637 matches
-
ritmul din minut în minut, zgâlțânau din temelii casa pe care nu ne hotăram să o părăsim, cu toate rugămințile disperate ale personalului nostru devotat, preferând să murim pe terasa noastră, sub cerul liber, decât să ne îngroape de vii dărâmăturile vreunui adăpost nesigur. Zilele, lunile și anii următori, Cristi avea să afle și că cei mai mulți prieteni și cunoscuți nu supraviețuiseră sau se refugiaseră care pe unde a apucat, în afară, de teama noului regim. — Moscopol ? — E bine, a reușit să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
adunați cel mai probabil din resturile de mâncare ale altora. Îl găseai în spatele Oborului, prin cine știe ce magherniță deschisă peste noapte, printre noroaie, prin Tei sau Colentina ; în crâșmele de pe lângă fabrici, pline cu muncitori ; în umbrele Gării, prin Crângași sau pe lângă dărâmăturile Griviței ; aproape de comuna Pantelimon sau pe la Vergului, pe lângă gropi de gunoaie și abatoare, înspre Popești sau înspre fundul Măgurelei. Schimba local după local, pentru cine mai oferea și o cafea sau un desert în plus, nu conta. Și credea că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai direct al cuvântului, odată cu înfrângerea Reichului hitlerist și divizarea țării în patru zone de ocupație: sovietică, americană, engleză și franceză. Înaintarea Armatei Roșii prin partea estică a orașului a pulverizat vechiul centru istoric și Potsdamer Platz, lăsând în urmă dărâmături și o armată de șobolani. Vocea calmă, cu inflexiuni romantice și androgine, a lui Martin pare să însoțească un film documentar pe care ni-l rulăm prin fața ochilor, aglutinând tot ce știuserăm și auziserăm până atunci despre istoria contemporană a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deficiențe, rămășițe ale lumii vechi? Toate cresc și se impun ca o realitate covârșitoare. După vizitarea palatului cultural al uzinei de tractoare, întorcându-mă spre centrul orașului, am putut vedea destule colțuri încă purtând urmele distrugerii fasciste, căsuțe improvizate din dărâmături, gospodării umilite ale celor care încă n-au la dispoziție blocuri moderne. După ce m-am îmbarcat, la ora 6 pe parahod, orașul s-a dezvoltat dintr-o dată pe înălțimile lui ca o vedenie a viitorului. Rămășițele trecutului dispăreau subt măreția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
satul este o ruină, la propriu și la figurat. Acoperișurile caselor sunt prăbușite, sau nu mai există deloc, zidurile sunt parțial sau total dărâmate, și parcă mă tem să nu iasă dintre ele vreo jivină, sau vreun șarpe de sub nenumăratele dărâmături. Localnici nu prea văd, în afară de personalul de la hanuri. Mă întâlnesc cu trei câini și o bătrână care pare foarte bolnavă și cu mintea rătăcită. Hanul parohial este ocupat complet, așa că mă îndrept spre unul privat, numit Crucea neagră, nou
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
puțin, Ființa în ființă, era puternic, cu versuri a căror frumusețe nu se va ofili niciodată. Am descoperit recent fragmente din acea carte, de fapt un singur poem dramatic, inspirat de cazul real al unei femei care a supraviețuit sub dărâmături 11 zile, după cutremurul din 1977, vorbind neîncetat, sunt aici versuri pe care le uitasem cu totul și care prevestesc cu claritate ceea ce urma să se întâmple chiar cu destinul îngropat al Ilenei Zubașcu, de Rimbaud feminin al culturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
școlii. Programul artistic a fost executat de către elevii școlii îndrumați de organizația de bază UTM și de Partid. La chemarea Partidului, elevii școlii noastre, împreună cu membrii de Partid și sindicaliștii, au prestat 5.600 ore de muncă voluntare pentru curățirea dărâmăturilor din str. Costache Negri. Tot prin muncă voluntară s-a curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea, elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 octombrie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au fugit; iar numărul moldovenilor, dimpotrivă, cu fiece an creștea, din dărâmăturile fostei biserici catolice s-a făcut o nouă casă a Domnului, anume actuala catedrală.». După această știre prea neînsemnată, cel puțin am făcut rost de lista preoților din Huși cum au urmat, deci nu mi-am putut urma scopul.”