1,338 matches
-
M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă opinii din toate timpurile și din diferite culturi înainte de a-și expune propriile opinii, nu întotdeauna articulate fără cusur, uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
vor zbura direct în gurile tovarășilor, dar, din păcate, neglijează să explice în ce mod se va realiza acest miracol"1124. Dincolo de faptul exproprierii proprietarilor de mijloace de producție, socialismul nu are soluții. Analiza teoreticienilor lui pare a fi fără cusur până în acest loc. Dar tocmai pentru că socialismul este o lume impusă în mod conștient, analiza ar fi trebuit să continue. Contradicțiile tipice, dintre care cea mai importantă era cea legată de calculul economic și de posibilitatea de a produce profituri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Teatru Național (În prima lui versiune, o Îmbinare de volume geometrice, nu tocmai potrivite gusturilor mai „clasice“ ale lui Ceaușescu; așa se face că, ulterior, structura geometrică a fost mascată, Împrejmuită cu o fațadă În arcade, de un prost-gust fără cusur). Pe segmentul de bulevard dintre aceste edificii și Universitate, s-a desfășurat În 1990 ampla și dramatica manifestație a „Pieței Universității“ (numită așa oarecum impropriu, deoarece piața e, de fapt, alături, de-a lungul laturii principale a Universității). Locul a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
extreme, că s-ar fi rupt cu totul de orice tradiție românească). Bucureșteanul cultivat sau snob citea literatură franceză, fiind la curent cu cele mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau destule cusururi orașului, erau impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ai începutului de veac; coborau din pagina severă a manualului pur și simplu reînviau. Nu mai erau personalități osificate, încătușate în zgârcite capitole de dicționar, ci oameni în toată puterea cuvântului. Deși nu-i ierta, revelându-le cu nedesmințit umor cusururile, Leon îi creiona cu drag și cu respect. L-am crezut, mai întâi, ușor șuetard și prea aservit devizei junimiste "anecdota primează". Fals. Un studiu doct și doldora de subsoluri savante poate fi mai puțin relevant și, oricum, mai plicticos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în dragoste. Și-a analizat amantul cu infinitezimală minuție microscopică ("Trebuie să caut cu răbdare, să-l cunosc până-n măduvă. Pentru asta, văd că e necesar să-l recitesc pe Kierkegaard și să citesc Heidegger"), i-a găsit sumedenie de cusururi impardonabile, dar... îl iubește. Inexplicabil iată că, în fine, sentimentul învinge rațiunea! Orgoliul amândoura împiedică ruperea ultimelor bariere. Jeni va trebui să se mulțumească doar cu un ersatz: "un om sănătos, agreabil sexual, simplu, tâmpit, fără tensiuni." "Jurnalul..." e-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
documentelor procesului (80.000 de pagini) Lavinia Betea, autoarea excelentei cărți "Moartea unui idol comunist" a trudit patru ani încheiați! Profesorului universitar Lucrețiu Pătrășcanu, fost ministru al justiției în primul guvern de după "eliberare", om cu alese calități și cu destule cusururi se credea că i s-a tras moartea de pe urma declarației de bun simț de la Cluj (1945): "înainte de a fi comunist, sunt român". Cartea demonstrează că ițele sunt mult mai încâlcite. Conform unui raport din 1941 al lui C. Maimuca, ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aspru judecat și osândit ca prostia”. Printre altele, Schwarzfeld exemplifică ultima sa afirmație cu două proverbe evreiești : „Prostul e un necaz vecinic” și „La venirea lui Mesia orice beteag se va vindeca, numai prostul nu, căci el nu-și cunoaște cusurul” <endnote id="(110)"/>. În același an, 1882, Mihai Eminescu credea că, dimpotrivă, sub presiunea regimului de segregare și persecuție „sub care trăiau [evreii] În diferitele țări ale Europei, din Evul Mediu Începând și până mai ieri”, s-au creat „multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El a diagnosticat că românii suferă de un complex de superioritate față de unele „popoare mai puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau altul...“ etc. După trăncăneala interminabilă, procesiunea s-a mutat cu cîteva case mai departe și alt personaj Îmbrăcat În negru a apărut la balcon. „Cutare sau cutare a murit, Însă amintirea faptelor lui bune și a integrității sale fără de cusur...“ etc. Și așa mai departe, bietul cutare sau cutare a fost dus pe ultimul său drum În acest fel, urmărit de nemulțumirea sătenilor care la fiecare colț de stradă Își descărcau sufletul, Într-un potop de cuvinte, de povara pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
