2,277 matches
-
Să se înalțe sfântă zidărie Din piatră de bazalt și de granit De-a pururi să facem temelie. S-alegem loc de pomenire-n veac, S-alegem în poiană loc de înveghere. Altare de lumină pentru leac Să înălțăm cum datina ne-o cere. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înflorinzii crini Ce luminează litera-n psaltire. Atlet întru HRISTOS Atlet moldav supus întru Hristos Din cruce pavăză-ai făcut de veșnicie Și pentru ea
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
europene: „Ca unic, fericit popor, / Cât timp ne mai desparte Prutul, / Noi am avea un viitor, / De-ar încăpea în el trecutul!” Mesaje clare de patriotism răzbat din aceste mici bijuterii literare, epigramiștii slăvind frumoasa limbă românească, istoria, neamul, tradițiile, datinile, dârzenia și curajul poporului român, spiritul lui de jertfă pentru țară, demnitatea și moralitatea lui ancestrale. Respectând valorile tradiționale și folclorul românesc, autorii aduc în prim plan capodoperele lui Brâncuși de la Târgu-Jiu, gagurile lui Caragiale, spiritul lui Eminescu, dreptatea lui
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
nu putem să fim iertați pe deplin. În smerenia lui, poetul imploră, înainte de a fi prea târziu, milostivirea divină, pornind de la iertările curente date de persoanele cărora le-a greșit. E un gest de pietate și evlavie specific creștinești, o datină ancestrală pe care, oamenii de la țară o mai practică; tinerii vin la căpătâiul părinților și al strămoșilor ca să se împace și aceștia să plece din această lume liniștiți că au fost iertați și au iertat din toată inima. “Iartă-mă
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
de naștere ori de înălțare la cele veșnice) și, îndeobște, ori de câte ori se ivesc în amintire. E admirabil. Pomenirile se fac în fel și chip. Unii au făcut din ceremonial, un adevărat spectacol, un show la care invită high-life-ul. Ritualul sacru, datina se prefac în modă, în trend, în brand, în hărmălaie cu surle și tobe, (dar mai ales cu manele, că se poartă!), devin un prilej excelent de distracție, de petrecere, de dans și glume îndoielnice, care nu au nimic de-
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
țăranul român, creștin de când lumea, care a găsit răspunsul marilor întrebări existențiale, care știe că veșnicia s-a născut la sat, și pentru care AXIS MUNDI este pământul din care s-a ridicat în lumină, casa părintească, satul, cu biserica, datinile și jocul din vatra satului. Dacă citim noua carte a lui Mircea Istrate (cu o Prefață de Cezarina Adamescu) în cheia prolificului poet care ne-a obișnuit cu poezie patriotică, admirabilă, putem conchide că autorul răzbună, cu încă o carte
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
sa mergi cu colindul. Nu în toate cartierele de aici se mai păstrează acest obicei. La blocuri sunt ușile încuiate și aproape nimeni nu deschide dacă aude la interfon că vin colindătorii. Nici nu se mai dau daruri acestora, după datină. Se dau bani și copiii merg să-și cumpere sucuri și gumă de mestecat sau țigări, din păcate. Și cu asta, gata! Se pierde, în acest fel, sensul, importanța și bucuria sărbătorilor de iarnă. La bunica este frumos. Toată lumea primește
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Referință Bibliografică: VACANȚA DE CRĂCIUN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
Aveam în suflet sentimentul amar al despărțirii de plaiurile mioritice în care trăisem. Pornisem spre necunoscut, fără prieteni, colegi sau rude, lăsând acea căldură sufletească și ospitalitate specifică nouă românilor, aici, la granița dintre două state cu obiceiuri, tradiții și datini diferite. Nu știam când voi mai revedea aceste meleaguri de un pitoresc aparte și voi mai auzi șoaptele când dulci când amare ale bătrânilor cu privirea împăiejenită de trecerea anilor și greutățile vieții. Am părăsit glia strămoșească cu un gust
