57,295 matches
-
lor de timp liber nu mai rămîne mare lucru pentru oferta de carte din librarii sau de pe tarabe. Amînarea lecturii unei cărți pentru că e ceva interesant de văzut la televizor e un fapt care, statistic, poate duce la cifre interesante, daca nu chiar semnificative. La noi, televizorul anesteziază dorința de lectură și pentru că în afară de imagine îți dă și un prilej de lectură, prin traducerea care însoțește mai totdeauna imaginea. N-am făcut socoteală cîte pagini citește astfel telespectatorul autohton, zi de
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
atmosferă. Este vorba de lumea desueta a personajelor feminine din literatura română, "de la doamna B." (din nuvelă O alergare de cai a lui Costache Negruzzi) și până "la doamna Ț." (din românul Patul lui Procust al lui Camil Petrescu). Cititorul, daca este bărbat, se așează surâzător în fotoliu pentru a citi această carte, în care crede că va vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
Marilena și alte voluptăți Fredi scormonea meditativ cu bățul în frunze și am simțit nevoia să-i fac o confesiune. - Jură-te că nu spui la nimeni! - Mă jur. - Pe ce? - Pe ce vrei. - Bun. M-am uitat în jur, daca nu ne ascultă cineva și m-am dat lîngă el. Eu mă țin după Marilena. Tu după cine te ții? Fredi căzu pe gînduri și, după cîteva momente de reflexie, îmi declară cu sinceritate: - Și eu tot după Marilena. - Nu
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
țuguiata și, oricît aș fi tras de ea, pîna mă dădeau lacrimile, nu se lasă, o ținea un fel de hîrtiuța albicioasa. Începuse să mă usture și am ascuns-o la loc. N-aveam nici o explicație. Dar, la urma urmei, daca unchiul Tibi avea chelie, domnul Făinaru la fel, de ce n-ar exista și putulici din astea? A pescuit dintr-un buzunar o fondanta cam nisipoasa, dar era din acelea în poleiala roșie, care poți s-o întinzi cu unghia și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
loc. Asta m-a blocat! Că el părea cel răpus, nu ea! Îl dovedise. Am avut numaidecît un respect îngrozitor pentru mușchii ei... Și aș fi contemplat-o așa pînă dimineață, că tot n-aveam ce face și așteptăm Iepurașul, daca nu s-ar fi apucat să ofteze. Știți cum ofta? Ofta așa, rar, îmbunata și tihnit, ca atunci cînd mă apucăm să-mi fac gamele la vioară, fără să mă cheme nimeni și ea intra în camera ca să mă mîngîie
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
acasă. Pisică părea de furat, dar în Obor nimeni nu te întreabă de unde ai marfă. Nimeni n-are timp de așa ceva. Viață trebuie să meargă înainte, cu toate ale ei, indiferent pentru ce te tocmești. Oborul te poate face pesimist, daca judeci la bucată, dar după ce îl străbați cu atenție te înseninează, chiar dacă pleci de acolo cu o bruscă durere de cap.
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
și artelor. Acolo lucra, ca factotum, N. Carandino, care pe lînga cronică teatrală, semna și editoriale. Și asta pentru că zile întregi Vinea, acaparat de amorurile sale, era de negăsit. Cînd un eveniment politic mai deosebit reclamă semnătură directorului sub editorial, daca Vinea nu era de găsit, atunci N. Carandino (mi-a povestit-o nu o dată) îl redacta el sau altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată" de legionari, însîngerînd redactorii
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
mici și de viitorul lor, te cunosc că ești al meu cu totul, că nu tot promiți, ci taci și faci. La faptă nobilă a ta, nu te pot glorifica numai pe tine, ci mai mult pe soția ta, pentru ca, daca dînsa ar fi contra, tu nu ai potea face asta faptă." (Se referă la faptul că tinerii soți Rebreanu au primit să o găzduiască pe Rîța, în timpul studiilor la București.) În următoarea epistola, datata 20 iunie 1914, le descria împrejurările
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
avea interese în țara noastră. Populația românească nu era la curent cu intențiile comuniștilor români și ale U.R.S.S. de a crea din România și alte țari est-europene un teritoriu satelit puterii sovietice. Și a izbîndit, deși, subliniază autorul nostru, daca Anglia, prin Churchill "a cedat România forțelor sovietice, Statele Unite au crezut, nerealist, ca aceste tendințe puteau fi controlate, daca nu răsturnate, la sfîrșitul războiului." Dar istoria a avut desfășurarea știuta, și noile autorități comuniste (în care, formal, măi figurau și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
