8,894 matches
-
peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă // Le-am urmat noi - așa-i destinul - / Să apărăm prin veac, cu sânge / Meleagul pe care și crinul / Rezistă când pământul plânge!” Conștient de puterea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cântând la unicele, pe vremea aceea, și înălțătoarele Cenacluri Flacăra: „Sunt curat la trup, curat la suflet, Vreau să înțeleg și să iubesc: Nu contează cât de lung am părul, Dar contează ce și cum gândesc! Simt în trup pletoșii daci, comeții, Firea mea e saltul omenesc: Nu contează cât de lung am părul Important e cât și cum gândesc! Vreau să-nalț castele din gândire, Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc: Nu contează cât de lung am părul
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorii_nostrii_de_ieri_.html [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
MOLDOVEI către toate organizațiile culturale ale românilor din întreaga lume din împuternicirea Senatului Academiei DacoRomâne TDC, din partea Gărzii DacoRomâne a Blocului Unității Naționale - BUN și a conducerii Partidului României Europene (care, probabil, din toamna acestui an se va numi Partidul Dacilor Liberi - D.L.) care prevedea următoarele: a) Avînd în vedere agresiunile tot mai periculoase la identitatea națională în interiorul țării precum și la unitatea românilor din întreaga lume; b) luînd în considerație faptul că după aproape un sfert de secol de la evenimentele din
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
în străinătate sunt considerați țigani, deși sunt români; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă drepturi identitare cel puțin la nivelul drepturilor pe care România le acordă propriilor lor minorități din România; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale la identitatea națională astfel ca se poate face deosebirea dintre dacoromâni și romo-români (adică țigani din România), solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor culturale identitare
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie), astfel încît reîntregirea Daciei să fie firească. 5. Scoaterea din acte oficiale a prescurtării rom pentru cuvîntul român, introducerea prescurtării dac și revenirea la denumirea clasică, originală, consacrată și adevărată de țigan pentru această etnie în actele publice. 6. Adoptarea principiului egalității de tratament pentru acele minorități stabilite în România care nu acordă același regim al drepturilor și obligațiilor pe care
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
studenților. 2. La secțiunea recitare concurenții trebuie să pregătească un text reprezentativ din creația eminesciană • Textul să fie bine cunoscut și interpretat adecvat (nu se acceptă citirea textului) • Se recomandă fragmente din poemele ample eminesciene: Scrisorile, Luceafărul, Glossă, Rugăciunea unui dac etc. 3. La secțiunea creație concurenții trebuie să trimită: • 5-7 poezii • 2 poeme în proză de maxim o pagină fiecare Notă! Lucrările vor fi redactate la calculator, având un motto, la care se adaugă un CV. Juriul este alcătuit din
FESTIVAL-CONCURS OCROTIŢI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1418917837.html [Corola-blog/BlogPost/349688_a_351017]
-
ce constituie Istoria României. Constatând, riguros argumentat, toate aceste grave tare ale poporului român și ale istoriografiei noastre naționale, Dl Boia demistifică, unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
o criză totală. Și ce este foarte periculos este faptul că e o criză profundă, permanentizată. Ștefan Dumitrescu nu crede în apariția poporului și a limbii române. Poporul român și limba română, spune dânsul, sunt poporul dac și limba poporului dac văzute în continuitatea și evoluția lor milenară prin timp. Setea de cunoaștere, tendința conștientă și subconștientă de a pătrunde cât mai adânc în cunoașterea Fenomenului daco-românesc, în cunoașterea tainelor celor mai profunde ale acestui popor, cel mai bătrân popor european
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
punct de vedere plastic ca „Gânditorul de la Hamangia”, dar care nu au fost dezgropate. Și totuși dacă suntem cel mai bătrân popor european și unul dintre popoarele foarte inteligente și creative ale istoriei cum se explică faptul că după înfrângerea dacilor în cele două Războaie daco-romane, după autojertfa lui Decebal, poporul dac nu s-a mai regăsit pe sine decât foarte târziu ? Cum se explică faptul că poporul dac a fost prin excelență un popor ofensiv, mândru, demn, viteaz, iar poporul