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Sfinții Chiril al Alexandriei, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Roman Melodul și alții. Această așa zisă cântare bisericească , vreau să accentuez că, de fapt, nu este a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui Dumnezeu, acesta fiind desființat. Iată cum „sună” o cântare necanonică sau, mai pe înțelesul tuturor, mincinoasă: „Trupul în mormânt îmi pune și soarele mi-apune
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
desființarea tuturor fabricilor și uzinelor, dărâmarea tuturor furnalelor, a combinatelor de creștere a porcinelor, a păsărilor, defrișarea majorității pădurilor. Iubesc apele țării mele bogate în pește și urăsc pe cei care au desființat toate sistemele de irigații. Iubesc obiceiurile și datinile acestui popor dar mai presus de toate, sărbătorile. Aștept sărbătorile de iarna cu sufletul la gură pentru că aștept cadoul pe care ni-l va aduce moș Nicolae pe 6 decembrie. El știe că am fost cuminți și că nu am
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
dulciuri și jucărioare. A fost un minunat concert de colinde! Acestea fiind spuse, nu pot să nu-mi amintesc cuvintele P.S. Sebastian din pastorala citită credincioșilor la Nașterea Domnului (2009 - Slatina): „Să ne păstrăm cu sfințenie însemnele religioase, obiceiurile și datinile sfinte, pentru ca tăvălugul globalizării să nu ne poată înghiți tot ce a mai rămas creștinesc și românesc în noi - credința și cultura străbună”. În această perioadă încărcată de sărbători premergătoare Nașterii Domnului au fost și alte manifestări artistice în municipiul
CONCERT DE COLINDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351604_a_352933]
-
totemic al acestei lumi conservatoare. Citind această carte mi-am adus aminte de aforismul lui Brâncuș :“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor- ca și în filozofia naturalității “. Florian Văideianu știe să țină însă bine în cumpănă rememorarea, strecurând în text tot atâta literatură pe câtă viață a pătruns în el. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Florian Văideianu-memoriile ca
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
36). Dar oare mai sunt astăzi Vlăstari zeloși ai satelor?! Cert este că paralel cu acești Vlăstari zeloși ai satelor sunt și cei care se vor altoiți, spirite pervertite, care se rușinează de popor dar le profanează credința, le batjocoresc datinile, le exploatează vlaga, le disprețuiește durerea, le simulează patimile prin minciunile electorale. Aceștia sunt aleșii ori preaaleșii noștrii, purtătorii marelui succes. A-leșii (lașii) egoismului democratic, fac din politică arta populară a exploatării norodului. Scânteia democratică, pentru a asigura succesul
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
agreement. Petrecerile, teatrul, concertele, cina în oraș cu prietenii sunt doar câteva dintre principalele distracții ale olandezilor, pe 26 decembrie. Acest obicei se practică în marile orașe ca Rotterdam, Haga, Amsterdam și Eindhoven, însă în sudul țării, a devenit o datină ca oamenii să participe în a doua zi de Crăciun la ceremonii religioase. Bisericile sunt acum pline de viață, și bucuria nașterii Mântuitorului este împărtășită de mic și mare. De altfel, cei mici, care au două săptămâni de vacanță în
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
de Ajun, Moș Crăciun pleacă din Laponia în Finlanda pentru a aduce și mai multe daruri. Tot ei merg în ziua de Bobotează cu colindul, costumați asemenea celor trei magi și purtând în mâini felinare. Colindul lor este răsplătit, conform datinei, cu prăjituri și dulciuri. “Deschide ușa, creștine!” Cu brazi, cu lumini, cu zăpadă, Crăciunul vine! În Țările de Jos sau oriunde în altă parte a lumii, această sărbătoare aduce cu sine momente unice, la care ne vom întoarce în amintire
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
