514 matches
-
iudaice, semnată de Maimonide, susține aceste două opinii ale originii Torei. Cele cinci cărți ale Torei conțin un sistem complet de porunci sau mitzvot (sing. "mitzvá" în ebraică). În total, Tora conține 613 porunci (mițvot) esențiale pentru religia iudaică , inclusiv Decalogul sau cele Zece porunci. În practică, o parte mare din cele 613 porunci se referea la ritualul din Templul din Ierusalim, care nu se mai pot aplica de când acesta a fost distrus de romani în cursul Războiului Iudeii din anii
Pentateuh () [Corola-website/Science/302932_a_304261]
-
Biserica n-a mai propus și nici azi nu mai propune date privitoare la revenirea lui Hristos. Aceasta nu înseamnă că nu pune accent pe istoricitatea acestui eveniment și pe necesitatea convertirii personale în vederea întâlnirii cu Dumnezeu. Pentru această Biserică Decalogul este proclamat ca legea morală supremă pentru întreaga omenire. Ziua a șaptea a săptămânii, zi dedicată odihnei este sâmbăta Sabatul și nu duminica, așa cum au celelalte Biserici creștine. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea neagă doctrina nemuririi sufletului și crede
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
filme; muzica joacă adesea un rol important în filmele lui Kieślowski, iar multe din piesele lui Preisner sunt menționate explicit în filmele însele. În aceste cazuri, personajele filmelor discută despre ele ca fiind opera compozitorului olandez fictiv Van den Budenmayer. „Decalogul” (1988), o serie de zece filme de scurt metraj a căror acțiune este plasată într-un bloc de aprtamente din Varșovia, fiecare film bazându-se nominal pe una din Cele zece porunci, a fost creat pentru televiziunea poloneză cu fonduri
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
de un an. Ultimele patru filme ale lui Kieślowski au fost coproducții străine, ralizate în mare parte cu fonduri din Franța, în special de la producătorul Marin Karmitz. Aceste ultime filme se axau pe subiecte moral și metafizice asemănătoare celor din „Decalogul (film)” și „Noroc Chior”, însă la un nivel mai abstract, cu distribuții mai restrânse, povești interne mai multe și interes mai puțin față de comunități. Polonia apărea în aceste filme în mare parte prin intermediul unor observatori europeni străini. Cele patru filme
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
1990), cu Irène Jacob în rolul principal. Succesul comercial relativ al acesteia i-a oferit lui Kieślowski oportunitatea de a strânge fonduri pentru ambițioasele sale ultime filme, trilogia „Trei Culori” ( „”, „”, „”), care explorează virtuțile simbolizate de steagul francez. Trilogia este, alături de „Decalogul”, cea mai apreciată operă a lui Kieślowski și primul său succes comercial internațional. Cele trei filme au adunat o serie de premii internaționale prestigioase, printre Leul de Aur pentru cel mai bun film și Leul de Argint pentru cel mai
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
și-așa” (1995), regizat de Krzysztof Wierzbicki. Deși declarase că se retrage după „Trei Culori”, înainte de moarte Kieślowski lucra la o nouă trilogie împreună cu Piesiewicz, formată din „Raiul”, „Iadul” și „Purgatoriul” și inspirată de „Divina Comedie” a lui Dante. Asemenea „Decalogului”, scenariile erau destinate mai multor regizori, dar moartea prematură a lui Kieślowski ne împiedică să aflăm dacă ar fi avut de gând să renunțe la retragerea din activitate și să preia el însuși regia. Singurul scenariu terminat, „Raiul”, a fost
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
un plan periculos, Mikołaj îl ajută să se întoarcă în Polonia, unde se întoarce la munca de coafor alături de fratele său (interpretat de Jerzy Stuhr; Stuhr și Zamachowski au jucat rolul unor frați și în al zecelea film din seria "Decalogul", tot o comedie neagră despre câștigatul banilor printr-un tertip). Mikołaj îl întâlnește pe Karol într-un tunel al metroului din Varșovia și îi cere să-l ucidă, dar acesta refuză; cei doi intră în afaceri (a căror natură este
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
săvârșită în condițiile art. 229 alin. (3) se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi. (3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală Furtul înseamnă încălcarea unei porunci din Decalog. Furtul nu este incriminat numai de legile penale, ci și de cele morale. De exemplu, Decalogul, cunoscut și ca Cele zece porunci din Biblie, prin Porunca a VIII-a, impune simplu: "Să nu furi." De asemenea apar pedepse pentru tâlhărie
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
