501 matches
-
etape ale procesului de dezintegrare mielinică. În urma acestor cercetări primește în 1969 titlul de ""Doctor în Științe Medicale"". Împreună cu State Drăgănescu, publică în 1962 monografia ""Encefalite virotice umane"". În 1982 este co-editor (împreună cu Vlad Voiculescu) al volumului ""Proceedings of the Danubian Symposium - Bucharest"", iar în 1986 publică monografia ""Patologia cerebelului"", în colaborare cu Cezar Ionel. A tradus în limba română monografia ""Therapeutic claims in Multiple Sclerosis"", editată de IFMSS în USA (1987). Arcadiu Petrescu a fost membru fondator și președinte al
Arcadiu Petrescu () [Corola-website/Science/306429_a_307758]
-
România", membru fondator și președinte al fundației "Scleroza multiplă" (București), membru în "Advisory Board of the International Federation of Multiple Sclerosis Societies" (New York), în "Medical Academy of New York", "European Society of Neurochemistry", membru de onoare în "Curatorium of the Neurological Danubian Symposia" (Viena), membru asociat în "The International Society of Neuropediatry". În calitate de fotograf artistic amator, a fost ales, la începutul anului 2007, vice-președinte al noului Club de artă fotografică al medicilor din România. A fost membru al Societății Medicilor Scriitori și
Arcadiu Petrescu () [Corola-website/Science/306429_a_307758]
-
atenție sporită secolului al XV-lea, dar de pe poziții diametral opuse. Alexandru Odobescu (1861) e de părere că, după o milenară gestare a cântecului în folclorul fabulos al Greciei, Miorița pelegrinează prin Balcani și pătrunde în provinciile românești, trecând fluviul danubian undeva prin secolul al XV-lea: „Nu mai târziu de al XV-lea secol, acest cântec păstoresc a trecut peste Dunăre, unde s-a împlântat în memoria poporului sub forma baladei Miorița. Timpii și împrejurările au știut să schimbe multe
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci. Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. În iarna 101-102 d.Hr. regele Decebal în fruntea unei armate de daci, carpi și sarmați invadează provincia Moesia Inferior. Legiunile romane sub conducerea lui Traian înfrâng pe invadatori în două rânduri: odată pe Râul Iantra și a doua oară
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
limbi dispărute). Alanii sunt atestați în izvoarele istorice începând cu secolul I în zona de stepă dintre Don și Volga, la de nord Caucaz. Din aceste regiuni, alanii faceau repetate incursiuni de jaf în Persia și în provinciile caucaziene și danubiene ale Imperiului Roman. Istoricul roman Ammianus Marcellinus descria alanii ca fiind " Aproape toți înalți și frumoși. Părul le este în general blond și ochii lor sunt înfricoșător de mândri.". Tot Ammianus arată că alanii erau continuatorii triburilor nomade ale massageților
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
lui Iupiter Dolichenus, divinitate sincretica născută din contopirea românului Iuppiter cu semiticul Baal din orașul Doliche din Asia Mică. Sunt adorate divinități neromane cu nume române ("interpretatio română"), ca Diana Augusta, Hercules Invictus, Liber și Libera. Era răspândit cultul cavalerilor danubieni, divinități iliro-traco-dace. De asemenea, era venerat cultul lui Augustus și al împăratului aflat la domnie. La Ulpia Traiana a fost descoperit un palat al ordinului religios-politic al Augustalilor. Erau construite clădiri tipice arhitecturii române: temple, amfiteatre, edificii, băi publice, vile
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
după distrugerea Siciului nu a fost în favoarea Imperiului Rus. Înrolarea ofițerilor cazaci a crescut în mod semnificativ cheltuielile bugetare ale imperiului, în vreme ce regulamentele stricte ale armatei ruse au împiedicat cazacii de rând să se înroleze în armata imperială. Existența Siciului Danubian, care avea să lupte de partea otomanilor în războaiele care aveau să vină au ridicat probleme morale unora dintre ruși. În 1784, Potiomkin a format așa-numitul „Sici al zaporojenilor loiali” Войско верных Запорожцев) și i-a colonizat în regiunea
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
Rusă, Ucraina, Republica Moldova. A fost introdus în Irlanda, Țara Galilor, Scoția și Italia de nord și de est. Nu a fost găsit în România. În România trăiesc alte 2 specii din genul "Gobio": "Gobio carpathicus" (porcușorul carpatic) și "Gobio obtusirostris" (porcușorul danubian sau porcușorul dunărean). Este un pește foarte sensibil la poluarea apei, ceea ce îl face să fie considerat că un bioindicator al calității apei.
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
Entscheidungen, Editura An KM Verlag, Hann, Germania, 2003, 481 pagini, ISBN 3-9802437-6-1 Tăcu, Al., P., Glăvan, V., (cordonatori), Burciu, A (cooautor) - Turism Rural. Acualitate și perspective, Editura Pan Europe, Iași, 2001, pag.260, ISBN 973-99815-2-7 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -Ciclicity and chaos în economic life, SIGEF, Napoly, Italia 2001, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -The use of the Irrational în the Decision Making Process, SIGEF, Napoly, Italia 2001, p. 97-102, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, A.P.
