1,702 matches
-
multitudinea de ramuri, școli de jurisprudență, grupări religioase prezente în Islam. Acestea trebuie luate în considerare în analizarea acestei religii pentru a o putea înțelege și a nu monolitiza această religie. Diferitele facțiuni din cadrul islamului sunt dirijate de principii sau cutume diferite, astfel creându-se un mozaic islamic și un monolit. Multicularismul promovat de Europa a început să arate influența asupra societății contemporane, fiind subliniată de problema imigranților și de tensiunile din lumea arabă. Ciocnirea civilizațiilor - atât occidentale și islamice - este
Mozaicul islamic () [Corola-website/Science/336303_a_337632]
-
se poate ghici o probabilă pronunție a numelui. Numărul semnelor kanji care pot fi folosite pentru nume de persoane ("jinmeiyō kanji") este stabilit de lege. Acestei liste îi sunt adăugate mereu noi semne, în 2009 fiind 985. [dead link] În cutuma japoneză, numele de familie vine înaintea numelui mic (că și în limba maghiară sau coreeană, de exemplu). Oficial, japonezii pot avea un singur nume de familie și un singur nume mic. În limbajul politicos se folosesc sufixe de politețe după
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
(în limba rusă: Русская Правда) este o compilație de vechi cutume ("lex barbarum") slave, realizată in perioada secolelor al IX-XII, inițiată in cnezatul Kievului și continuată în cnezatele succesoare acestuia. Apariția în formă scrisă a pravilei în cursul secolului al XI-lea este datorată cneazului Iaroslav I cel Înțelept. A doua
Pravila rusă () [Corola-website/Science/301067_a_302396]
-
de păduri pentru a fi redate agriculturii și păstoritului. Lemnul uneori l-au transformat în cărbune, pe care o parte l-au comercializat în orașele în curs de industrializare. De aici a rezultat numele de Cărbunări. Satul se conducea după cutume proprii, puterea decizională a obștii manifestându-se prin Consiliul bătrânilor. O deosebită importanță a avut în aceste zone de pe valea Arieșului mijlociu organizarea agrară și pastorală. Oamenii au înțeles de timpuriu că pe solurile sărace producția de cereale depinde de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
unei companii. Relația antreprenor - furnizor/client este bazată pe încredere, pornește de pe poziții egale și în care, fiecare element urmărește păstrarea subunitară a raportului economic: minimum de efort/maximum de efect. De obicei, acest tip de relație este ghidat de cutume comerciale care s-au format de-a lungul timpului. Relația antreprenor - intraprenor sau anagajator - angajat este reglementată în primă instanță de Codul Muncii și Drepturile de Proprietate Intelectuală. Deși, la nivel de structură de companie este considerat un raport de
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
pe cea de interpretare personală bazată pe analogie (qiyas)”, pentru a elimina posibilitatea apariției inovației ( în arabă: بدعة bid‘a). În cazul în care apar situații în care nu există un răspuns clar în textele sacre, școala hanbalită nu acceptă cutuma, așa cum o fac juriștii care aparțin școlilor malekită sau hanefită, bazându-se, în schimb, pe hadith-uri mai vulnerabile, pe opiniile individuale ale însoțitorilor profetului Muhammad. Autorii hanbaliți nu văd mântuirea decât în ascultarea servilă față de „tradiția strămoșilor”; „Sunna este veșmântul
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
lor, aceștia s-au stabilit în țara hazarilor, unde au găsit oameni înțelegători. Ei le-au oferit religia lor hazarilor, pe care aceștia au găsit-o mai convingătoare decât aceea pe care ei o practicau și au preluat-o”". Vechea cutumă hazară a execuției publice a liderului care suferea o înfrângere (și care deci nu se mai bucura de favorurile zeilor) a jucat probabil un rol major la optarea păturii conducătoare pentru convertirea la religia mozaică. Stabilirea cu exactitate a numărului
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
toate femeile, indiferent de religia sau convingerile lor în materie de religie islamică. <BR> În ce privește croiala, culoarea și forma țesăturii din care este confecționat, cât și modul în care este purtat de către posesoare, există o mare varietate, funcție de țară și cutumele comunității care o populează, dar și de convingeri și valori individuale. Termenul de voal comportă două sensuri aflate în raport de includere: voal, ca element (de îmbrăcăminte) care este utilizat pentru a ascunde ceva, acest "ceva" putând să fie tot
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
putut fi judecate la rândul lor. Este, însă, obișnuit ca forțele armate ale unei țări civilizate să furnizeze soldaților ghiduri detaliate privind ceea ce este permis sau nu potrivit codului militar respectiv. Acestea conțin și obligațiile în baza tratatelor internaționale și cutumele războiului. De exemplu, la procesul lui Otto Skorzeny, apărarea acestuia s-a bazat pe manualul publicat de ministerul american al apărării, din 1 octombrie 1940, și din manualul soldatului american. Dacă un membru al forțelor armate încalcă propriul cod militar
