514 matches
-
avu impresia clară că amândoivorbeau cu o anume șovăială. Atunci unde sunt? insistă. — Ah, spuse Virgil. Foarte departe, zise Dolores. Pe Vultur-în-Zbor îl durea capul. îi era rău. Cu greu găsea forța necesară ca să stoarcă informații de la cuplul cu buzele cusute. — Vă rog, zise el, spuneți-mi unde. Virgil Jones păru să ia o hotărâre. — Coasta muntelui, începu el, este în cea mai mare parte împădurită. Cred că mai există oameni care rătăcesc prin păduri, dar noi preferăm să fim singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cam dus din tinerețe, pe la urechi albise. Când tușea, scotea o batistă moale, punînd-o la gură, băgă și Paraschiv de seamă când intrară în casă după el. Bozoncea -lar fi tăiat de mult, că purta pantofi de hubăr, cu rame cusute și ștaif înalt, dar îi plăcea de el, de ce spunea și ce știa, mai de hatârul Didinei. Beau la cot, se pupau, ca frații. Cine s-apropia de Titi Aripă? -Lar fi făcut starostele bucățele-bucățele. Avea o dambla: umbla cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
boem român pe tânărul „amant amorezat” din București În fraze demne de un mic tratat de modilogie. Iată veșmintele acestui filfizon: „Să pui pe piele cămăși atât de fine, Încât să se vadă razele soarelui pân ele, și atât de cusute, Încât să nu mai aibă colț de pânză neted.... Adaugă la acestea rasul În toate zilele, pudra de orez, puțin roz de suliman, carmin pe buze, parfumuri de toate speciile”. Dacă ar fi să socotească banii cheltuiți pentru o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ce-o ști să sugă Să ne-o citească pe fugă, Să nu fie popă tuns Ca să ne dee răspuns, Căci răspunsul nostru e: Șase păhare cu vin, Șase năframe de in, Din in subțire țesute Cu flori de aur cusute, De cari se țes pe aici Cu fluturi și cu arnici, Și cu strămătură fie Numai voie bună fie, Și de-ar fi și de mătasă Numai să fie din casă De la cinstita mireasă, Nu strânsă pe la vecine Ca să pățim
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zărită punându-și pirostriile În Catedrala Saint Isaac din Sankt Petersburg. Mireasa a purtat o rochie din organdi și mătase, creată de Thackeray Johnston, un tânăr designer din New York. Se zvonește că rochia avea aproape 200 de metri de tiv cusut manual și 17000 de perle de cultură brodate pe trenă. A purtat o capă din blană de hermină albă și la gât un diamant albastru, despre care se crede că ar fi faimoasa inimă a Prințesei Letizia a Spaniei. Piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ajutat. Cu toate acestea, sâmbătă la ora 18 și 11 minute, tânărul și-a dat ultima suflare. Un trimis special al gazetei noastre a fost de față la tristul eveniment. Pentru că pe unele dintre obiectele de vestimentație ale tânărului era cusută monograma R.O.Z., Domnul colonel Costache Boerescu, eminentul Șef al siguranței publice, a reușit să descopere că este vorba de un membru al familiei Ochiu-Zănoagă din Giurgiu. Înainte de a-și da ultima suflare, tânărul a rostit câteva cuvinte și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ia încet cartea de care uitase... tot ca prin vis, un îndemn abia șoptit pe care în ultimul timp îl auzise de multe ori: Dormi! Nu te deranja! Nu dormeam. Mă gândeam la ceva... La ce anume? La goblenul acela cusut cândva de tine, "Expediție în Alaska". Câinii parcă se apropie, vin spre mine cu tot cu sanie, iar căpșorul acela de fată cu obrăjorii roz din "Frumusețile iernii" îmi amintește de tinerețea, care mai sălășluiește undeva, chiar aproape de suprafață. Și mai e
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se purta mai nou, numele personajului: Henri, spune-mi cât se poate de sincer: cât mă costă toate favorurile astea? Plecându-și privirea dinnou, rapid, în pământ, fără să se aștepte la o astfel de replică, electricianul răspunde: O gură cusută. Asta te costă. Nimic mai mult. Să înțeleg că pe amândoi ne costă o gură cusută, nu-i așa? Pe semne ți-e frică de finalul piesei... Gândește-te totuși că, în ultimă instanță, va fi un accident de vânătoare
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
costă toate favorurile astea? Plecându-și privirea dinnou, rapid, în pământ, fără să se aștepte la o astfel de replică, electricianul răspunde: O gură cusută. Asta te costă. Nimic mai mult. Să înțeleg că pe amândoi ne costă o gură cusută, nu-i așa? Pe semne ți-e frică de finalul piesei... Gândește-te totuși că, în ultimă instanță, va fi un accident de vânătoare, așa cum reiese și din acțiunea nuvelei. Henri, te rog nu bate câmpii. Lasă vorbirea în dodii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