de a crea din România și alte țari est-europene un teritoriu satelit puterii sovietice. Și a izbîndit, deși, subliniază autorul nostru, daca Anglia, prin Churchill "a cedat România forțelor sovietice, Statele Unite au crezut, nerealist, ca aceste tendințe puteau fi controlate, daca nu răsturnate, la sfîrșitul războiului." Dar istoria a avut desfășurarea știuta, și noile autorități comuniste (în care, formal, măi figurau și "tovarăși de drum") au acceptat alegerile din noiembrie 1946 (pe care le-au trucat în rezultate catastrofale) pentru că, fără
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
afirmi că o asemenea întemeiere este singura corectă, sau chiar esențială pentru înțelegerea sentimentului occidental al iubirii. Deși, La Rochefoucauld credea, ce-i drept, cinic, că nimeni nu s-ar îndrăgosti vreodată dacă nu ar ști că există iubire. Deci, daca nu ar urma un anumit univers preexistent ființei lui, cel al dragostei. Că între iubirea din cărți și cea dintre oameni e uneori o adevarată prăpastie e de-a dreptul banal sau vulgar să susținem. Și totuși îmi caut portițe
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
contrazice raționamentul conform căruia iubirea medievală presupune o mai mare libertate a femeii. Ceea ce ignoră în același timp, deliberat sau nu, este că a existat și o poezie trubaduresca scrisă de femei. Numai că în vreme ce lirica feminină era ușor naivă, daca nu chiar ridicolă, de un senzualism nedeghizat cu prea mult efort, cea masculină, aparținînd unei voci de bărbat, a fost considerată adevărată poezie a trubadurilor. Motivul: elementul esențial al acestei lirici trubadurești îl constituia, după cum aflăm la Marrou, condiția discreției
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Barbu Cioculescu Fiecare vietate, fiecare conștiința, fiecare etate își are coșmarurile ei, tot atât de viscerale, de autentice prin urmare, rupte din acele organe care, în somn, isi debitează spaimele, daca nu doar inconfortul. Puține dintre coșmaruri se statornicesc printre vârste într-atât încât, la producere, să nu aibă aerul de fermă prezenta, de continuitate care incumba visului sentimentul de absolută unicitate, ce lipsește adesea realității. Cel ce visează se instalează
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
este fada, odată ce acolo fiecare ispășitor își are regimul propriu, își păstrează identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă îi mai și arde să stea de vorbă cu câte un rar vizitator! Aici, unde spațiul nu este, ca în infern, încăpător, daca nu supradimensionat, o incredibilă mulțime omenească, jefuită de orice personalitate, tentează eseul imposibil de a se înghesui într-un ocol în care n-ar putea paste șase oi, de fiecare iesitor bulucindu-se câte cinci nou veniți, în timp ce gloate agitate
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
foarte ușor să spui "dobitocul ăla" nu l-a lăsat să plece în străinătate; dar lucrurile erau în așa fel aranjate, încît și "dobitocul", care eram, a avut un rol istoric prin frînă pe care o puneam, si, cine știe, daca nu era acel "dobitoc" care pusese frînă, destinul lui X poate că ar fi devenit prea ușor. Uneori e nevoie de un obstacol"...(și a mai spus pe tema asta o multime). Mai zice,...a mai zis: "Să zicem că
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
el o dezvolta logic, cu un calm imperturbabil și cu un fel de grație științifică, până la epuizarea tuturor semnificațiilor posibile. Procedează că un conferențiar care ar vorbi mereu reverențios și distant, indiferent dacă sala în care vorbește ia foc sau daca lui însuși îi cad pantalonii. Politețea desăvârșită a discursului lui Matei Visniec are o indefinibila tentă ironică, dar și ceva neliniștitor, ca obiectivitatea ceremonioasa a discursului lui Kafka. Tot acest arsenal de seducție literară este folosit însă nu pentru a
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
la ancheta De ce se teme bărbatul român de feminism?, împărțită cu umor sexist: răspunsurile detaliate ale femeilor ocupă două pagini (14-15), iar opiniile bărbaților sînt culese mărunt într-un spațiu restrîns din pag. 26. Mai mult nici nu meritau, fiindcă, daca doamnele fac parte, toate, din categoria acelora pentru care feminismul e un subiect de studiu și reflecție, scriitorii își dau cu părerea doar ca bărbați, ilustrînd de minune tocmai prejudecățile și neînțelegerile analizate de specialiste. Să vedem pe scurt ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
