699 matches
-
facem șosele, canale. Abia ce-am putut încropi să umplem caicul cu mahmudele, galbeni, iscusari, peruzele, să-l pornim spre }arigrad, la Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu se mai putea. Numai cine nu vrea, nu vedea. Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
trist mileniu al ororii. Sonetul IV Tăcuți și fără ajutor din partea acelei părți a lumii care-ajută pe cei ce cred în semne, muți de spaimă, trăiesc cei care și-au văzut destinul. Ai vrea să-l vezi și tu? E cutezanța de-a țintui privirea-n depărtare pentru-a-ți iubi aproapele. Sau poate e doar un timp expert în viclenie. Cei neajutorați îl simt asemeni unui mic monstru invizibil care le pune gheara umedă pe umăr. Privește-te-n oglindă
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
Gheorghe Grigurcu Lașități de prisos cutezanțe utile cum moartea o boală solidă cum un nod marinăresc un strigăt abrupt cum un munte pe care-ai fost ispitit să-l urci glasul de bas al norului pămîntiu un iaz din copilărie la fundul căruia doarme și se
Bilanț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/2601_a_3926]
-
l gonea din gând Dar tocmai începu , că visul , Să se audă paradisul , Când , cu făptura-i răsculata , Tăindui calea prin văzduh , Din beznă iadului , deodată , Țișni îngrozitorul duh . Puternic stă că o furtună , Precum un fulger strălucea , Și-n cutezanța lui nebună Răcni cumplit : - Ea este-a mea ! Înnăbușindu-și spaima-n care-i C-o ruga către Domnul drept , Lipit de ocrititorul piept Stă bietul suflet al Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce-i . El stă din nou în fața ei
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
vedea altminteri aceleași subiecte ale limbajului ființei, deformate, fragmentate, combinate în chip insolit, dar nu evacuate. Tragedia e doar aparentă. Poezia lui Sebastian Reichmann, acum bilingv, grație textelor sale în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul proxim de viețuire, percepțiile comune, habitudinile, despuindu-le în schimb la sînge de banalitate, acordîndu-le enigmaticele echivalențe ale unei ficțiuni suverane: „pămînturi negre de spaimă/ ce ați zice
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
Streinu, concretizat în cartea Clasicii noștri din 1943. Numeroase exegeze consacrate inclusiv creațiilor majore ale literelor noastre, apărute o dată cu slăbirea chingilor ideologice, produsă în jurul anului 1965, nu sînt nici ele altceva decît veritabile revizuiri, firește cu o gradație diversă a cutezanței novatoare și a rezultatului în substanță critică, menite a degaja ceea ce rămîne mai relevant în optica epocii actuale, a oferi temeiuri analitice opțiunilor în cauză. În raftul unor astfel de scrieri se plasează și volumul echinoxistului stabilit la Tg-Jiu, Ion
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
de beția... de cuvinte, beție care, ca oricare alta, le slăbește funcțiunile intelectuale". Criticul bucureștean este contrariat de ce Maiorescu nu scrie un cuvînt despre V. Alecsandri, așezat în fruntea Direcției noi. în schimb, criticul din fruntea Direcției noi a avut cutezanța să-l citeze ,imediat alăturea, după V. Alecsandri" pe ,genialul D. Eminescu". Analizând poezia Egipetul sub raportul formei (al versificației), Grădișteanu se întreabă: Ce este, însă, D. Eminescu, cu tot bogatul său asortiment de greșale grosolane de gramatică, de prosodie
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
în Monica Lovinescu, fiica marelui critic și ea însăși un important critic al literaturii noastre. Și adăugă ridicând vocea: mai bine s-ar ține seama de ce spune ea la „Europa Liberă”, pentru că în mai toate are dreptate. Un act de cutezanță inimaginabilă, dar numai cine a trăit în acele vremuri poate să-și dea seama.
