8,244 matches
-
la un moment dat și vă izbește în plină figură. Dar știți și dumneavoastră că un autor, un scriitor autentic, cînd începe să scrie își asumă anumite riscuri... Inclusiv acela de a sfîrși sub dărîmăturile construcției sale... omul care îmi debita aceste cuvinte parcă nu avea chip, trăsăturile sale tremurau în fața mea și nu reușeam să le fixez. Pentru moment el era mai mult o voce. mi se adresa însă numai mie, ori răsuna în urechile tuturor celor adunați acolo, în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
s-ar putea să te ajute să economisești timp. Că Victor era deja doctor în privința americii nu mai încăpea discuție. Ca și mulți alți emigranți, devenise mai „american” decît americanii care se puteau lăuda cu rădăcini autohtone solide. — aici, îmi debită el, absolut totul devine posibil. Din cauza asta america este unică. Visul american nu este o legendă. Dacă vrei cu adevărat ceva și muncești, obții ce vrei. eu însă nu voiam nimic special de la america, eventual aș fi vrut ca Victor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
posibil. Din cauza asta america este unică. Visul american nu este o legendă. Dacă vrei cu adevărat ceva și muncești, obții ce vrei. eu însă nu voiam nimic special de la america, eventual aș fi vrut ca Victor să nu-mi mai debiteze toate acele banalități. Ceea ce căutam eu de fapt era mai ales america infiltrată deja în mine, prin filme, imagini și cărți, mituri și fantasme, fără să fi pus vreodată piciorul pe continentul nord-american. ori, această americă începu să-mi vorbească
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
personal informații asupra familiei lui Titi. Intrase curajos în curtea pe care o credea a Aglaei (de fapt, nimerise la Giurgiuveanu), hotărât să spună, dacă nu-i ieșea bine manevra, că a greșit adresa. Întâmplător, nimeri pe Marina, care îi debită, pentru o băncuță, veselă că poate vorbi atâta cu cineva, toată biografia și economia familiei Tulea. Cum s-au petrecut lucrurile între Titi și Ana, Titi n-a putut niciodată povesti lămurit, hotărât este că, după câteva vizite, în care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să fie o fată inteligentă. După câte mi-ai spus, înțeleg că te iubește. Lui Felix, numele Otilia în gura altuia, precum și convorbirea în jurul chestiunilor intime îi displăceau, de aceea lăsă capul în jos. Îl distra aprinderea cu care Weissmann debitase teoria lui antimatrimonială, dar, spirit prudent, nu credea în ea. Vioiciunea colegului îl surprinsese la început, ca și lectura lui, și în fața unei așa de violente activități teoretice se simțise inferior. Acum însă, după un examen atent, avu sentimentul că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zvâcni iarăși, dinăuntru, vocea de jazz, înfășurată pe-o adiere de tuse și plutind ca pe-un nor de tămâie. Ucenica își reluă atribuțiile obișnuitului său dans de primire. Se întoarse pe călcâie către cei doi bărbați, schiță o reverență, debită cu mimică și cuvinte de televizor băgate la cap, pe de rost. - Doamna are desăvârșita onoare... - Hă, hă! - ...de-a vă invita să porniți către Cabinetele ei. - Dar cine-i, fă, stăpînă-ta? Vreo doctoriță, de-și ține băsănăul doar într-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ascultă radioul, citește presa: este, așadar, din ce în ce mai aptă să reziste manipulării practicate prin exact aceleași mijloace mass-media de o minoritate aflată la putere. Prin vocea lui Tarde, psihologia mulțimilor se declară total neîncrezătoare în tot ceea ce pot și ar putea debita zeloșii apărători ai progresului. O observație anume îi hrănește în mod special neîncrederea: existența unei polarizări gradate a mijloacelor de comunicare, care se concentrează tot mai mult, desfășurîndu-se tot mai evident într-un sens unic. Poate spune cineva că oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