. Fragmentul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai rămăsese din fostul palat din secolul al XVIII lea, rezidiră pe mic grajdul de cai și vite, tâmplăria, fierăria, o mică fermă pentru argați, iar pentru dânșii, o căsuță cu camere mici, adaptate nevoilor și pretențiilor prezente. Pe temeliile dărâmăturilor puseseră pământul scos de la clădirea nouă și plantaseră trandafirii adunați din parc. Era un spectacol impresionant. Ei mă duseră la o mătușă, tot d-nă Krupenski, care locuia în casele fostului logofăt, iar castelul era fără învelitoare, cu frumoasele stucaturi din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cobzele lor umplute cu sorocoveții 13 și irmilicii noștri, intonară în aplauzele frenetice ale publicului întreg Hora Unirei, vestita horă a lui Alecsandri, care era cântecul înălțător, hrana noastră sufletească de toate zilele. Atunci toată lumea, care se afla în fața dărâmăturilor transparentului, se prinse de mână într-o horă strașnică, uriașă, cum nu se mai văzuse în orașul nostru, în care oameni de toate vârstele, de toate treptele sociale, jucau cu o furie ne bună și în acelaș timp cântau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lumei, deoarece desprețuia o domnie, încât în ochii mei lua proporțiile unei ființi extraordinare, supraumane. O, da ! Era fără îndoială atunci cel mai mare om al Moldovei. Poet tânăr, recunoscut și sărbătorit de toți, el a dezgropat limba noastră de sub dărâmăturile trecutului, i-a redat frumuseța ei originară și a adus-o la cinste într-o lume care uitase s-o vorbească; el a fost cel dintăi care a înduioșat inimile noastre prin versul lui dulce și limpede curgător ca izvorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ales Într’un oraș, intră mai puțină valoare decât iese prin produsele sale. Dar intră mai mult material decât iese. Este evident că diferența o constituie deșeurile. Ce se Întâmplă cu ele? Se acumulează pe teritoriul așezării, ca deșeuri ori dărâmăturile caselor, astfel Încât, Încetul cu Încetul, terenul se Înalță: Ierihonul de astăzi e un oraș așezat pe un deal care nu-i altceva decât dărâmăturile acumulate vreo 7 milenii, iar Orientul apropiat e plin de astfel de dealuri artificiale. Ritmul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o constituie deșeurile. Ce se Întâmplă cu ele? Se acumulează pe teritoriul așezării, ca deșeuri ori dărâmăturile caselor, astfel Încât, Încetul cu Încetul, terenul se Înalță: Ierihonul de astăzi e un oraș așezat pe un deal care nu-i altceva decât dărâmăturile acumulate vreo 7 milenii, iar Orientul apropiat e plin de astfel de dealuri artificiale. Ritmul de Înălțare a terenului orașelor, de altfel un fenomen general, s’a accentuat odată cu, hai să-i spunem, industrializarea proprie antichității, mai precis odată cu utilizarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
arborescente din carbonifer și plantele actuale, dintre care cele mai evoluate, monocotiledonatele, sunt În principal modeste ierburi. Tot mitologia română arată și cum s’au succedat aceste vârste umanoide. Anume fiecare a degradat, În felul ei, lumea, pierind apoi sub dărâmături În favoarea următoarei. Iar noi se pare că facem la fel, pregătind venirea Blajinilor care așteaptă undeva la “marginea Pământului”, căci nu doresc, zice-se, ca noi să fim prețul stăpânirii lor asupra Pământului, nu ca noi care eliminăm orice “concurent
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
toalete după toalete la fiecare cursă a lor - cum era roșcata aceea pe care o Întâl neai peste tot și la orice oră, cea mai cu vocație și mai lucrativă dintre toate, poreclită, nu știu de ce, Napoleon, [și] Îngropată sub dărâmăturile blocului Carlton, unde locuia În propriul apartament cu fetița ei și cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
situație dificilă pe nefericitul client. În după-amiaza zilei de 4 aprilie 1944, le-am văzut Întreprin derea lor de plăceri tarifate din strada G. Clemenceau distrusă de bombele inamice și cu sofalele, bideurile și mulțimea de ilustrații obscene risipite printre dărâmături. Am cerut neapă rat inginerului Alex. C. Beldie, pe atunci șef al apărării pasive din acea circumscripție, să li se constate numaidecât daunele suferite În vederea despăgubirilor de cerut și pe care m-aș mira de nu le vor fi obținut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