un străin“. Dimensiunea cadoului, i se spusese Întotdeauna, era cea periculoasă. Ciocolata și dusul cu mașină, chiar după ce se Întunecase, după un spectacol, nu presupuneau mai mult decât niște sărutări pe gură și pe gât, plus o rochie care trebuia cusută puțin. De la o fată se aștepta să plătească - acesta era sensul tuturor sfaturilor. Nimeni nu primește nimic pe gratis. Romancieri precum Ruby M. Ayres pot să spună despre castitate că e mai prețioasă decât diamantele, dar adevărul e că prețuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu care să prindă scândurile între ele, de aceea erau nevoiți să le „coasă“ două câte două, printr-o muncă dificilă și migăloasa, de care depindeau multe vieți, căci un talaz mai puternic ar fi putut rupe o piroga „prost cusuta“ la peste opt sute de mile de cel mai apropiat țărm. Pentru a evita așa ceva, Tapú Tetuanúi și cea mai mare parte a adolescenților din insula luau loc de-a lungul unei asemenea scânduri și, cu o răbdare infinită, făceau mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ei, se află un spațiu gol, fără fund. Mare, mare și iarăși mare. Și după aceea, mare. Și-apoi din nou mare, care se termină acolo unde începea iarăși marea. Mii de mile de mare, deasupra căreia o fragilă ambarcațiune, cusuta dintr-o mie de bucăți de lemn, alunecă împinsă de vântul persistent care sufla dinspre sud-est, ce avea să sufle în același fel și atunci când se vor hotărî să pornească înapoi. Știau că acest vânt, acest alizeu constant, temutul Mara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mort...“ Încheiată macabra sarcină, Xudura reluă lucrarea cu ochii și cei patru schimbară ușor refrenul. — „El coase ochii mortului...“ „Niciodată nu va mai vedea acest mort...“ - traduse Correcaminos. Când ochii și buzele celui de al doilea cap fură și ele cusute, comunitatea scoase un suspin de ușurare și chipurile războinicilor și vraciului se destinseră. Scăzu încordarea, pentru că, din acest moment, morții nu mai puteau nici să vadă, nici să vorbească, iar capacitatea lor de răzbunare slăbise. Acum vor trebui să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
perceptibilă, situată la 2-3 cm sub centura de la pantaloni, pe piciorul drept. Lumea nu băga de seamă că acea pipăială ritmică avea o motivație solidă, determinată de un șomoltoc de bani. Pe partea internă a pantalonilor se afla un buzunar cusut manual, doldora de bănet. Trei luni de zile Dinu a lucrat la Stațiunea de Cercetări vini-viticole din Copou și rezultatul muncii sale se afla acolo, aproape de pielea sa. În buzunarul de la spate avea o mică sumă, dedicată banilor de drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu mâna ei. Ce‑ți faci singur e întotdeauna mai bine lucrat și mai de calitate fiindcă știi ce și cum și de unde, pe când la lucrurile de gata nu știi asta niciodată. Dar poți bănui, desigur: sunt prost și neglijent cusute, de le cad nasturii imediat, și mult prea scumpe. Se poate și mai ieftin. Mămica a economisit o grămadă de bani punându‑și mâinile la treabă, iar tăticul îi distruge lucrul cu bună știință. Și asta fiindcă n‑a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
singuri doar cu jucăriile lor, oligofrenii și autiștii, cu destinele românilor. Au lumea lor proprie și nu-i atinge nimic din afară. La fel se joacă și preaiubiții aleși cu noi. Doar că noi suntem doar niște mingi de cârpă, cusute și răscusute fiindcă acolo unde coși se rupe iar. Sau se crapă în altă parte. Nu-i nimic. Coșul istoriei este plin vârf cu „mingi umane", încă vii! în care guvernanții șutează. Ne aruncă peste gard, căci la dat cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
2. Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului vii. 3. Scrieți adjective potrivite pentru substantivele: zi........................................... ținut........................................ sat.......................................... văi.......................................... munți........................................ Carpații Meridionali Bucegii “Bucegii. Cât de uriași sunt! Nici verzi, nici albaștri, nici cenușii, ci îmbinarea acestor culori - un brocart cusut foarte delicat, căruia soarele și vântul i-au smuls tonurile vii, lăsându-i nuanțe așa de fine, că e o adevărată mângâiere a ochilor. Și bine am zis că seamănă a brocart, căci au aceleași falduri țepene, aceeași îngrămădire de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