căscată la Pomponescu, spre a vedea dacă a nimerit-o. - Se zice că-l dau afară proprietarii, afirmă Pomponescuîntre solemn și ironic. Parcă dumneata l-ai surprins, domnule Smărăndache, nu-i așa? Smărăndache nu așteptă vreo invitație și începu a debita anecdota pe care o știa pe dinafară. Fusese într-o zi să caute pe Ioanide, trimis de Pomponescu, și-l găsise în mijlocul străzii, cu lucrurile toate pe trotuar. Planșe, suluri albastre de hârtii de calc, mese, scaune, cărți, vase de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de valoare comercială a fructelor exotice, trecu ca printr-o asociație întîmplătoare la primirea pe care i-o făcuse intelectualitatea la o conferință foarte gustată, publicată după aceea în una din cele mai însemnate reviste de arhitectură și arte plastice. Debita totul cu tonul voit modest al unui ministru condescinzând la confidențe față de subalternii săi și urmărea gradul de atenție al celor de față, atins de absența morală a lui Ioanide, care sorbea, indiferent, ceai. În schimb, Gulimănescu, înfricoșat de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fracționa în treizeci și cinci de bucăți, patru-cinci porții reprezentând riscurile în caz de întîrziere a mandatului. Într-o zi l-a găsit cu un cufăr plin de cartofi, din care fierbea doi-trei pe zi. La un semn al lui Pomponescu, Smărăndache debită o anecdotă despre sistemul de raționare al lui Conțescu. Acesta căpătase de la tată-său, preotul, treizeci de prescuri, pe care le tăiase în jumătate, obținând șaizeci de rații pentru două luni. Într-o zi, mîncîndu-i șoarecii o bucată, Conțescu nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
splendid ("al unui "animal" semizeiesc", complini Ioanide mental, foarte conștient de valoarea limitată a frumuseții Indolentei). - Și, dădu Ioana fumul de țigară pe nas, evident încîntată, deși cu calm, de omagiile lui Ioanide, irezistibile prin siguranța cu care acela le debita, și ce să facem cu templul? - La ce slujesc templele? se întrebă ca și un solitar Ioanidefoarte serios. La nimic... ele dau un patos, excită spiritul. De pildă, templul pe care ți-l propun ar putea servi ca loc de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cîrlănopol și un Făurescu, despre care Hagienuș informă că era amantul nevestei, devenit soț după spânzurarea celui dintâi. Madam Cîrlănopol îi înmormîntase pe amândoi bărbații amical, în același cavou, rezervîndu-și un loc între ei, în care se și afla. Hagienuș debită toate aceste lucruri cu sarcasmul bonom cu care se spun anecdote despre cei vii. N-avea, sau nu părea să aibă, deloc oroare de imaginile mortuare. Scena festinului în cavou era dintre cele mai inedite și cei trei bărbați vorbiră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dată arsă de soare. Impresia printre doamne fu excelentă, și Ioanide relevă un mare stil de societate, caracterizat prin răceală fără aroganță și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu ieșea din locul comun debitat cu emfază, deși cu o desăvârșită ținută, procedeu de natură a-i asigura oriunde o prezență comodă, fu cu totul obnubilat. Academicianului îi plăcea poanta. Pe fața lui Pomponescu trecu un fel de nor melancolic, care nu întrerupse un moment
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În acest moment m-am crezut descoperit. Însă mă înșelam. Afacerea luă o întorsătură comică, după care intră îndată în uitare. Se vede treaba că autorităților imediat superioare li se păru cam stranie povestea cu o bandă de oameni mascați, debitată de o femeie și doi funcționari rurali și neconfirmată de nimeni altul. Se făcu, probabil, o inspecție financiară primarului și fu găsit cu un deficit în casă de câteva mii de lei. Autoritățile crezură că primarul a înscenat atacul ca să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un copil m-a întrebat la șosea cum mă cheamă și ce meserie am. . - Copiii sunt tiranici, sări Gulimănescu spre a-și sublinia prezența; o dată ce-i ai, ești sclavul lor. Și astfel conversația se învîrti numai asupra copiilor, cei prezenți debitară anecdote cu privire la progenitura lor, și Gonzalv Ionescu însuși fu chestionat de Pomponescu asupra sănătății odraslelor sale. . - Ei, se informă Petrișor al lui Hagienuș, ce spunePomponescu despre situația internațională? . - Parcă noi am vorbit despre situația internațională, îldezamăgi malițios Hagienuș. S-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mie mi s-a părut. . - E un dobitoc! bombăni Ioanide când fu pe trotuar. Tot Smărăndache nara anecdota, încît sunt de admis unele înfloriri. Esențialul este că se răspândi fulgerător vestea că Sultana a descoperit un "Alfredo veritabil". Anecdota se debita cu râsete și în salonul Pomponeascăi, care se simți indirect atinsă de parodie, întrucît avea și ea "un veritabil Salvator Rosa". Sultana se verifică și geloasă. Demirgian, dată fiind poziția intolerantă a soției sale, socoti că-i îngăduit a căuta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany zicea: "Nenorocitul, dacă face lucrarea și află Pomponescu, îmi aprind paie în cap, esențialul este de a-i oferi banii, să sper că nu va face exces de zel".) . - Anume? Întrebă Ioanide. . - Stai să-ți explic. Și