9,487 matches
-
bucurie. Îi Îmbăie, le umplu castroanele cu zeamă și le cârpi hăinuțele. De a doua zi Crăciun Îi puse la muncă, că doar n-o să le dea să mănânce pe degeaba.Aveau de săpat În grădină, de udat răsaduri, de curățat cotețele, de păscut oile, de adus apă, de asezat lemne, de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fost Învitate la o petrecere În pădure. Vă dați seama ce zarvă mare era prin toate dumbravile, prin toate poienile și prin toate cuiburile. Păsările toate se agitau Încolo și Încoace, așteptând cu nerăbdare evenimentul. Păsări mari și mici, Își curățau penele În apa bălților ori În praful drumului. Veni și ziua mult așteptată. Tot pasăretul se adună Înca de dimineață În poiana mare, Înghesuindu-se unele În altele pe toate ramurile și crengile copacilor. Ciripeau și ciripeau de se mira
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se îngrijea singur. Bunicul fusese bijutier. Acum, când el nu mai era, mă uitam la dulapul lui de conserve și mi-a venit ideea să-i continui munca, arta de a face bijuterii. Am luat toate instrumentele lui, le-am curățat și le-am adus acasă. Am făcut rost de cărți pentru a afla cum să procedez ca să iasă ceva bun și frumos. Într-o cutiuță am găsit o perlă ciudată, un turcoaz, un lapislazuli, granat, pietre semiprețioase, pe care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană. Hei! Tu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
te cheamă? Carmen. Mulțumesc pentru mere. Când o să le am și eu pe ale mele o să mă revanșez. Numai atât? El se făcu că nu aude și-și văzu de treabă mai departe. Joaca a ținut până își termină de curățat livada. În primăvară trebuia să planteze alți pomi în locul celor uscați. În casă lucra meticulos, cu grijă. Șlefuia, vopsea, lustruia. Lucra la schimbatul podelei în camera mare de la parter, când făcu un pas, podeaua se frânse sub el și căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru dumneavoastră... Petre surâse. Începuse să fie cunoscut în zonă, se aflase de proiectele sale și acum era "cineva". Lăsă deoparte gândurile "de protocol" și se puse pe treabă. Tranșă mielul pentru ciorbă și pentru friptură, pregăti oalele și tigăile, curăță zarzavatul și, cu ochii pe Sanda Marin, trecu la execuție. N-a fost ușor, dar în final ce-a ieșit nu era rău de loc: borșul avea chiar gust de borș, friptura de miel și purcelușul nu s-au ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rămurele de măr și prun înflorit și, privind "mise en place", cum spun specialiștii, i se păru că totul este foarte bine. După-amiază vopsi ouăle, le lăsă să se răcească și apoi le dădu "lustru", pierdu ceva timp să-și curețe mâinile de vopsea, mai aranjă una-alta, permanent urmărit de Toni, care își dădea seama că se întâmplă ceva deosebit și că va avea și el parte de ceva pe cinste! A doua zi dimineață, de Sâmbăta Mare, îl auzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lucarna mea, privesc în vale frumusețea apusului de soare și aburul albastru al florilor de măr, iar noaptea luna pătrunde prin aceeași lucarnă și mă luminează. În mansarda babei Floarea am găsit o lampă veche, cu burlui și fitil. Am curățat-o, am lustruit-o, i-am pus lumină electrică, lăsându-i burluiul și rotița care mărea sau micșora lumina. Mi-a pus și o policioară pentru cărți și altă policioară pentru radiocasetofon. Îmi place să ascult muzică! Îmi place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
stiva de lemne, crezând că s-au stins. Îmi venea să plâng. Pe când stăteam încremenită, incapabilă de vreo mișcare, am auzit-o pe fata domnului Nishiyama, care locuia vizavi, strigând: — Cineva n-a fost atent la cazan. Văd că e curățat. Primarul satului - domnul Fujita, polițistul Ninomiya și pompierul Ōuchi și-au făcut și ei apariția. Domnul Fujita, amabil, veșnic cu zâmbetul pe buze, zise: — Te-ai speriat îngrozitor, nu? Cum s-a întâmplat? — Numai din vina mea. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul Crucii. Și umplîndu-se, fără putința de-a se curăța, de zgura tot mai multă a veacului. " Trăinicia ruinii unui vis", zădărnicie trecută prin zădărnicie, speranța deșartă a călătorului în pantă, atît e de fragilă frînghia de sunete și de bănuieli. Amintiri care nu se încheagă, chipuri după care nu