transmisie prin satelit de la Sapoca cu Păunescu ar bate toate recordurile la public, la spital, adică la public. În emisiunea aceea mai era o prezență: Radu Ciuceanu. Să lăsăm la o parte faptul izbitor că avea pleoapele roșii, gura prost cusută și prea mult fard pe obraz și haină, poate doar așa se mai putea vedea pe ecran. Ei bine, omul acesta chiar a făcut pușcărie. CÎți dintre noi cunoaștem În adevărul grozăviei așa ceva? Nu mă gîndesc aici la Fane spadasinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
grav!... Se întrerupse și-l privise lung. - De când îl cunoști? - Eu? Nu-l cunosc. Habar n-am cine e, nici cum îl cheamă. Ți-am vorbit de pelerina lui pentru că m-au impresionat cele două petice. Ți-am spus: păreau cusute exact pe umeri, ca niște epoleți... - Destul de suspect, îl întrerupse Ulieru. Și, dacă s-ar putea dovedi cu precizie, prin mijloace științifice, ar putea fi chiar foarte grav. Cred că înțelegi de ce... Pantelimon înălțase încurcat din umeri. - Nu, spuse, nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
înțelege de la sine... Așa și-au salvat mulți bijuteriile și valutele ba, unii dintre ei, chiar și rezervele de aur. Evident, operația costa scump: aproape jumătate din valoarea obiectelor puse la adăpost. Dar unele uniforme fuseseră de atâtea ori descusute, cusute și din nou descusute, după atâția ani, începuseră să se zdrențuiască. Atunci, subdirectorul Muzeului a avut o idee nefericită: a hotărât restaurarea lor, dar s-au aplicat vopsele mediocre, uniformele arătau mai rău decât înainte de restaurare și subdirectorul a sugerat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o Întindeam, mă gîndeam că-i probabil o fotografie pe care o făcuse careva de pe lîngă docuri vasului. Da, bine. În prim-plan era capul și bustul unui negru mort, cu gîtu’ tăiat de la o ureche la cealaltă și apoi cusut frumos la loc, iar pe piept avea o bucată de carton pe care scria În spaniolă: „Asta facem noi cu lenguas largas“. — Cine ți-a dat asta? l-am Întrebat pe Frankie. Mi-a arătat cu degetul un puști spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca alea de la gheare. Hai, să mergem. În seara aia, În timp ce stătea la foc, David se uita la Juma, cum ședea acolo cu fața cusută și coastele rupte, și se-ntreba dacă elefantul Îl recunoscuse atunci cînd Încercase să-l omoare. Așa spera să fi fost. Elefantul devenise eroul său, așa cum fusese taică-său pentru mult timp, și se gîndi: „Nu-l mai credeam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am apucat să mă bărbieresc. Dispar două-trei minute. Nu știu de ce, rătăcesc cu gîndul la tant' Eugénie. Pierduse la naționalizare o avere uriașă, o jumătate de Ialomiță și ajunsese să fure zahăr din zaharnița Lisellei. Îl strecura într-un buzunar cusut special, ca al țigăncilor. Pentru că limba maternă fusese franceza, nu româna (invers decît la Cioran), uitase să vorbească românește. Senilă, ciripea franțuzește pe străzile Bucureștiului; îi întreba pe trecători cum să ajungă acasă și-o înțelegea cine putea. "Ba știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dallas Cowboys îl enervau la culme) și pantalonii cu buzunare aplicate deasupra genunchilor. Odată, încercase să pună niște chei în buzunarele alea, însă avusese senzația că îi îngreunau mult prea mult mersul și renunțase la idee. Trăsese concluzia că fusese cusute acolo doar așa, ca să dea bine, dar lui i se părea că dădeau foarte prost în peisaj, numai Lucia era de părere că arată bestial, așa se exprimase, bestial, dragă, stau bine și pe fund, nu-ți atârnă, iar tu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
chiar una dintre cele șapte soții, zice Rong. Frumusețea ta este inegalabilă, Orhideea. — Disperarea mea este inegalabilă, o corectez eu. Mergem mai departe și o țin strâns de mână. E îmbrăcată într-o rochie din bumbac albastru deschis cu pernuțe cusute frumos pe umeri. Avem aceleași trăsături, numai că uneori expresia ei îi trădează teama. — Și dacă n-o să apuci niciodată să petreci o noapte cu Majestatea Sa? mă întreabă Rong. Sprâncenele ei ridicate formează o linie pe fruntea sa. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]