577 matches
-
și spirituală). Templul Borisa, cel mai mare din zonă, cu un frumos Buddha din piatră, În interior. 726 Vezi Marea Enciclopedie a statelor lumii, p.22-23. 569 ca o rețea alburie și subțire de ață de păianjen, Împânzeau imensitatea nemărginitelor deșerte... Albastrul șters al văzduhului topit apăsa greu peste pământ, iar sub arșița covârșitoare a miezului zilei, vântul adormise obosit; frunzele arborilor nu se clătinau și tăcerea netulburată Își Întinsese pretutindeni nețărmurita ei stăpânire... Inima lucrurilor Încetase să mai bată și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
locul de mine știut, pe puntea Înălbită de razele jucăușe ale Selenei... Primele stelele Își țintuise În negrul albăstrui al cerului chipul lor viu de lumină scânteietoare, Regina nopții moarte pe năsălie de nouri albi Începuse a pluti pe căile deșerte ale umbrelor Înalte. Este trecut de miezul nopții. Zumzetul s-a mai potolit, doar În baruri mai domnește o anumită animație. În jurul meu se lăsă treptat tăcere, pustiu... cel mult un greier rar mai țârâia a noapte și a târziu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
d-a susține la Înălțimea lor moravurile publice. Aci, făcându-și cura de trândăvie - care ne priește foarte bine, să nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în coș sau din rația lui. Încerca să-și atragă mila lui Alah pentru fărădelegea ce-o săvârșise, pe care poate nici Dumnezeul creștinilor nu i-ar fi refuzat-o. Urma în program scoaterea tinetelor și adusul apei. Tineta era deșertată pe coridor într-un hârdău mai mare care, când se umplea, era dus afară și răsturnat într-o gură de canal. Celularul era îmbâcsit de miros pestilențial. Deși se deschideau ferestrele luminatoarelor ore în șir, până la amiază respirai aerul împuțit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer, în nădejdea întâlnirii, la trâmbița Arhanghelului. Câtă taină mioritică în acest picior de plai; gura de rai, vie, simțită și pipăită cu simțurile barbare ale trupului și cu simțirea minții, deșertată pentru o clipă în această stare firească de manifestare în rânduiala firii, încredințată mai presus de toate argumentele raționale. Plângând iarăși, îngenuncheat între morminte, m-am simțit mai fericit între ele: aici eram mai viu decât în carnea trupului meu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să plouă, dar mai liniștit, vântul se oprise și frigul se muiase. O pâclă deasă, lipicioasă, de culoare perlei, înfășurase casa și era cu neputință să vezi capătul digului rutier. Am scos afară lăzile de gunoi, care nu mai fuseseră deșertate de nu știu câtă vreme, și am rămas câteva clipe în mijlocul drumului, ascultând. Cuprinsul invizibil era un imens hău de tăcere. Am intrat iar în casă, ud de ceață și de burniță, și mi-am oferit un copios mic dejun, alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. Articolul 481 Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Articolul 482 Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
dezinențiale - și cauzate de natura fonetică a acestora -, între formele de masculin și feminin intervin - la nivelul rădăcinii sau la nivelul sufixului adjectival - alternanțe fonetice (vocalice), care întăresc opoziția de gen: e/ea: des/deasă, studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o sonată de Beethoven. Amândoi au interpretat aceeași sonată. Sonata a fost interpretată de Andreea. Verbul-predicat cuprinde în structura flectivului un morfem de plural, dacă subiectul se realizează printr-un nume/pronume la plural: „Ei numai doar durează-n vânt / Deșerte idealuri Când valuri află un mormânt / Răsar în urmă valuri.” (M. Eminescu) sau dacă este subiect multiplu, constituit din două sau mai multe unități lexicale sau sintactice (propoziții) în raport de coordonare copulativă: „Viitorul și trecutul / Sunt a filei două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a ambelor complemente determină rămânerea acțiunii acestor verbe în sfera generalului: „El a dat totdeauna fără să ceară nimic.”, la fel cum rămâne în sfera generalului acțiunea verbelor cu tranzitivitate indirectă întrebuințate fără complement indirect: „Măria-sa Vasilie-Vodă și-a deșertat cupa și a părut că se gândește îndelung.” (M. Sadoveanu, 301) În absența complementului indirect extern, starea exprimată prin expresii impersonale este considerată în sine numai din perspectiva „subiectului” stării, marcat de dativul personal, fără referiri la originea ei: „Trec
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspect semantic, circumstanțialul de finalitate exprimă scopul în care se desfășoară o acțiune verbală sau în care există (sau se obține) o anumită însușire (calitate): „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „A trebuit să facă eforturi supraomenești pentru impunerea adevărului.” • pronume: „În fond pentru asta trăim noi, actorii, mai ales actorii tineri, pentru ca să putem juca o dată, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui de către amândoi protagoniștii actului lingvistic (vorbitorul și interlocutorul). * Sub aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236), „Tinere care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga, 87) b. interpretarea lingvistică a unor conexiuni intrinseci: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, 32