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
pentru că a instigat la tâlhărie și la lipsire de libertate în cazul a doi bărbați care i-ar fi datorat 5.000 de euro. Brigitte a fost eliberată anticipat după doi ani și a solicitat judecătorilor, anul trecut, să-i curețe cazierul. Actuala soție a lui Ilie Nastase a solicitat acest lucru pe motiv că nu a mai avut probleme cu legea. La două zile după cununia civilă cu Ilie Nastase, în vârstă de 66 de ani, fostul manechin s-a
Ce decizie a luat Brigitte Sfăt, după căsătoria cu Ilie Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72030_a_73355]
-
ales în Valahia, cu imaginea clasică a vinului băut din ulcele și udând generos mustățile și bărbile bon-viveur-ilor noștri boieri: "Stăpânul coborî, răcoare, cercetă atelajele și alese o Cadarcă de Recaș, apoi șezu pe un butoi, scoase briceagul din buzunar, curăță ceara de pe gâtul sticlei și vârî adânc tirbușonul în dop, îl trase, poc! Întoarse sticla, plăcându-i cum gâlgăie în gura lui. Simți răcoarea vinului intrând în el, așa cum intră lumina în lume în zori. " (p. 8) Punctul forte al
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
ce pot fi citite de sine stătător. Mărturisesc că am citit cu mai mult interes notele de la capitolul V și VI decît conținutul propriu-zis al capitolelor. Principalul motiv este că sunt limpezi și au marele avantaj de a fi fost curățate de platoșa absurd de emfatică a terminologiei camilpetresciene. Una peste alta, principala virtute a Doctrinei substanței este că a fost scrisă de Camil. În schimb, dacă ar fi fost semnată de un autor al cărui nume nu se concentrează în
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
culorile tuturor roadelor pământului, văzduhului și mării. Cum o fi cea mare?! Cumpărăm curmale proaspete, mari cât renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata preparată și feliile de lubeniță curățate de semințe, gata secționate, cu o mică furculiță de plastic atașată, învelite în folie. Forfotă, rumoare, negustori politicoși și persuasivi, curați, cu tonete aseptice și prezentare irezistibilă a mărfii. Dar de aici încolo intram în universul lui Gaudí. Vorbesc ca și cum
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Vezi că ți s au uscat câteva crengi. Cred că e timpul să ți le dau jos, nu? Ce zici? Bună dimineața, nucule! Furtuna de aseară ți-a rupt un braț. Hai să mai vedem ce mai putem face! Așa curăță, taie, adună, apoi când soarele timid începe să topească urmele iernii trecute, bunicul intră în livadă să vadă urmările bătăliei grele. După aceea sapă pomii la rădăcină, îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-i ceară iertare și aceasta să-i dea frumoasa coadă înapoi. CIOCĂNITOAREA Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
SUPĂRAREA GRAURILOR De cum au sosit pe vechile meleaguri, odată cu soarele primăverii, graurii și-au căutat locurile vechi unde au găsit cuiburile stricate. Le-au reparat sau au construit altele, pregătind culcușul cald pentru viitorii puișori. Apoi au început serviciul: au curățat livada bunicului de ouăle de omizi și chiar de omizile care îndrăzneau să apară pe frunzele abia mijite. Apoi căutau fel de fel de insecte, care ar fi îmbolnăvit copacii și ar fi îngreunat rodirea timpurie. Acum stau mulțumiți și
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
mai degrabă vid, să orbecăim pe superficia vieții, eficienți însă precari." (pp. 6-7). Ion Papuc este unul din cele mai pro-occidentale spirite pe care le știu. Este încredințat că locul României nu poate fi decît în Europa, dar o Europa curățată de formele deghizate ale marxismului contemporan. Iar o Europă puternică nu poate fi o băltoacă informă în care națiunile, dispărînd, vor lăsa locul unei fojgăieli turistice ușor manipulabile de factorii puterii. Din acest motiv, tocmai valorile pe care stînga nu