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
problema valorizării” în estetica lui Schiller, când a dovedit temeritatea de a afirma că importanța contribu- ției poetului german constă într-un aspect al operei nerelevat de nimeni înainte. Karl Gross, cunoscut pentru severitatea lui, i-a trecut cu vederea cutezanța, ceea ce poate însemna că observația lui Vianu era corectă. Arta prozatorilor iese complet din linia de preocupări de până atunci a lui Vianu, care încearcă prima apropiere de textul literar. Nici un altul dintre contemporanii lui critici nu se arătase interesat
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
produc acum o țîșnire tulbure. Cinismului i se răspunde cu cinism. Apoi trebuie luat în considerare importul unei liberalizări ispititoare foarte și în sensul ștergerii grăbite a normelor asimilate nu o dată prejudecăților, oneroaselor îngrădiri. Se ivește astfel un amestec de cutezanță și de improvizație, de exces și de sfidare. Fără șovăire, trecutul e pus în paranteză. Un neofit al poeziei se declară agasat de faptul că ar fi nevoit "să citească anumiți scriitori doar pentru că niște oameni morți din trecut spun
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
e de făcut, ieșind din rutină, încălcând norme și reglementări în vigoare. Ce blamau și sancționau adunările generale, ședințele de analiză? Greșeala în sine, care până la urmă se putea dovedi din anumite puncte de vedere profitabilă? Sau ieșirea din rânduri, cutezanța înfruntării cutumei, impertinența de a acționa de unul singur, contrar legii de fier a ierarhiei? Trufia de a risca, de a nu te feri de răspundere, de a transforma munca într-o relație intimă cu îndatorirea pentru care ești plătit
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
panoramei electro-cromatice din diverse locuri și unghiuri. Ce prăpastie se deschide, Doamne, undeva în perimetrul columnei înălțate pentru a consemna 50 de ani de la formarea URSS! Nu, aici nu e nicio diversiune retro-politică, ci doar strângerea la lingurică produsă de cutezanța de a încerca să te apleci puțin peste parapet, ca să vezi abisul ce se cască. Deloc prevederi speciale de siguranță, ci doar simple tăblii cu rugămintea să nu urci pe parapet, pentru că e periculos, e... abis și - s-a zis
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
în broșură, în același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să-l așeze pe Eminescu în capul Direcției noi, "imediat alăturea" cu V. Alecsandri. După cîteva citări de versuri eminesciene, Grădișteanu afirmă ironic, desigur fără temei: "Asemenea inepții (s.n.) nu sînt tolerate nici unui școlar din clasa a III-a gimnazială
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
ea, cum practic, prizărit, erodat era totul în jur, în pofida speranțelor oamenilor muncii și a trândavilor care, întâmplător, se eschivaseră de la comunism. Când se îmbăta, Uliana Vladimirovna medita îndelung la timpul acela straniu când ziarele erau buimace de propria lor cutezanță, ca niște țânțari îmbătați de sânge, iar bani încă nu avea nimeni. Bine ar fi fost să poți întoarce vremurile acelea, poate atunci li s-ar fi născut și lor un copilaș! O fetiță, de exemplu, ar fi avut acuma
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
înecat O jumătate, mai e viu cârmaciul 7. Iar el să lase cârma și să plângă Mărind cu lacrimi apa din ocean? Să dea putere celor ce-s potrivnici Deși corabia, ruptă între stânci, S-ar mai putea salva prin cutezanță? Ar fi rușine și greșeală gravă! Să zicem Warwick - ancora. Și ce? Și Montague - catarg. Dar ce-i cu el? Ostașii morți parâme. Ce să zic! Dar nu e Oxford ancora în plus, Și Somerset nu ne-a rămas catarg
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
mai mizerabile, ai crescut într-o colibă de paie" (Scris. IV, aprilie 1836), se adresează autorul lui-însuși. "încă tînăr, încă fraged, studiul, lectura și meditațiunea în singurătate îmi fu delectațiunea ordinară. Jocurile tumultoase și frivole ale consoților nu mă atrăgea, cutezanța nicecînd predomni în caracterul meu. Pentru taciturnitate toți mă negligea, nimeni nu se interesa de mine" (Scris. I, iunie 1835), își continuă prozatorul autoportretul foarte puțin măgulitor. Numai că, vorbind despre lipsa "cutezanței", el se referea probabil la curajul pur
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
și frivole ale consoților nu mă atrăgea, cutezanța nicecînd predomni în caracterul meu. Pentru taciturnitate toți mă negligea, nimeni nu se interesa de mine" (Scris. I, iunie 1835), își continuă prozatorul autoportretul foarte puțin măgulitor. Numai că, vorbind despre lipsa "cutezanței", el se referea probabil la curajul pur fizic; pentru că, spiritual, fusese înzestrat cu o "cutezanță" ieșită din norme. Va străbate timp de zece ani, însoțind mereu cîte un personaj bogat și puternic, Ungaria, Austria, Italia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