conversație, o înfruntare, un "pas în doi" ce nu se desparte de "poantele" baletului clasic. Mai degrabă, le pune între respectuoase ghilimele, nu prea multe, câte să arate că perechea de dansatori își sprijină discursul modern pe o stăpânire fără cusur a tehnicii învățată la școală. Privindu-i în 1970 de la o distanță de șase decenii, Marius Petipa 3 nu ar fi avut ce să le reproșeze. Gigi Căciuleanu și profesoara sa, Miriam Răducanu au fost atunci, la televiziune, în hala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de haine ca de o tortură Să facem baie într-o portocală Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură. Vă place poezia? Mai doriți un argument? Iată încă unul, la întâmplare: O, azi sunt bucuros ca un cristal Fără cusur mi-s hainele de înger Mi-e fiecare nastur triumfal Încoronat de proaspete răsfrângeri. Luați-mă, oglinzi, în cuarțul vostru Încă puțin, căci vreau să plec de-acuma Spre dulcele septembre, unde rostul meu E doar s-ating cu pieptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și Macedonski, amândoi utopici violenți, mistici constructori de lumi neterestre. Evreii, informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, agitați de probleme. Ei compensează inserția tradiției și o fac să se revizuiască. Aceste însușiri sunt legate de tipicele iritante cusururi: dezinteres total pentru creația ca scop, „trăirismul” exagerat, negarea criticii [...], umanitarismul [...]. D. Drăghicescu (1907/1995, p. 383) asocia diversitatea noncritică inconsecvenței: „Aproape toate fructele mintalității românești poartă pecetea inegalității, a incoerenței, a lipsei de unitate și metodă”. Dumitru Stăniloae (2001
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din urzici și alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de mulțumire pentru unii din sponsorii săi, exprimându-le recunoștință. * ... Pe lângă ceea ce e tipărit în condiții grafice fără cusur, această nouă solie a scrisului bucovinean, „lucrarea aduce un material ales și bine pus la punct. Frumos redactată și cu mult gust artistic, revista Căminul nostru aduce un aport real femeii române din Bucovina. E o revistă utilă care-și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îngăduind cititorului să asiste nemijlocit la transformarea insului obișnuit în scriitor, o întâlnește pe aceea a prozatorilor din ultimul val al modernității, cei care fac ca romanul să nu fie predeterminat, ci să se nască pe măsură ce se scrie. Stilist fără cusur, asemenea lui Radu Petrescu, Ț. dovedește aceeași virtuozitate în practicarea minuțioasă a autoscopiei prin examinarea lucidă a viselor, senzațiilor fiziologice, spaimelor sau revoltelor, precum și în înregistrarea rapidă și pregnantă, cu știința detaliului revelator, a fizionomiilor și evenimentelor din lumea exterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii, realizând, pe trama narativă gogoliană a vechiului roman, Nicoară Potcoavă, o operă inedită, de mari rafinamente stilistice. Pentru motive circumstanțiale sunt îngroșate aici conflictele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
instituții să treacă de partea revoluției, chiar dacă au mai existat rebeli izolați, din diverse grupări ale Armatei și Securității, care au produs victime. Perva și Roman se întreabă, însă, dacă Armata a jucat într-adevăr un rol clar și fără cusur în decembrie 1989: „Dacă în ajunul revoluției o mare parte a conducerii armatei se afla de partea conspirației, cum se explică faptul că armata a tras asupra manifestanților și la Timișoara, și la Cluj, și chiar la București? Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