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
Sorin Lavric E uimitoare ușurința cu care filozofia curăță o temă de asperitățile ei sufletești. Parcă o ecranare discursivă sterilizează tușele macabre ale vieții cu ajutorul unui filtru dezinfectant. Rezultatul este o salubrizare generală prin care clocotul scîrbos al intimității noastre e acoperit de dantela fină a unor noțiuni distinse
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
se transformau în ateliere sau laboratoare. Prin curți, în mari cazane, se fierbea bulionul, care se trăgea apoi în sticle smolite la dop - căci trebuia să reziste o întreagă iarnă. în pivnițe - o casă fără pivniță era de neconceput - se curățau butoaiele pentru murarea verzelor - ați gustat moarea de curechi? - se spălau damigenele pentru murături, se aranjau lăzile cu pământ pentru morcovi, sacii pentru cartofi și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
viu un stil de gîndire ce nu se potrivea defel cu un secol beligerant și intolerant, în cursul căruia europenii, bătuți de furtuna celor două conflagrații, numai la baletul discursiv al contradicțiilor nu se gîndeau. Mai mult, Adorno l-a curățat pe Hegel de toată stufoșenia respingătoare a unei terminologii insuportabil de încărcate, plivindu-i jargonul și simplificîndu-i prețiozitățile pînă la pragul dobîndirii unei exprimări filozofice demne de a fi puse pe hîrtie. Iar peste filonul adînc al schemelor dialectice a
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
să știi că visezi, că ochii ți se zbat în cap, iar la trezire vei fi uitat totul. Câte filme horor nu derulează visul! Mă aflu bunăoară în sala de deliberare a Curții Constipaționale, cu șorț în față, însărcinat să curăț cu pămătuful tricolor capetele interșanjabile ale d-lor Cochinescu, Predescu, Ninosu, în momentele de destindere când joacă fripta, după o partidă înviorătoare de lapte gros. Observ, cu stupoare, când ei se reașează pe jețuri, că mă găsesc într-o cămașă
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
România la calendele grecești. Aceasta fiind linia oficială, reacția de respingere nu este una politică, nici una civică: ea capătă conturul volatil al eului, apărat printr-o mișcare de retragere interioară. Poetul simte - și declară - o nevoie acută de a se curăța de reziduurile istoriei, retractilitatea lui devenind, dintr-o formă de protecție, o a doua natură. Evadarea din realitate e sinonimă cu evaziunea în universul paralel al lecturilor și al creației. Cele două lumi sunt puse față în față într-un
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
de vechiul sat românesc cu femeile vîrstnice care nu numai că așteaptă resemnate moartea, dar o și administrează în beneficiul comunității. Pe muzica unui tango vechi, înveștmîntate în negru, cu basmale pe cap, răfuindu-se cu un vînt puternic acestea curăță mormintele; este imaginea unei Spanii vechi a tradițiilor, - regizorul a filmat în regiunea natală, La Mancha - a micilor comunități cu solidaritățile lor, cu misterele lor, cu vechi răfuieli înecate în praful timpului și al memoriei. Regizorul restrînge cercul micii comunități
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
pe o parte, se întoarce și ea. Apa din aer, baia acidulată și imaginea mea răsturnată în toate obiectele cu reflexie. O gânganie cade de pe o coajă de pâine, se rostogolește și rămâne pe spate, agitându-și membrele. Încep să curăț cu unghiile un pește de solzii mărunți. Îi găuresc burta și firicele de sânge se întind sub unghii. Peștele dă din coadă și în jurul filamentului roiesc muște albăstrui și strălucitoare. Gângania cade pe burta moale, miroase sângele, clătinându-se pe
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]