rămînă, pe fond, optimist. Spune editorialistul acestui ziar: "Pesimiștii nu au ce căuta în politica", totuși, pentru a justifica oarecum atitudinea prezidențială, Bazil Ștefan încheie astfel: Cine privește însă mai atent în jur se vede obligat la un scepticism crunt, daca nu la pesimism, fiindcă în rîndul tinerilor lehamitea de clasa politică actuală este deja pe cale de a se transformă în lehamite de politică." Dar în asemenea împrejurări rostul președintelui României e să sporească lehamitea, de dragul amintirii condiției sale de profesor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
foileton nu face decît să sporească "efectul de real". Tocmai de aceea, eul narativ își ia măsuri pentru a proteja ficționalul. Cum stau lucrurile însă dacă textul literar este contemporan cu noi? Cum își mai creează el distanțele față de contingent, daca nu face apel nici la oniric, nici la mecanisme de limbaj specifice, nici la inserturi ale altor ficțiuni, indiferent de tip? Toate aceste probleme mi le-am pus citînd - de altfel, cu plăcere - volumul de nuvele al lui Jeffrey Archer
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
nu poate avea un nume și, prin urmare, nu poate fi o persoană"; "de se mărită, nu poți să-i zici pe nume, madame Elise or madame Mărie, fără a comite o enormitate, ci cată să-i zici madame Sganarelle, daca pe onorabilul sau consoarte îl cheamă astfel". Elogiile lui Heliade se îndreaptă către femeia neamenințata de modele străine, cea care "simte că i se ofere omagele cele mai respectuoase cînd este onorată cu numele său propriu din botez: cocoana Săftico
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
pînă la un punct, dar nu ne întîlneam în punctul acela. Papahagi mă interesa după ^89, de la distanță, fiindcă voia să facă ceva, dar mai ales pentru că se pricepea să facă. Oamenii de acțiune practică în cultura sînt puțini și, daca nu blamați pentru ceea ce fac, obiect de invidii de unde nu se așteaptă. De obicei, cînd asemenea oameni dispar, imediat după aceea se aude un suspin colectiv de recunoștință. Nu pentru ceea ce au făcut, cît pentru că nu mai pot face nimic
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
-o nici din Apostrof. Istoria infarctului sau nu reiese din această carte. O fi fost un atac fulgerător, dar medicii cu care am discutat despre cazul Papahagi mi-au spus că, totuși, infarctul nu vine din senin. Cu alte cuvinte, daca Papahagi ar fi fost controlat periodic și cu o minimă acuratețe, el ar fi fost avertizat că inima lui nu functioneaza tocmai bine. Dar asta nu ține de evocarea din Apostrof. Această revista ne dăruiește un Marian Papahagi viu, în
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide poetica înspre estetică, sau, care, cum spuneați în Introducere, își propune "să urce la etaj". Va rog să aveți amabilitatea să o prezentați pe scurt cititorilor români, daca este posibil începînd chiar cu acest titlu, intenționat ambiguu și totuși incitant, Operă artei. G.G.: Sînt două chestiuni succesiv prezentate, cea dinții în primul volum - modurile de existență ale operelor de artă, și cea de a doua în celălalt volum
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
de necesitatea contrastelor ori a echivocului atît de liric productiv): Bînd ieftine băuturi în bucătărie cu tinerii/ și învățîndu-i o învățătură ce nu e în cărți,/ vorbindu-le despre iubire în vremea internetului,/ despre indurarea care pe toate le absolvă, daca iubim.// Ezitînd totuși la diferență, altfel clară, dintre Eros/ și Agape.// Chipul tău e bine modelat de degetele lui Dumnezeu,/ pe care prea puțin îl asculți în rugăciunile-ti solitare,/ fiica a Neîncrederii de ce nu mă crezi că El ne
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
totul altele și întreaga problematică a expoziției se modifică radical. Cunoscut fiind faptul că întreaga noastră școală modernă de pictură s-a format prin contact direct cu cele trei spații artistice, oricare varianta de expoziție ar avea obligatoriu de investigat, daca nu relația radicală centru - periferie, atunci cu siguranta relația model - reflectare, relația provocare - răspuns sau orice altă formulă care le are în vedere pe toate celelalte. În orice caz, o asemenea expoziție ar implica, evident sau camuflat, o anumita stare
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]