1,109 matches
-
nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. Pe măsura luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și copii. -Nu se mai poate tolera această situație. Casa este bântuită, să chemăm un preot-strigă la mine nevasta mea într-un acces de criză. -Vom chema preotul dragă. Vom chema preotul căutam eu s-o liniștesc. Preotul sfinți și curăți casa și împrejurimile timp de trei zile cu aghiasmă și tămâie. Minunea nu ținu decât trei zile, după care totul a fost luat de la capăt. Mai mult de atât. . Luminițile care la început numai survolau jucăușe, acum s-au materializat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ghemuit lângă un soldat ucis, Nikolai se ascundea îndărătul unui gard, observând înaintarea nemților. Păreau să nu bage de seamă oscilațiile hărții, înaintau calm, executând manevre precise și metodice: o rafală, o casă incendiată cu lansatorul de flăcări, un tanc curățind strada în fața lor. Își părăsi refugiul, fumul incendiului îi ardea ochii. Câțiva civili traversară strada alergând, cu un aer hotărât. Cunoșteau cu siguranță ieșirea din orașul încercuit. Îi urmă până la lungile garnituri de pe calea ferată, lângă gară. Unul câte unul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
este surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă mai tare” “paznicul se-ntoarce / cu fluturi pe felinar” “zarzărul Înflorește / ca niciodată” “curățind tăcut zăpada / de pe mașină” “la soare uscându-se / pielea unui cal” “am totul dinainte / pe masa goală” “până și lemnul din gard / Înmugurește” “ Încă o coajă de ou / plesnește În cuib” “un câine pribeag / adulmecă ceața” “numărând veacurile / același greier
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
urmează că la aceștia nu s-ar înțelege forma Botezului spre iertarea păcatelor cea adevărată, ci cea mincinoasă ... Deci ... și pruncii, care de la sine n-au putut săvârși nici unul din păcate, cu adevărat se botează spre iertarea păcatelor ca să se curățească întru dânșii prin renaștere, ceea ce și-au atras din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mari, aceeași idee o exprimă și Sfântul Ambrozie cel Mare, care a fost influențat aici ca și în opera sa Hexaemeron, de gândirea teologică profundă a Sfântului Vasile cel Mare: „Și cu câte daruri nu ești înnoit, o, omule! Te curățești și nu te arzi, ești tămăduit și nu suferi, ești alcătuit din nou și nu te desfaci. Nici nu primești lovitura morții și te și ridici din morți. Și încă treci nepăsător, încă mai ai nevoie de viața lumească și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Martin cel cu mulți copii îl face să reacționeze similar: O vedea în gândul lui tăvălită, aruncată în uliți și întîia oară simți lămurit că dac-ar găsi-o așa, cum o vedea în gândul lui, ar ridica-o, ar curăți-o și și-ar încărca toată bogăția pe ea. Îi era rușine de această simțire, dar nu se mai ferea de ea. (cap. XIX) Nu credem însă că încadrarea tatălui văzut ca instanță interdictivă, în rolul de posibil rival al
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Tatălui se oglindește deja pe chipul sfințit al Fiului. Deloc întâmplător, Sfântul Atanasie cel Mare vede înălțarea Fiului pe Cruce ca pe-o restaurare ecologică fără precedent în toată economia divină: „Domnul a venit ca să surpe pe diavolul și să curățească văzduhul”1. Ar fi pripit să vedem în această exegeză patristică un simplu ecou al mitologiei elenistice târzii, împărtășită de autori ca Plutarh sau Filon Alexandrinul 2. Referința la „demonii aerului” nu este metaforică, ci metafizică. Epurării efectuate pe Cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
preot și de ce nu Își pot mărturisi păcatele direct În fața lui Dumnezeu. Foarte puțini Înțeleg că preotul are capacitatea de a se coborî În adâncurile cele mai tainice ale sufletului creștinului și că poate să se roage lui Dumnezeu să curățe păcatele. Cu privire la această idee, Sfântul Vasile cel Mare afirmă următoarele: oare nu am păcătuit atunci când ne-am predat păcatului mădularele trupului pentru a lucra fărădelegea? Haideți atunci să ne mărturisim cu gura, folosindu-ne de același instrument pentru risipirea păcatului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie”. Cu asemenea ochi privind idealul nostru național (“pe când cei mai mulți dintre noi se cred nevrednici, În adâncul sufletului lor nevrednici de a ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o misiune națională. Încă În 1871 serbarea de la Putna manifesta pentru prima dată În mod public ideea unității