albi ca migdalele curățate. Părul ei, cam gros poate la fir, era de-un negru bătând în albăstrui, ca pana corbului, lung și lucios. Ca să nu vă obosesc cu o descriere prea palidă, am să vă spun numai că fiecărui cusur îi răspundea o calitate, care se vedea poate și mai mai mult prin contrast. Era de o frumusețe stranie și sălbatică, o figură care te uimea la început, dar pe care n-o mai puteai uita. Ochii ei, mai ales
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a științei maghiare înseamnă rădăcinile ce se întind până în străfundul timpurilor, [iar] Teatrul Național - vechi de 150 de ani - însemnă primatul artei maghiare în Europa de Est". Apoi adaugă câteva cuvinte și despre semnificația acestor evenimente culturale: "Armele, guvernarea, științele, artele: fără cusur stau toate împreună, adică tot ceea ce constituie esența unei națiuni"96. Conform relatării jurnalului cinematografic, vestigiile aduse la lumină au fost depuse la Muzeul Transilvaniei, însoțite de gardă militară: "Vestigiile confirmă șederea pe teritoriul Clujului a strămoșilor noștri, care, după
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu "Prefață" și nici "Introducere"! "Prefața" sau "Introducerea" nu exprimă decât ceea ce fac și "lansările de carte" în fața publicului: momente mai mult sau mai puțin festive, în care este posibil orice, în afară de a fi arătat și doar cel mai mic cusur al lucrării prezentate și Doamne ferește! vreo umbră pe chipul gloriosului autor. Această "Justificare" nu vrea decât să repete că la fel ca un instrumentist obligat la sute de ore de game spre a putea rămâne în formă, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita. Mai bine spus, curăția trupului sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea a faptelor credinciosului. Ne dăm seama astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va cuprinde întregul cosmos (cap. 6). Semne uluitoare vor preceda venirea Anticristului: „Și vor fi semne pe pământ: din neamul omenesc se vor naște balauri și fiare sălbatice; din fecioarele curând căsătorite se vor naște prunci care vor vorbi fără cusur; aceștia vor vesti vremurile din urmă și vor cere să fie omorâți. Chipul lor va fi ca cel al bătrânilor: deși abia veniți pe lume, perii capului lor vor fi albi. Mai apoi, unele femei vor naște copii cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai degrabă sporadice. Ceea ce le suplinește uneori, în chip lamentabil, este injecția cu „moralină”, administrată timp de două ore pe săptămână 3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate) ar trebui să se treacă, fără cusur, la cursul de etică și bioetică creștină 4. Câteva seminarii ar trebui acordate delicatei probleme a sexualității și a vieții conjugale, care se cuvine tratată fără pudibonderii fariseice 5. Pentru că adăparea la surse este condiția sine qua non a mărturisirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
poate tăgădui să în ea se află mai mult decît o simplă butadă: se recunoaște că "otrava aceasta" e "plină de nectar", că are, așadar, atracția sa irezistibilă, dar, pentru a compensa nefasta calitate, se află în ea înmagazinate toate cusururile posibile. În mod spontan, ne apare în minte imaginea tot atît de seducătoare pe care ne-o prezenta Hesiod (Opere și Zile, v. 60 sq.) în Pandora, femeia "cu toate darurile", dar care avea să poarte, în mod fatal, oamenilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
are loc bîrfeala sau ocara învățătorului (guru), trebuie să-ți astupi urechile, sau să te duci de acolo aiurea" (339, 6). Ceea ce nu implică nicidecum atitudinea de "iurare in verba magistri", căci același indian prescrie că "puterea dușmanului trebuie recunoscută, cusururile maestrului trebuie criticate" (328, 7). Puterea înțeleptului este de-a dreptul cosmică: Răsară o sută de sori, răsară o sută de luni; fără puterea cuvîntului înțeleptului, nu se poate alunga întunericul minții" (334, 14). În paranteză fie remarcat că, întrucîtva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]