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
și personalitatea inculpaților s-au păstrat. Sentințele capitale au fost executate la 16 octombrie 1946 prin spânzurare, prin metoda de cădere standard și nu prin cădere lungă. Judecătorii francezi au propus folosirea unui pluton de execuție pentru condamnații militari, potrivit cutumei sentințelor pronunțate de curțile marțiale, dar Biddle și judecătorii sovietici s-au opus. Aceștia au susținut că ofițerii își violaseră etica militară și nu erau demni de moartea, considerată demnă, în fața plutonului de execuție. Prizonierii condamnați la închisoare au fost
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
fost că unele tratate nu fuseseră semnate de puterile Axei și că, în consecință, nu erau obligate să le respecte. Această problemă a fost tratată în judecarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității, care conține o extindere a cutumelor: ""Convenția de la Haga din 1907 stipula explicit că intenționează 'să revizuiască legile generale și cutumele războiului,' cărora astfel le recunoștea existența, dar până în 1939 aceste reguli trecute în Convenție erau recunoscute de toate națiunile civilizate, și erau privite ca fiind
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
erau obligate să le respecte. Această problemă a fost tratată în judecarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității, care conține o extindere a cutumelor: ""Convenția de la Haga din 1907 stipula explicit că intenționează 'să revizuiască legile generale și cutumele războiului,' cărora astfel le recunoștea existența, dar până în 1939 aceste reguli trecute în Convenție erau recunoscute de toate națiunile civilizate, și erau privite ca fiind o declarație a legilor și cutumelor războiului referite în Articolul 6 (b) al Chartei de la
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
stipula explicit că intenționează 'să revizuiască legile generale și cutumele războiului,' cărora astfel le recunoștea existența, dar până în 1939 aceste reguli trecute în Convenție erau recunoscute de toate națiunile civilizate, și erau privite ca fiind o declarație a legilor și cutumelor războiului referite în Articolul 6 (b) al Chartei de la Londra."". Pe planul legislației internaționale, consecința este că, dacă este semnat de un număr suficient de țări și este în vigoare de suficient de mult timp, atunci tratatul poate fi interpretat
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
motivului pentru care acest lucru nu a mai avut loc. În timp ce unele susțin că tatăl său l-ar fi convins să își accepte soarta, este documentată și posibilitatea ca acesta să nu-și fi dat acordul, care era necesar conform cutumei turcilor pentru convertirea fiului. Izvoarele diferă de asemenea asupra ordinii în care au avut loc execuțiile: anume, dacă fii au fost decapitați în ordinea crescătoare sau descrescătoare a vârstei. Matei ar fi urmat să moștenească moșia de la Doicești a familiei
Matei Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332672_a_334001]
-
țiganilor, Iulian Rădulescu, a emis un "Decret imperial de încoronare", care a fost citit în Catedrală de către unul din preoți. Textul actului emis de către împărat este următorul: În baza unui decret imperial, cu acordul Curții de la Viena, în conformitate cu Divanul și cutumele etnice ale rromilor din România și diaspora, formând un popor mondial cu un total de 78 de milioane de rromi, s-a acordat funcția supremă de rege internațional domniei sale, majestății Stănescu Badea Ilie din orașul Costești-România". Imediat dupa citirea “decretului
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
decretul de încoronare”. Această ceremonie a fost mediatizată copios de presa de la București. Printr-un comunicat de presă, Eparhia Argeșului și Muscelului a făcut precizarea că "slujba care s-a desfășurat a avut rolul doar de a sfinți podoabele specifice cutumei (obiceiurilor) rromilor." "Regele" rromilor, Florin Cioabă a declarat că "împăratul" Iulian Rădulescu a primit bani de la Ilie Badea Stănescu pentru a-i acorda titlul de "rege". Printr-un "decret" din 2 octombrie 2003, bulibașa Stănescu a interzis căsătoriile între minorii
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
ca atitudine personală de frondă. Toată "Provocarea" prefațatoare nu e altceva decât ostentație, cum o spune și termenul titular. Dintre cele două sensuri posibile, nu alegem provocarea "omului de știință", imaginar adresată literatului, ci mai curând provocarea adresată de scriitor cutumelor tematice, epuizate, ale romanului. Dacă în volum renunță la ea, e numai pentru că vrea să-și îmblânzească atitudinea, spre a nu inflama spiritele sau pentru a nu primejdui receptarea imediată a cărții și destinul ei ulterior. Nu numai pseudonimul, dar