Of, Doamne...! Of, Doamne Dumnezeul meu cel Treaz Al adormitului tău strâmb norod Fără un bun conducător, viteaz Să curme al românilor exod... Of, Doamne Dumnezeule cel Sfânt De fii risipitori părăsitori De datini, de credință, de pământ Spre bucuria trădătorilor... Of, Doamne Dumnezeule cel Bun Cu neamul românesc ce s-a câinit Și s-a-nhăitat cu lupii pentru un Codru de pâine dulce, pungășit... Of, Doamne Dumnezeule cel Drept Întru nedreptățite judecăți De neam
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
vitres d'argent./Mes mains leș effleurent/ D'un geste somnolent./ Leș rêves leș connaissent/Leș depassent en courant :/Voies cathedrales- Des rimes dans leș vents ( Rêver) Cu o fotografie din Cimitirul Săpânța pe prima coperta a cărții și cu datinile poetizate din interior (hora ielelor- Hora la ronde, nuntă cu nelipsita „tzuica” românească ținută în leș ploscaș- Eclats de noce) sau cu acele realități contemporane care au devenit mărci naționale: „tziganii”, femeile ușoare- Filles de l'Est), volumul „Celebratio. Mă
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
seva! Am citit...ba nu, am trăit toate timpurile materiale și pe cele spirituale odată cu fiecare pagină. Eram când în cer, când pe pământ, când copil, când înțelept... Pas cu pas, ți-am fost alături în toate jocurile copilăriei, în datini și...Doamne! ce minunat m-am simțit mâncând cu tine din același vas mămăligă făcută în tuci pe pirostrii și "bucățile "din tigaie, mușchi și cârnați de porc puși la păstrat în garnițe de lut peste care uneori, câteva ouă
RĂDĂCINI -FLOAREA CĂRBUNE, RECENZIE-GABRIELA PETCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351192_a_352521]
-
cerești în miez de noapte Când nesfârșirea timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună De-i soare blând sau stelele-s de gheață Eu nu te las, mi-ești datină străbună Alintul, dorul, cântul ce-mi dă viață! Chiar dac-ar fi să ratăcesc prin lume Ți-aud chemarea-n murmur de verbine Căsuța mea, mi-ești sfântă rugăciune Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! O VIAȚĂ NEGLIJATĂ... Pe
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
înotători s-o recupereze. Cu apa sfințită, harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
sfințită, harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței dezvăluie mister prin steaua-Luceafăr ce în
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
petrece. De la chef plecând după apus de soare, până să se-ntoarcă la ale lor case, într-un loc merg, să facă foc mare. Curajoși să-i sară flăcări fioroase. Lumea-n timp străbate, an de an prin vremuri cu datini și mituri de soartă legate. În trăire își duc fanteziste gânduri și dau veșnicie vieții de la sate. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Predicții despre vreme și rodnicia pământului (ritualuri de Bobotează) Când colindă popa prin sat cu botezul și îți dăruie
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
Din mormânt ar fi crescut ramură de busuioc. La botez e folosit, și-n ritual de noroc. Așa s-a descoperit unde a fost îngropat. Și a fost recunoscut după trup decapitat. În cântări bisericești, Sfântul se preaslăvește. Iar prin datini creștinești, cu fast se prăznuiește. Se spune că-n astă zi, lumea s-a înfăptuit. Peste ani, la fel de-a fi, cum a fost orânduit. Credinței fiind patron și stâlp al familiei, adoptat e „Sânt-Ion”, ocrotitor al casei. © Maria
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
se prăznuiește. Se spune că-n astă zi, lumea s-a înfăptuit. Peste ani, la fel de-a fi, cum a fost orânduit. Credinței fiind patron și stâlp al familiei, adoptat e „Sânt-Ion”, ocrotitor al casei. © Maria Filipoiu 7 Ianuarie Datini și obiceiuri de Sfântul Ion Din vremuri precreștine revin la sărbătoare, ritualuri străbune. Cu-a vremii repetare. Că-i zi de veselie, bine-i să te veselești. Veselă să îți fie viața pe care-o trăiești. Iordănitul fetelor e obicei
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]