1,965 matches
-
de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă a trufiei
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
și renunțăm să desprindem cum stau într-adevăr lucrurile cu noi și cu ceilalți. Din lene, din mândrie, din satisfacția trezită de propria noastră persoană care ne devine centrul atenției noastre, din ignoranță uneori stimulată spre propria noastră slăvire ("slavă deșartă"), din teama de a nu pierde ceea ce avem (neîncredere în Dumnezeu), din tendința de a ne crede autorul bunelor lucrări și chiar al reușitei noastre, din dorința de a stăpâni, de a domina pe alții, dat fiind că o altă
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
intelectuală, acea pătrundere a realității exterioare. Ci prin discernământ dobândim cunoașterea înterioară sau lăuntrică și ne recunoaștem neputința, slăbiciunea, vulnerabilitatea. Fiindcă "precum, atunci când lipsește lumina, toate sunt neguroase și întunecate, tot așa lip �sind smerita cugetare, toate ale noastre sunt deșarte". Iar smerita cugetare ne arată că ascultarea poruncilor date de Stăpân face cugetul elastic și maleabil la lucrarea Duhului. Nu doar efortul minții noas �tre este lăudabil, ci conjugarea acestui efort cu domesticirea trupului și a gândurilor mișcate de vrășmaș
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
este încercat, spunând că „omul rabdă pătimiri pentru una din acestea: sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau pentru nădejdea răsplătirii, sau de frica muncilor, sau de frica oamenilor, sau pentru fire, sau pentru plăcere, sau pentru câștig, sau pentru slavă deșartă, sau de nevoie”28. La aceste cauze, pentru care Dumnezeu permite să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
oamenilor, sau pentru fire, sau pentru plăcere, sau pentru câștig, sau pentru slavă deșartă, sau de nevoie”28. La aceste cauze, pentru care Dumnezeu permite să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra omului, spune Sfântul Isaac Sirul, atunci când
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra omului, spune Sfântul Isaac Sirul, atunci când vede că în el a început să răsară mândria sau slava deșartă, până când omul își va da seama de slăbiciunea și neputința sa și va căuta să-l dobândească pe Dumnezeu, cu smerenie 29. Acelea sunt, așadar, încercările generale prin care trece omul căzut din starea harică dobândită în Taina Sfântului Botez
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
au rămas Dureri din asta lume să le-nfrunte, Tăcerea mea, tăcerea ta, în timpul trecător, Azi doar hrănesc tristețea clipelor ce mor **** arsura clipei care trece când tu iubito ești departe odaia mi se pare rece și zilele îmi par deșarte. pe buza mea ești strop de roua la gâtul meu mărgăritar frumoasă că și-o luna nouă, ești vinul dulce din pahar. tu cântec mi-esti și poezie cărarea mea către sublim a nopților îmi ești feerie și-a inimii
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
aceștia nu-i primesc nici pe cei ce au mintea întreagă, ci caută să se arate mai legali decât legea. Observația a opta Unii precizează spunând: "Oare ei, ca niște oameni, nu sunt chinuiți de patimi, de lăcomia pântecelui, slava deșartă, râs, vorbire deșartă și alte asemenea? Și cum vor să se cuminece frecvent?"Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și alții care se împărtășesc mai
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
primesc nici pe cei ce au mintea întreagă, ci caută să se arate mai legali decât legea. Observația a opta Unii precizează spunând: "Oare ei, ca niște oameni, nu sunt chinuiți de patimi, de lăcomia pântecelui, slava deșartă, râs, vorbire deșartă și alte asemenea? Și cum vor să se cuminece frecvent?"Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și alții care se împărtășesc mai des, se feresc
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
care se împărtășesc mai des, se feresc de multe ori de la multe rele, temându-se de osânda împărtășirii. Deci dacă greșim cu unele lucruri mici și omenești și ușor de iertat, furați de limbă, de auz, de ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
s-a agățat ceva în cârlig. Numai Paul stătea impasibil pe scăunel, cu o țigară mentolată între degete, savurând o bere rece. Nu-și muta privirea de la bambină, ca să nu piardă momentul când peștele va trage. Grea așteptarea și speranța deșartă deocamdată. Pe suprfața apei nu se desena nici măcar un cerculeț. Din când în când, se vedeau rotocoalele unde sărise în joacă câte un pui de chefal. O pupăză zbura din păduricea de molid din spatele nostru spre malul celălalt. Probabil că
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