Gaittany îi debită planul lui. În acest timp Ioanide medita următoarele: "Nenorocitului ăstuia de Gaittany i-a intrat în cap, după spusele unuia și altuia, că sunt un fel de reparator de case. În loc să primesc comanda unui Coliseu sau a unor terme, tencuiesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se Îndepărtează cel mai mult de adevăr sunt teologii de la Delfi, când sunt de părere că În zilele de demult Zeul s-a luptat aici cu un șarpe 1 pentru stăpânirea Oracolului, dar și atunci când Îngăduie poeților și retorilor să debiteze asemenea fabulații cu prilejul concursurilor care au loc În amfiteatre. În felul acesta și par a fi chezași, În chip deliberat, (418) ai Împotrivirii față de cele mai sfinte ceremonii celebrate la Delfi”. Cum Filip, istoricul, era de față, se minuna
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
departamentului financiar-contabil. footnote>. Forma de reprezentare a conturilor este sub forma literei „T”. Partea stângă a oricărui cont este denumită debit iar partea dreaptă este denumită credit. Sumele trecute în partea stângă sunt debitoare, iar cele din partea dreaptă creditoare. A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în debitul contului, iar a credita un cont înseamnă a înregistra o sumă în creditul contului. Legătura dintre debitul (D) și creditul (C) conturilor, stabilită cu ocazia înregistrării operațiilor economice în conturi, poartă
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor, se creditează cu valoarea ieșirilor, au sold final debitor, care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituției publice la acel moment. Contul 203 - „Cheltuieli de dezvoltare” Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
rulment” se creditează prin debitul contului 121.02 „Rezultatul patrimonial - buget local” la finele anului cu sumele repartizate, potrivit legii, din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522 = 521). Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.02 „Rezultatul patrimonial - buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenți, pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521 = 522). Contului 131, ca fond, îi
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
virate în contul de disponibil al bugetului local, pentru utilizare ca fond de rulment. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilitățile existente la acel moment ca fond de rulment. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului, cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unității administrativ-teritoriale din execuția bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) și (1222.1.01 = 131). Contul
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
apropiat ca vârstă și împărtășește, cu mici excepții, aceleași opțiuni culturale și lumești. Trebuie să recunosc însă că această ipostază de contemplator imperturbabil îi prilejuiește uneori dlui Cimpoi scurte clipe de disconfort intelectual. De pildă, pleacă stânjenit privirea atunci când vârstnicii debitează enormități și prostii groase. Cum s-a întâmplat și în cadrul Simpozionului, unde s-a afirmat că tinerii scriu o poezie neocomunistă, că înțeleg procesul creației la fel ca generația lui Petru Cruceniuc (un jalnic versificator de partid), că iau importante
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de-al doilea narator, Eumolpus. Discursurile atribuite acestuia folosesc parodia ca procedeu, sub o formă limitată, inserând textul (epic sau liric) de care altfel ne-am putea lipsi în desfășurarea evenimențială propriu-zisă. Exemplele sunt numeroase, de la parodia stilului poemelor moralizatoare debitate de mediocri (în capitolul XCIII) la parodia formulelor/ ideilor sau chiar a unor pasaje întregi din Eneida, precum cel din cartea a noua, în care Nisus încearcă să-l salveze pe prietenul Eurial cu prețul propriei vieți (luată în derâdere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
zece ani de domnie, Carol al II-lea a fost unul din factorii decisivi ce au condus la dezastrul propriu, la pierderea tronului și, implicit, la prăbușirea României Mari. În modul caracteristic politicienilor români și îndeosebi al colaboratorilor suveranului, se debitau întotdeauna lozinci despre „cinste, corectitudine și morală”, despre „necesitatea economiilor și a sacrificiilor pentru țară”, mai „ales pentru armată”. Din păcate, totul se circumscria unei crase demagogii, care își va revela efectul în cel mai scurt timp. Dorința lui Carol
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]