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
ne îndreptățește să credem că Mustafa Kemal Atatürk nu consideră o obligație interzicerea acestui port , lăsând la libera alegere a femeilor dacă aleg sau nu să poarte hijab-ul. Reformele lui Atatürk au eliberat femeia musulmană de constrângerile sociale și prejudecățile cutumelor, însă aceasta se pare că a ales să își mențină portul voalului, ca pe un semn de identitate religioasă. Amintim aici, rezultatele unei anchete conduse de ziarul Milliyet în 2003 : cel putin o femeie purta o formă de acoperământ în
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
sunt din jurul anului 1650. În acea perioadă Dealul Mitropoliei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului și viile călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept președintele boierilor, singurii cetățeni cu drept de vot, reuniți în adunarea deputaților. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este și rezultatul faptului că prin tradiție Mitropolitul nu putea
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
acea perioadă Dealul Mitropoliei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului și viile călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept președintele boierilor, singurii cetățeni cu drept de vot, reuniți în adunarea deputaților. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este și rezultatul faptului că prin tradiție Mitropolitul nu putea să-și părăsească locuința. Prin
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
lui și îl îmboldește să spună mai multe despre cum e la Viena, Paris și Leipzig. „Eu nici măcar din plasa asta n-am ieșit”, mărturisește băiatul, întregind tabloul „anomic”: un rob „țigan”, căruia i se refuzau, prin lege și prin cutume, cele mai elementare drepturi, văzuse mari orașe ale Europei, iar el nici măcar în alt ținut nu fusese. În acea seară, la han, Ioniță e cel care îl roagă pe taică-su să-i dea drumul lui Carfin, dacă tot nu
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
semnificativ faptul că dobridorenii au refuzat programatic să participe la mișcări sociale. (În 1907 au folosit Tabia pentru a apăra liniștea cătunului de „moțățăienii” și „risipicenii” răsculați care amenințau să dea foc conacelor din Dobridor.) O etică sui-generis alcătuită din cutume severe și controlată prin teama de „gura satului” întreținea relații interumane de o moralitate excepțională. Țăranii din satele învecinate recunoșteau acestă moralitate aparte și vorbeau cu admirație despre „cinstea dobridorenilor”. Valoarea fundamentală era, întradevăr, „cinstea” - noțiune care desemna sintetic aproape
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și profanarea mormintelor erau pedepsite cumplit: vinovații erau alungați definitiv din comunitate. În afară de „rușinea de a a ajunge în gura satului” acționa „spaima de a ajunge de râsul lumii”. Ironiile, bășcălia, batjocura și satira veninoasă adresată celor care încălcau vreo cutumă domestică erau chiar mai eficiente decât moralitatea pioasă. Astfel încât erau preferabile „bunul simț”, respectul, onestitatea și mândria de a fi considerat „om-de-cuvânt” și „om-ca-lumea”. Ele păreau a fundamenta - pentru orice moșnean care își educa și își creștea copiii strict pe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
comunist a decis colectivizarea satului. Sătenii s-au opus cu îndârjire dar represiunea a fost extrem de violentă și totală. Mulți dobridoreni au pierit în închisorile comuniste, alții s-au sinucis, alții au părăsit satul. Ulterior s-au destrămat toate cutumele și morala proverbială a dobridorenilor a dispărut. După decembrie 1989 s-a încercat cu timiditate reînnodarea tradițiilor culturale cu mijloace noi Unul dintre monografii Dobridorului, incitat de opinia unanimă a sătenilor că se trag toți din „vița nobilă” a Fraților
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu studiul medaliilor. Substantivul românesc numismatică este împrumutat din , care, la rândul său își are originea în substantivul din , iar în genitiv singular "numismatis", „monedă”. Substantivul latinesc "numisma", "numismatis" provine din greaca veche "νόμισμα", transliterat: "nómisma", care avea sensul de „cutumă”, „obicei”, „regulă”, iar apoi „monedă având curs legal”. Acest cuvânt "nómisma" este un derivat al vechiului cuvânt grecesc "νόμος", transliterat "nómos", cu sensul de „lege”. </br> Invenție foarte veche, originea monedelor este totuși imposibil de situat geografic și de datat
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]