element distinctiv în poezia sa este și alternanța răsărit-apus, care ne trimite cu gândul la actul închinării. Soarele, astrul zilei, este simbolul binelui, al vieții, al puterii creatoare, al mântuirii, al spiritualității. Noaptea, cu tenebrele ei, evocă răul, spaimele, bucuriile deșarte, absența forței morale. Victorița Duțu conștientizează lupta care se dă chiar în sufletul ei între bine și rău, atunci când afirmă : « apare gândul/cuprins într-o umbră/ce se pune/între soarele răsărit/și noaptea ce/vrea să apună/și să
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
care arată cu degetul și chiar aruncă cu pietre în cel fără de vină. Parcurgând cartea, de la un capăt la altul, aș putea spune că imaginea lumii de astăzi în viziunea autoarei poate fi conturată lapidar astfel - înotăm în oceanul lumii deșarte. Prin firea sa umană, își îngăduie să oscileze, nu în credință, ci în felul de a vedea ieșirea din necredință. În atare situație, consideră că este o utopie să mai avem vreo speranță, iar singura cale de a fi fericiți
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
răzbunare. Un alt gânditor Epictet, reprezentant de seamă al stoicismului și înțelepciunii latine, sfătuia: „Nu te ridica în contra mersului lumii”, mintea să nu se răzvrătească contra universului care-și are drumul său logic întocmit, aceasta fiind chiar o nebunie „zbucium deșert urmat de durere și amărăciune”. Dar, ne întrebăm acum, când mersul unei părți a lumii a luat-o pe cale greșită, nu putem să o determinăm să-și schimbe calea sau să o facem să vadă dezavantajul căii alese? În acest
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
alegător, către cetățean, nu către partid. Politicienii trebuie să înțeleagă un lucru simplu, faptul că răbdarea românilor a ajuns într-un punct critic și că aceștia trebuie să facă ceea ce este bine pentru țară și cetățean. A apus vremea promisiunilor deșarte și a gândirii de ganster, vom face ce vrem noi, ce vor mușchii noștri. Este vremea adevărului, politicianul trebuie să facă ceea ce trebuie, ceea ce este mai bine pentru țară și cetățenii acesteia. Prezicerile privind sfârșitul lumii în februarie 2014 dovedește
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu poate fi înfățișat în chip nu este nici om, ci vreun avorton. Vezi, prin deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Iisus Hristos, cel ce, pentru imensa lui bunătate, a iubit să se facă om adevărat în toate?... Și cum se va crede că și-a luat trup din Sfânta Fecioară Maria - Născătoarea de Dumnezeu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu poate fi înfățișat în chip nu este nici om, ci doar vreun avorton. Vezi, prin deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Iisus Hristos, cel ce, pentru imensa Lui bunătate, a iubit să se facă om adevărat în toate?... Și cum se va crede că și-a luat trup din Sfânta Fecioară, dacă nu se zugrăvește
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
la țara în care se migrează. Potrivit Ieromonahului Savatie Baștovoi, „deosebirea dintre omul religios și omul necredincios stă în aceea că primul trăiește pentru a-și asigura un viitor - veșnicia, iar al doilea, pentru a-și asigura un trecut - gloria deșartă” . Interesant este faptul că ambele situații sunt reproduse pe frontispiciul intrării principale din principalul cimitir bucureștean - Bellu: „fericirea cerească/gloria pământească”. Acolo, în cimitir, se vădește nulitatea râvnitei „glorii” și importanța pregătirii pentru veșnicie: „lecția fundamentală a creștinismului este să
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
pentru cei care acum sunt în imposibilitatea de a mai munci, dar au mare nevoie de medicamente să-și trateze bolile contractate realizând obiectivele partidului de atunci. Azi nu sunt bani pentru sănătate, căci trebuie îndeplinite alte obiective mult mai deșarte decât cele din trecut. Tinerii de ieri, bătrânii de astăzi, au niște pensii cu care nu pot să-și acopere nici cheltuielile zilnice de hrană, ne mai vorbind de alte necesități sau utilități. Pensionarii sunt lăsați la voia întâmplării, nimeni
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
clipa peste sufletul meu Stropi de ploaie cântă cu mine, Marea își ascunde țărmul pribeag, Muntele plânge -n coline. E vreme de când nu te-am mai văzut Ziua pe noi ne desparte, Noaptea aproape te aduce iar, Dorințele mele -s deșarte. Tic, tac se surge timpul în cadran Viața e doar o carte, Pagină eu, pagină tu Pustie lume desparte. Tic, tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Tic ,tac
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
asumase vina de a-i fi acordat lui Seiano puteri discreționare fără să-l controleze prea mult, sau să-i bănuiască cumva reaua credință. Iar prefectul gărzii pretoriene care dorise gloria doar pentru el, se lăsase pradă puterii și măririi deșarte care nu avea nimic a face cu gloria. Împăratul Tiberius părea în felul lui un om modest și destul de îngăduitor chiar dacă era de o severitate absolută câteodată. Furia îi întuneca mintea prea ușor uneori și se purta cu cruzime în
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]