și interzicerea unor drepturi. (3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală Furtul înseamnă încălcarea unei porunci din Decalog. Furtul nu este incriminat numai de legile penale, ci și de cele morale. De exemplu, Decalogul, cunoscut și ca Cele zece porunci din Biblie, prin Porunca a VIII-a, impune simplu: "Să nu furi." De asemenea apar pedepse pentru tâlhărie în coduri de legi vechi, de exemplu tâlhăria e pedepsita cu moartea în Codul lui Ur-Nammu
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
Românească", "Antiteze", "Cronică", "Poezia", "Aurora", "Unu", "Coloquinm", "Poesis", "Plejade". Poezie: Ștefan Munteanu -Poeții beau din apa cerului,antologie îngrijita, note biografice, postfața, Casa de editură ,Panteon“, 1995, 98 pag.; C.S.Anderco -Hotare pentru vis, ediție îngrijita, prefață, Casa de editură Decalog, SatuMare, 1998, 120 pag.; Laureano Silveira -Partea neagră a părții albe, coperta și îngrijirea ediției, Casa deeditură Decalog, Satu Mare, 1997, 56 pag.; Egito Goncalves - Poem și foileton, coperta și îngrijirea ediției, Casa de editură “Decalog“, SatuMare, 1997,42 pag.; ConstantinNoica
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
îngrijita, note biografice, postfața, Casa de editură ,Panteon“, 1995, 98 pag.; C.S.Anderco -Hotare pentru vis, ediție îngrijita, prefață, Casa de editură Decalog, SatuMare, 1998, 120 pag.; Laureano Silveira -Partea neagră a părții albe, coperta și îngrijirea ediției, Casa deeditură Decalog, Satu Mare, 1997, 56 pag.; Egito Goncalves - Poem și foileton, coperta și îngrijirea ediției, Casa de editură “Decalog“, SatuMare, 1997,42 pag.; ConstantinNoica, Poeme, antologle îngrijita, Casa de editură ,Panteon“, 1995,30 pag.; Salah Mahdi - Căderea stelelor în Babilon, Ed. Plelade
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
îngrijita, prefață, Casa de editură Decalog, SatuMare, 1998, 120 pag.; Laureano Silveira -Partea neagră a părții albe, coperta și îngrijirea ediției, Casa deeditură Decalog, Satu Mare, 1997, 56 pag.; Egito Goncalves - Poem și foileton, coperta și îngrijirea ediției, Casa de editură “Decalog“, SatuMare, 1997,42 pag.; ConstantinNoica, Poeme, antologle îngrijita, Casa de editură ,Panteon“, 1995,30 pag.; Salah Mahdi - Căderea stelelor în Babilon, Ed. Plelade, Satu Mare, 1992, pag.5-8 (,Poezia fără frontiere“); Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere, Casa de editură ,Panteon“, 1995
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
dincolo de amurg, postfața, Ed. Solstițiu, 1999; 5tefan Teodorescu -Spre un nou umanism, prefață (,Ștefan Teodorescu și ,zona valahä“), coperta și îngrijirea ediției; Editură Solstițiu, Satu Mare, 1999, 190 pag.; A conceput coperta și a îngrijit volumele: Vasile Gogea -Propoezitii, Ed. Solstițiu & Decalog, Satu Mare, Seria de poezie, 1998; Cristian Bădilită - Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Ștefan Teodorescu și ,zona valahä“), coperta și îngrijirea ediției; Editură Solstițiu, Satu Mare, 1999, 190 pag.; A conceput coperta și a îngrijit volumele: Vasile Gogea -Propoezitii, Ed. Solstițiu & Decalog, Satu Mare, Seria de poezie, 1998; Cristian Bădilită - Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
deja înainte de domnia împăratului Leon al III-lea (717-741), dar care în timpul acestui împărat a luat o mare amploare, acesta persecutându-i pe partizanii cultului icoanelor ("iconoduli"). ul însemna, la acea vreme, dorința de respectare a poruncii a doua din Decalog: Expansiunea iconoclasmului a avut mai multe cauze. Diferite scrieri sugerează că cel puțin o parte a motivului pentru înlăturarea icoanelor pare să fi fost înfrângerile militare suferite în luptele împotriva musulmanilor și o erupție vulcanică pe insula Thera. Este posibil
Iconoclasm () [Corola-website/Science/305657_a_306986]
-
, sau Decalogul (din cuvintele grecești δεκα, "deka", „zece” și λoγoς, "logos", „cuvânt”), sunt zece reguli religioase care au o semnificație de bază în creștinism și iudaism. sunt prezente de trei ori în Vechiul Testament, fiind dictate conform Bibliei de către Dumnezeu lui Moise. Diferențele
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
de către Dumnezeu lui Moise. Diferențele între două dintre versiuni sunt minore, dar există. O a treia versiune prezintă diferențe majore față de celelalte două. Formularea poruncilor, în special aceea referitoare la închinarea la un singur dumnezeu, sugerează că mediul în care Decalogul a fost conceput era unul preponderent politeist. Conducătorii politici în lumea antică orientală puneau în mod frecvent codurile de legi create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
