. Bacovia - îmi dau seama acum - a cumpănit bine cînd a scris în „Doină”: „Și cum stau de supărat,/Chiar de toate m-am lăsat... / Numai tu m-ai sprijinit/ Și, în lume,/<Iar> vorbit...” 5) Vecin cu Isis N-am întrebat pe nici un poet dacă îi pasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iluzia recunoașterii, nu oricum, ci ca „mare poet”. Articolul aparține unui Popescu necunoscut, dar pe care îl ridică în rang: „eminentul critic”, „talent de mîna întîi”, „un estet fără pereche”. „De la Gherea n-am mai avut un critic atît de cumpănit, atît de judicios și învățat...”. „Pe lîngă el, și Dragomirescu, și Lovinescu și toți criticii noștri sînt niște cîrlani”. O „aqua forte” executată cu mînă sigură, schița surprinde comportamentul unui personaj nu chiar rar în viața literară: megalomanul. Oricum, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și meditația au ca alternativă acțiunea concretă, voința de a face istorie. Tema cunoaște noi dezvoltări în poeme ulterioare prozei în discuție: „E împărțită omenirea/ În cei ce vor și cei ce știu,/ În cei dintâi trăiește firea,/ Ceilalți o cumpănesc și-o scriu.” Eminescu însuși, într-o scrisoare expediată din Berlin în 1873, mărturisește că dorește să revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și meditația au ca alternativă acțiunea concretă, voința de a face istorie. Tema cunoaște noi dezvoltări în poeme ulterioare prozei în discuție: „E împărțită omenirea/ În cei ce vor și cei ce știu,/ În cei dintâi trăiește firea,/ Ceilalți o cumpănesc și-o scriu.” Eminescu însuși, într-o scrisoare expediată din Berlin în 1873, mărturisește că dorește să revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a intervenit în anchetele procuro rilor. Plus că au fost mesajele de susținere publice: „Direcția Națională Anticorupție trebuie să rămână o instituție de Parchet, o instituție a magistraților, independentă, separată de influențele politice.“ — O schimbare legislativă esențială. Știu că a cumpănit mult dacă e bine ca Președintele să numească șeful DNA. Ideea era că dacă ai un Președinte de bună-credință, lucrurile pot arăta bine în final, pe când dacă ai un Președinte de rea credință, lucrurile pot arăta prost în final. Sau
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei, și dezlegând-o deci din pripon, o condusei, ca o altă zeitate antică, sub egida-mi ocrotitoare înlăuntrul sacrosant
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
străbătută de ură. De ce n-a descoperit toate aceste adevăruri în timpul cât a fost ministru? De ce le descoperă astăzi, când guvernul țării sale vrea să renunțe la serviciile lui? Există asemenea coincidențe imposibil de trecut cu vederea când vrei să cumpănești cu răceală puterea de judecată a unui om. Pentru câți oameni, mai celebri decât Alcide Ebray, atașamentul față de țară a încetat de îndată ce acea țară a dat semne că se poate lipsi de ei? Orice om, din indiferent ce țară provine
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o sticluță de parfum bulgăresc de trandafiri, o basma cafenie ce avea imprimate pe ea un soi de valuri marine stilizate. Ca sățmi dau răgazul de a cumpăni asupra alegerii, mțam îndreptat, cam întrțo doară, către rafturile de care răspundea Nea Tase, librarul și papetarul. Nu avea stilouri chinezești, ci numai autohtone, din cele care lăsau pe hârtie prea multă cerneală și cărora li se stricau unațdouă filetele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
așa cum li se întâmplă adesea femeilor pe care natura le-a înzestrat cu o sensibilitate adevărată și care au simțit în viață emoții aprinse, prietenia ei avea ceva tandru și pasionat care îi dădea un farmec special. Spiritul îi era cumpănit, cuprinzător, întotdeauna picant, uneori adânc. O rațiune de aleasă calitate o îndrumase către opiniile sănătoase pe care le-a avut, și la care a ajuns așa, mai mult decât printr-o examinare atentă. Iar părerile și le dezvolta cu forță
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din cauza cărora continuă să existe evenimente care se vor tăinuite și altele care se vor impuse forțat, fără respect pentru principiul istorist etc. Paradigma epistemologică propusă științei psihologiei corespunde unei construcții aflate în plină edificare, perfectibilă și ajustabilă de către oricine cumpănește cu obiectivitate la destinul psihologiei ca domeniu distinct de cu-noaștere științifică, realizat în acord cu logica de dezvoltare generală a cunoașterii științifice. Construcția epistemologică a psihologiei propusă și-a completat laturile de susținere începând din Antichitate, după care, cu fiecare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în 1930, ajunsese de 21%, iar maghiarimea regiunii industriale a văii Jiului a părăsit locurile în procent de 70-80%. La început, guvernul ungar s-a străduit prin toate mijloacele să împiedice "golirea" de maghiari a Transilvaniei de Sud. Pribegii "nu cumpăniseră îndeajuns la ce va duce, din punct de vedere național, refugiul în masă a elementului maghiar, după cum nu au realizat nici ce soartă îi aștepta aici" (în țara mamă, n.tr.) - declarase prim- ministrul 115. Guvernarea se temea că exodul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungind nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
paralelisme numeroase cu textele Cărților lui Eno și scrierilor esene dar și forma de organizare este luată din acestea iar primii creștini din Palestina își numeau în siriacă, biserica/frăția edah ori pe tăblițele geților edia erau preoții judecători care cumpăneau neînțelegerile între muritorii comunității după legile sfinte, forma siriacă a cuvîntului fiind o adaptare a celui get. În textele ebraice apar cuvintele Iezer țob - fîntîna Luminii sau învățătura bună - ori iezer în română este un lac adînc de munte de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ă și arghezianismul propriuzis: "...spiritul, la prima lectură a lui Arghezi, se simte zguduit de un puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal." La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: "Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cuminecare lunară nu fac decât să lecuiască mai curând rănile primite din partea păcatului și să întărească propunerea de a fi creștini buni, luptându-se cu succes în contra dușmanului sufletesc; - participarea la adunarea lunară este un mijloc foarte destoinic pentru a cumpăni bine planul mântuirii veșnice și pentru a lua noi măsuri ca mai bine să reușească izbânda în lupta la care ne-am angajat ca și creștini la primirea sf. botez; - faptele de îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]