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
pătiméște) și cornul cel ce a toată fire de binefăcătoriu ieste, spre putred și acmu mai împuțit trupul Hameleonului își întinsăsă, cu a căruia umedzală, topsăcos aerul carile prin tot trupul lățit și împrăștiiat îi era, spălând și toată putregiunea curățindu-i-o, iarăși la viață l-au întors"72. În partea a șaptea a cărții, în contextul inserției onirice, maleficul personaj își amintește iar de calitatea binecuvîntată a cornului Inorogului și caută salvarea încercând să-l mai înduplece o dată: "Ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
discordie, trădare și chiar moarte. Dar înțelepciunea ei, specifică unei lumi patriarhale, nu a fost luată în seamă și atât Ana, cât și Ghiță, personajele centrale ale textului, sfârșesc tragic. Focul va veni să purifice acel loc blestemat al morii, curățind păcatele și lăsându-i pe supraviețuitori, bătrâna și copiii, cu un gust amar al unui destin care ar fi trebuit să fie direcționat altfel. Bătrâna rămâne, prin tot ceea ce face și spune, un veritabil tezaur de moralitate și un chip
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească drept o variantă unică a universalului. Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și pentru copii. Venirea lui acasă era o adevărată sărbătoare, dar de asprimea iernii, de lucrul prin frig și zăpadă numai el știa. Nu de puține ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
viață sfaturile lor și ne vorbesc despre acest război ca unii care au trecut prin el câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea, și așa ne învață și pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. Pe măsura luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
experiență cathartică, de curățire (presiune și fricițiune aplicate pentru a curăța) (Papadopoulos, 2000 cit. în Papadopulos, 2002). Această traducere conferă dublă semnificație termenului, atrăgând atenția asupra faptului că o experiență afectivă puternică poate răni profund o persoană sau o poate curăți și reînnoi, în ambele cazuri schimbând-o perceptibil. Dincolo de etimologia cuvântului, definiția de azi nu mai păstrează conotații pozitive pentru termenul ce adună în semnificația sa consecințele terorii și simptome de distres puternic. În urmă cu cinci milenii sumerienii descriau
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
prieteni am desfășurat o activitate de cunoaștere și control reciproc a vieții noastre intime, momentele de prietenie fiind adevărate mărturisiri, ca sub epitrahil. Dictonul Sfântului Apostol Iacov: „Mărturisiți-vă unul altuia păcatele și vă rugați unul pentru altul ca să vă curățiți” fiind act viu de ascultare, fiecare străduindu-se, ajutat de ceilalți, la depășirea slăbiciunilor și greșelilor. Aparent măruntele greșeli copilărești, putând naște mai târziu balauri otrăvitori - copiatul la teze, fumatul, râsul necontrolat, glumele proaste, trivialitățile, înjurăturile și expresiile gratuite, desconsiderările
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nevinovat) și pe care în chip conștient o pervertești și o denaturezi de la scopul ei, coborând-o la o stare mai prejos decât cea animalică, vezi-ți osânda ce te așteaptă. Căci numai cei curați și cei ce s-au curățit de păcat vor intra în Împărăția lui Dumnezeu, iar tu, cu ce obraz vii în adunarea celor curați, în Biserica lui Hristos? Cel ce a intrat în Cămara Ospățului Luminii, trebuie să fie îmbrăcat în haina de nuntă a virtuților
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cel ce a săpat fântâna în numele Domnului pentru drumeții însetați. La un izvor amenajat cu uluce, din care să poată bea și vitele, în coasta din hotarul Grădiștei (satul soției mele), era pusă alături o inscripție: „Aceste izvoare le-am curățit și le întrețin eu, Lambă II, să fie spre lauda lui Dumnezeu”. Am întâlnit din întâmplare omul, chiar la unul din izvoare. Era primăvară și omul refăcea jgheaburile și curăța gura izvorului de frunze putrede și de alte gunoaie. Cine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]