care Decalogul a fost conceput era unul preponderent politeist. Conducătorii politici în lumea antică orientală puneau în mod frecvent codurile de legi create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve. Allan Dershowitz a afirmat „Citit literal, Decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.” Istoricii apreciază că aspectele de morală civică conținute de Cele zece porunci
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea. Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve. Allan Dershowitz a afirmat „Citit literal, Decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.” Istoricii apreciază că aspectele de morală civică conținute de Cele zece porunci iudaice au fost preluate de evrei în perioada dinaintea Exodului de la mai vechea religie a Egiptului. Astfel, „Papirusul lui Ani” redă în
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
religie a Egiptului. Astfel, „Papirusul lui Ani” redă în capitolul 125 o serie de condiții pe care cel mort trebuie să le îndeplinească pentru a putea accede la Lumea cealaltă, condiții cu valoare morală similară. Însă cerințele morale exprimate în Decalog apar în codurile de conduită ale multor alte religii, actuale sau dispărute. De exemplu, budismul, prin „Cele cinci precepte” (există însă și variante cuprinzând opt sau zece asemenea „precepte”) impune un cod minimal de comportament în colectivitate foarte apropiat de
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
codurile de conduită ale multor alte religii, actuale sau dispărute. De exemplu, budismul, prin „Cele cinci precepte” (există însă și variante cuprinzând opt sau zece asemenea „precepte”) impune un cod minimal de comportament în colectivitate foarte apropiat de cel al Decalogului. Aceste aspecte morale universal valabile corespund, de altfel, prevederilor celor mai multe legislații civice. În legislațiile democrațiilor liberale nu se aplică primele patru porunci, cetățenii fiind liberi să creadă și să discute ce vor. Cele zece porunci se adresau numai bărbaților evrei
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
scenariu regizoral, pe baza căruia Casa de Filme 3 reia în aprilie 1975 proiectul de realizare a unul film după romanul lui Zaharia Stancu. Vorbind despre roman, regizorul a afirmat următoarele: "„În „Jocul cu moartea” am văzut pur și simplu Decalogul. Era în cartea asta tot răul și tot binele și eram hotărât să-l fac cu orice preț.”" Filmul intră din nou în faza de producție la 5 mai 1975, cu un deviz calculat de 3,8 milioane lei, mărit
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
lor, lupta împotriva Răului, erau în măsură să se supună interdicțiilor ascetice extrem de riguroase. Auditorii (samma’ūn) sau „catehumeni” nu erau decât discipoli în slujba acestora. Incapabili să ducă o viață pură, ei nu erau obligați decât la prescrierile unui „decalog”. Trăind în păcat, ei puteau numai să spere că vor renaște mai târziu în corpul unui ales. Această distincție a două clase corespundea celei stabilite de gnostici între „pneumatici” și „psihici”, ca și celei instaurate ulterior de către catari între „puri
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
Talmudul. Ei înșiși își spun "Bene Israel" („fiii lui Israel”) sau "Șomerim" („cei ce respectă legea”). Pentateuhul samaritean este scris în alfabetul paleo-ebraic din secolul al II-lea î.Hr. și se deosebește în mai multe rânduri de textul Torei. Spre deosebire de Decalogul iudaic care începe cu versetul „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău” (Ex.20.1), decalogul samaritean începe cu „Să nu ai alți Dumnezei, în afară de Mine”. A zecea poruncă în decalogul samaritean, denumită porunca Muntelui Garizim, afirmă că acest munte este locul
Samariteni () [Corola-website/Science/316201_a_317530]
-
respectă legea”). Pentateuhul samaritean este scris în alfabetul paleo-ebraic din secolul al II-lea î.Hr. și se deosebește în mai multe rânduri de textul Torei. Spre deosebire de Decalogul iudaic care începe cu versetul „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău” (Ex.20.1), decalogul samaritean începe cu „Să nu ai alți Dumnezei, în afară de Mine”. A zecea poruncă în decalogul samaritean, denumită porunca Muntelui Garizim, afirmă că acest munte este locul unde va fi ridicat un altar lui Dumnezeu. În timpul ocupației romane și bizantine, samaritenii
Samariteni () [Corola-website/Science/316201_a_317530]