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
A (cooautor) - Turism Rural. Acualitate și perspective, Editura Pan Europe, Iași, 2001, pag.260, ISBN 973-99815-2-7 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -Ciclicity and chaos în economic life, SIGEF, Napoly, Italia 2001, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -The use of the Irrational în the Decision Making Process, SIGEF, Napoly, Italia 2001, p. 97-102, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, A.P., Burciu, A., Talaba, I., - Agroturismul în zona Cotnari - județul Iași, Turismul rural românesc, Ed. Tehnopress, Iași, 2004, pp. 115-120
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
Armata zaporijiene speciale, armată care a participat la tot războiul din 1828 - 1829. După victoria rușilor, a fost înființată și o nouă Armată a cazacilor dunăreni, a căror efective au fost considerate suficiente pentru apărarea frontierei, iar prezența în regiunea danubiană a foștilor cazaci zaporojieni nu a mai fost considerată necesară. Țarul în persoană a sugerat atamanului Gladki să se mute cu oamenii săi în Kuban, unde să se alăture altor cazaci proveniți din regiunea Zaporijie, unde aceștia din urmă formaseră
Cazaci de la Azov () [Corola-website/Science/318506_a_319835]
-
ostilităților din Războiul Crimeii, a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major de Vest. În 1858, Dl. Fantone de Verrayon a fost promovat general-locotenent și, împreună cu Stackelberg, la terminarea conflictului, a participat în cadrul Comisiei internaționale cu privire la principatele danubiene. A deținut funcția de guvernator militar al Basarabiei între 1857-1862. În 1874 a fost trecut în trupele de rezervă. A decedat pe 23 noiembrie 1887 la St. Petersburg
Michel Fanton de Verrayon () [Corola-website/Science/318848_a_320177]
-
Festival „Nichita Stănescu“, Ploiești, 2004; 22. The Prize Chariot commander, Delphi, Greece, 2004; 23. The Prize Duiliu Zamfirescu, Focșani, 2005; 24. The Prize Antares, Galați, 2006; 25. The Prize of Excellency of the daily „Argeșul“, Pitești, 2007; 26. Comandor of “Danubian Knights” Order, Galați, 2008; 27. Premiul pentru traduceri, The Balcanik Poetry Festival, Brăila, 2008.
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
colonie română în Panonia inferior, fondată sub "Flavieni" în fața amenințărilor Dacilor. La Sirmium a fost martirizat preotul creștin Montanus, sărbătorit de Biserică Ordodoxă Română dar și de sârbi. Situația sageografică a făcut din colonia Sirmium o poziție cheie a limesului danubian: în fața teritoriului iazigilor încolțit între Pannonia și Dacia, Sirmium a protejat marele drum român care trecea prin văile Savei, Dunării și Moravei, la răspântia drumurilor dinspre Mursa și Naissus. "Sirmium" a devenit o bază importantă a armatei din Illiria, pe
Sremska Mitrovica () [Corola-website/Science/321921_a_323250]
-
jazz și blues din România". Participa constant la Festivalurile de jazz din țară: “Sibiu Internațional Jazz Festival” (e invitat aproape în fiecare an, incepand cu anul în care a fost înființat Festivalul), “Bucharest Internațional Jazz Festival”, “Costinești Jazz festival”, “Galele Danubian - jazz Galați ”, “Galele jazz-ului” (20 - 23 decembrie ’87) - Brașov, Zilele Culturii Reșițene (28 - 29 noiembrie ’87), "Festi Jazz" - Iași ('88, '91), Festival de artă neconvenționala “La Stradă” - Sibiu. E invitat și la festivaluri de jazz din străinătate : “Jazz à
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); trei specii de pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"); precum și o libelulă din specia "Coenagrion ornatum". În arealul parcului se află mai multe păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
fie prezent în diverse societăți culturale, redacții literare etc., cum ar fi Consiliul de conducere al Societății de Științe Filologice din România și președinte al Filialei Galați; membru fondator al Societății Scriitorilor "C.Negri", Galați, membru fondator al Ordinului Cavalerilor Danubieni, Membru al Uniunii Scriitorilor din România etc. A fost, de asemenea, membru în colectivul de redacție al mai multor reviste de specialitate și cultură, cum ar fi: Analele Universității "Dunărea de jos", Galați și ale celor ale Universității Danubius, Galați
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
o caustică satiră la adresa universalizării prin americanizare - și o falsă minimalizare a culturii unui om de la Dunăre”. În concepția grupului de tineri din societatea americană, lumea din care provine Dumitru este o lume "„cu interjecții arhaice și vocabular de parohie danubiană”", în care oamenii, deși au cunoscut Spiritul și au mărturisit întruparea Logosului, continuă să creadă în idoli și năluciri, având o "„credință naivă, idolatră și vană”". Imigrarea românului este o considerată o evoluție de la Natură spre Cultură prin intermediul unei limbi
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Coronella austriaca"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască de mlaștină ("Rana arvalis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca de pământ
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"); Pești cu specii de: boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]