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le ciocnesc unii cu alții, în iureș de lăutar i. În partea a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari, spațiu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de miez, o presură cu sare, frânse o margine de pâine și începu să mestece cu plăcere din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de neauă Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin.[...] Azi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul său, Dară inima-i deșartă mâna-i fină n-o urmează... De a veacului suflare a lui inimă e trează Și în ochiul lui cuminte tu ești om, nu Dumnezeu. Azi gândirea se aprinde ca și focul cel de paie Ieri ai fost credința simplă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Sunt ca o felie uscată de pâine Sunt foarte aproape și foarte departe. Sunt ultima silabă din ultimul cuvânt, Caut în gânduri povestireaă Sunt doar ce-am fost și ceea ce sunt Eu sunt finalulăsunt amintirea. AM INCERCAT Am încercat să deșert un ocean în deșertul din sufletul meu, dar nu am reușit. Nu am reușit altceva decât să inund durerile și să prefac oceanul în lacrimi. Acum nu mă pot opri din plânsul care îmi aduce doar lacrimile și îmi aduce
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
le auzeam eu, nu le auzea nimeni. Am încercat să încerc să încerce cineva să mă învețe cum să fac să văd, să aud, să vorbesc. Am încercat dar, am rămas doar cu oceanul de lacrimi pe care l-am deșertat în deșertul din sufletul meu! Am încercată SEMPER IDEM Viața a venit la mine așa, pur și simplu, fără să mi spună nimic, fără să mă întrebe ce vreau sau ce nu vreau. Viața a venit dintr-o dată fără să
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
spus”), „cu versuri goale de cuprins”, a barzilor interesați („Care ncearcă prin poeme să devină cumularzi”), cu succes”la plebe”. E poezia în care în locul „simțirilor adevărate” sînt „niște mofturi”2). Pentru Vlahuță, ea e poezia cu fraze „sunătoare și deșerte”, lipsită de gravitate, comodă 3). Adesea, aceasta e o poezie „romantică”, în care există o mare diferență între realitatea sentimentelor și aspectul lor literar. E „vană” pentru că răspunde unei estetici depășite și se bazează pe dexterități, trouvaille-uri stilistice: un „exercițiu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag și sufocă, picioarele lungi făcute parcă pentru a se salva la momentul potrivit) prezintă o imagine contradictorie, simbol al speranțelor deșarte 114: "armée de beaux bras faits pour attirer, pour enlacer, pour étreindre, et de jambes devinées longues et minces, faites pour fuir, comme celles des gazelles, avec des pieds și petits qu'ils ne devaient pas laisser de traces, lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și el la Începuturile lumii, limbajul lui nu este numai solemn dar și ușor arhaic. În al doilea rând, În „asemeni”, „e” Închide perspectiva luminoasă a lui „m”. Eminescu are o intuiție fonetică excepțională. Nu același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Turbincă, acest remarcabil obiect fantasmatic. Suprafața exterioară a turbincii definește un spațiu ne-spațial, intensiv; avem de-a face cu un bagaj de mici dimensiuni vizibile, dar de o cuprindere infinită, în care implodează un univers întreg, pentru a fi deșertat înapoi în spațiul discret, extensiv, al ontologiei noastre. Cred că toți călătorii au momente în care și-ar dori să posede o asemenea turbincă... M.I.: Așa este. Deci știam de ce sunt acolo cuferele acelea, știam că vom pleca, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cheltuielile făcute cu războiul, Turcia să-i cedeze pe lângă alte teritorii „toată țara cuprinsă sub denumirea de Basarabia (adică Bugeacul) cu cetățile Bender, Akerman, Chilia și Ismail, plus cetatea Hotinului”. La cererile lui Tolstoi, Napoleon răspunse că, dacă Rusia nu deșartă Principatele, el își va menține trupele în Silezia și că nu este caz de a proceda la împărțirea Turciei, deoarece Poarta s-a grăbit să primească medierea Franței. Aceste tratative de pace nu putură să înceapă, deși Poarta trimisese solului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țărani. Cu toate observațiile ce au putut face boierii și care dovedesc ruina totală a acestei provincii, generalul en chef a persistat în cererea lui. Mi s-a spus că, cu prilejul celui de pe urmă război, oastea rusească, înainte de a deșerta Țara Românească, făcuse o cerere la fel, dar mult mai puțin considerabilă. De astă dată, armata va trage cu dânsa 80.000 boi și 40.000 țărani, care vor merge fără îndoială să populeze vreun colț de pustiu. Și aceasta
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]