copiilor, mi-a răspuns, simplu ca bună ziua, Gheorghe al meu din Pisc. și cât pe-aci să uit urcioarele mele, dintre care unul primit, de ochii Măriucăi, de la barcagiul care ne trecea peste Dunăre la Turtucaia, sau altul găsit printre dărâmăturile palatului bei zadelei Sturdza-Vițel de la capul Podului Mogoșoaiei, urcioare din care beam pe vremuri, În tovărășia neuitată a prietenilor și camarazilor, astăzi dispăruți, de la revista noastră Ideea Europeană, tulburelul Înăsprit care, turnat cu urciorul În ulcele din târgul Râmnicului, arunca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iubească fastul. În clipa În care Își proclamă atotputernicia, elipsa se transformă simbolic În cerc, deoarece Între barocul retoric al Contrareformei și canonul clasic nu e, ca atitudine, nici o diferență. Barocul a sfărîmat o Închisoare pentru a-și construi din dărîmături alta mai somptuoasă, ceea ce Îi va Încuraja pe adepții lui Apolo să reinstaureze idealul lor. Minotaurul omorît de Tezeu În labirintul baroc nu este altul decît Marsyas. Eugenio d'Ors, pentru care istoria artei e o continuă alternanță a clasicului
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să mă revanșez. Îți promit. Să-mi spui numai cum. Mă uit la el și mintea îmi procesează cu viteza fulgerului. OK. Trebuie să joc foarte atent cartea asta. Dacă fac mutarea greșită, s-ar putea să mă trezesc sub dărâmături. — Deci... mai vrei să facem nuntă, sau nu? Așa, în principiu. Firește că vreau! Luke pare sincer uimit. Becky, te iubesc. Chiar mai mult decât până acum. Adevărul e că nu te-am iubit niciodată cât te-am iubit acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bârlad și pe același Bulevard Epureanu poposesc la locul unde știam că se află școala mea. Nori de praf se înălțau în văzduh și nu se vedea altceva decât praf înecăcios pe care simțeam că-l respir. Umblam orbește printre dărâmături și după un timp văd rămasă intactă partea din nordul școlii în care la parter se afla clasa, observ totul în ordine, apoi urc la etaj și mă trântesc pe patul în care dormeam lângă soba mare pe care o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și igrasioase sunt la pământ! Sunt și victime, unele din ele chiar la cele două hoteluri unde colegul îmi propusese să ne petrecem noaptea. Trec pe la morga spitalului și îmi revăd colegul cu capul zdrobit și un picior rupt sub dărâmăturile gării, din care eu plecasem. Bârladul avea aspectul unui oraș supus unui intens bombardament. Ajung la timp la școala din Băcani și constat că soba din camera în care locuiam căzuse peste pat și mai să-l frângă. Deci, fără
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dau seama, scăpasem teafăr din gara Bârlad, din cele două hoteluri, fiindcă n-am rămas peste noapte în ele și chiar și în camera mea din Băcani puteam să am necazuri serioase. Apoi vești cutremurătoare de la București. Mulți morți sub dărâmături, iar hotelul Carlton, poreclit apoi hotelul de Carton s-a făcut una cu pământul. Sărmană Țară!, greu ai pătimit și câte mari nenorociri aveau să mai vină peste Tine! Cât despre mine, impulsul meu nestăvilit de a citi scrisorile alesei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că ai noștri au tras doar o spaimă grozavă și atât... În acea seară, aflat într-o vizită prin țările Africii, Ceaușescu ateriza în Spania pentru o scurtă vizită, dar revine urgent la București și se plimba cu elicopterul deasupra dărâmăturilor și a norilor de praf, înjurând de mama focului pe Dumnezeu, pentru că-l detronase momentan din rolul lui de atotputernic conducător! Plec la București și-mi aduc nepotul să urmeze cursurile clasei a IV-a, la Școala unde maică-sa
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Sf. Vineri, stația de plecare, mai era în picioare), am rămas uluit, copleșit, siderat: ceea ce zăream întrecea cu mult cele mai rele așteptări. Cât puteai cuprinde cu privirea se întindea un uriaș teren viran, un fel de Hiroșima curățată de dărâmături. Era un peisaj neverosimil, parcă de pe altă planetă sau... de pe altă lume. Poate de aceea am și încercat atunci sentimentul că eu de fapt am murit și doar mă întorc după un timp, pașnic strigoi de zi în chip de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]