toți mă negligea, nimeni nu se interesa de mine" (Scris. I, iunie 1835), își continuă prozatorul autoportretul foarte puțin măgulitor. Numai că, vorbind despre lipsa "cutezanței", el se referea probabil la curajul pur fizic; pentru că, spiritual, fusese înzestrat cu o "cutezanță" ieșită din norme. Va străbate timp de zece ani, însoțind mereu cîte un personaj bogat și puternic, Ungaria, Austria, Italia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și Elveția, observînd cu ochi viu și critic lumea din jur. Alți români făcuseră, în secolul
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
aș mai putea niciodată să râd de poza mea din albumul de final... Să merg, mi-e frică... Dacă n-am să mă mai recunosc în chipul acela speriat dar dornic să impresioneze posteritatea. Și atunci eu zbor cu toată cutezanța pe care mi-o dă liceul cu poza mea de absolvent! Drag liceu, îți mulțumesc că mi-ai dat aripi atunci când visam să zbor și că ți-ai deschis brațele ori de câte ori am căzut din deltaplanul prea temerar al adolescenței. Unde
D by M?D?LINA MIREA () [Corola-journal/Journalistic/84103_a_85428]
-
a fi nimeni altul decît Eminescu, atras cu ingeniozitate de graeculos pe panta sarcasmului balcanic: ,Ah, Eminescu!, strigai. Ah, Eminescule, pe care te năpădesc atîția idilici netoți!... Pînă și răul, vasăzică, încăpu la noi pe mîna mediocrilor... Nici de o cutezanță strălucită n-avurăm parte măcar, ca-n Renaștere... Numai de pezevenghilîcuri. De pișichierlîcuri. Doar șmecherii. Iar în loc de caractere, ciurucuri...". Nemuritorul Caragiale, aliniindu-se astfel cu Luceafărul! în asemenea circumstanțe ar fi o naivitate să vorbim despre un program ,pozitiv", despre
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
garsonierei lui din Strada Sfinții Apostoli știu cîte manuscrise a distrus dintre cele pe care le-a dus totuși pînă la capăt. E cazul tipic de intelectual a cărui exigență, ridicată prea sus, ajunge să se întoarcă împotriva lui, retezîndu-i cutezanța ieșirii în lume. În același timp, Mircea Berindei întruchipează foarte bine convertirea exaltării juvenile în rigoarea drastică a moderației mature: un scriitor a cărui ardoare creativă a lăsat locul unei cizelări obsesive, rafinamentul expresiv ajungînd să înăbușe efuziunea sufletească. Iată
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
a-l ataca. În privința aceasta, lectura lui Bourdieu are un indubitabil efect stenic, căci te motivează și te incită, influențîndu-te prin chiar faptul că, pentru a-l contrazice, trebuie mai întîi să faci efortul de a-l înțelege. Bourdieu are cutezanța rebelilor de aleasă plămadă beligerantă: nu-i pasă de cîtă antipatie adună în ochii adversarilor, și în plus mai are îndărătnicia de a nu-și schimba convingerile. Din păcate, teoreticianul cîmpurilor literare și al habitus-urilor artistice are două defecte
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
te simți strivit. Nici vorbă de așa ceva. Sunt nu doar cinci sau șase blocuri de acest fel, ci sute, compunând împreună o grandioasă țâșnire a materiei spre cer. N-ar fi exclus ca zeii să se considere sfidați de această cutezanță a oamenilor. Sentimentul meu nu este unul de strivire, ci de solidaritate umană, de elan, de încredere în cele mai îndrăznețe proiecte. Primul bloc a fost construit prin 1930. Ce repede au reușit americanii să ridice acest oraș care pare
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
cea a întregii construcții. Adesea, vizitatorii pot descoperi în bisericile maramureșene picturile „de la începuturi pictate” direct pe lemn sau pe pânză întinsă, apoi, pe zidul de bârne al lăcașului. Astfel, bisericile se impun în ochii contemporanilor nu doar prin monumentalitate, cutezanța liniilor și a proporțiilor, dar și prin originalitatea vechilor picturi. Pentru valoarea lor arhitecturală și/sau calitatea excepțională a picturilor, opt dintre bisericile de lemn din Maramureș au fost cuprinse în patrimoniul mondial de valori ocrotit de UNESCO. Aceste biserici
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
este dată de sensibilitatea sa socială cu totul specială, de talentul de a zugrăvi existențele cenușii, terne, oamenii care trec pe lîngă istorie, lepădați de orice iluzie. Comunismul a fost, la nivelul vieții fiecăruia, triumful mediocrității. Talentele, spiritul de inițiativă, cutezanța specifică tinereții au fost retezate, ca pe un pat al lui Procust, în numele aceluiași spirit egalitarist, pus la baza întregii ideologii și politici comuniste. Ajuns într-un moment de cumpănă al existenței sale, personajul-narator își contemplă cu tristețe, dar și
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]