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
psihologiei poporului român, căreia autorul îi acordă o mare atenție, și care ne-a făcut rău pe durata întregii istorii. Datorită acestei patologii (pentru că au avut în ei tendința, înclinația către dezbinare și nu către unire) tracii au dispărut, iar dacii nu s-au mai reunit într-un Regat, condus de un Rege, după moartea lui Decebal, sau după plecarea romanilor din Dacia în anul 271, e. n, și au trăit în sătucele lor risipite pe teritoriul fostei Dacii, de la Nistru
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
după moartea lui Decebal, sau după plecarea romanilor din Dacia în anul 271, e. n, și au trăit în sătucele lor risipite pe teritoriul fostei Dacii, de la Nistru până în sudul Boemiei, atât cât se întindea regatul lui Decebal. Și pentru că dacii nu s-au mai unit după plecare aureliană din Dacia, iar popoarele migratoare, care erau de fapt niște hoarde dezlânate ce se împingeau unele pe altele, i-au găsit atomizați, risipiți, incapabili și să se adune și să formeze o
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
de performanță. Totodată, frații Cristea au cunoscut mari artiști de circ și comici, cum ar fi Ceacanica, Țăndărică, frații Moșianu și alții, și au făcut cascadorie, dublând actori sau jucând numere de circ în mai multe filme, cum ar fi: „Dacii și romanii”, „Columna”, „Duios Anastasia trecea”, „Fram, ursul polar”, „Dr. Faust”, „Toate pânzele sus”, „Șah la rege”, „Serbările galante” (în acest film al lui René Claire, Traian Cristea i-a fost adversar în lupta cu lancea, lui Castellani). Rolurile interpretate
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fratii_tarzan_corifei_in_ar_aurel_v_zgheran_1388509391.html [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
Acasa > Versuri > Farmec > EVADARE DIN ISTORIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Evadare din istorie Dacul din Munții Orăștiei coborât pe sub pământ sarmisegetusian și-a scos degetul pe afară să vadă dacă cerul este albastru și soarele mai varsă căldură pe nară, cînd via deapănă prin rădăcini o poveste... Văzându-i chipul timpul la cioplit statuie
EVADARE DIN ISTORIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_istorie.html [Corola-blog/BlogPost/357998_a_359327]
-
notabili ai Județului Hunedoara care s-au decis să facă pe locul acesta o parcare turistică!!! distrugând zidul cetății și vestigiile cele mai importante, o adevărată catastrofă pentru istoria și arheologia românească privind etnogeneza poporului român: “Dovezi istorice despre viața dacilor au fost astfel definitiv distruse. Zidul cetății dacice de la Sarmizegetusa Regia este în pericol de prăbușire pe o lungime de circa 30 de metri. Lamele buldozerelor și celelalte utilaje au distrus o porțiune de teren unde, în urmă cu 20
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceti Basarabia acasă Și aruncați coroana ei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465809376.html [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut reședința și castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole. De reținut că Steagul
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul poet Andrei
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
acum trăiește, Iară câmpul înverzește Și codrul vazand-o crește; Și când trece prin grădină Toți copacii i se-nchina Și încep să înflorească, Pe ea s-o împodobească Căci vazand-o, toată țara Crede că e primăvară. Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
apar fațete ascunse ale talentului său: calitățile militante, specifice unui poet-tribun. -în diversitatea tematică a poemelor-psalmi strălucește ca o floare rară, floare vie, mândria apartenenței poetului la un neam străvechi și renumit, redată tulburător de frumos în poemul „Cântec pentru dacii noștri”. Acest poem ar merita să devină un „Îmn al Daciei”, dacă un compozitor talentat ar crea o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
talentat ar crea o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar cuprinde pe cei care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii noștri-și sorb tăria de din cronici și mereu/ Dau în leagăn România ca pe-un unic Dumnezeu/ În zadar voiți a-i smulge, în zadar
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii noștri-și sorb tăria de din cronici și mereu/ Dau în leagăn România ca pe-un unic Dumnezeu/ În zadar voiți a-i smulge, în zadar mitraliați/Dacii nu pot fi nicicum din țara lor concediați”. Emoționant!..Cuvinte care fac
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]