10,827 matches
-
în limitele creditelor bugetare și/sau ale creditelor de angajament. În acest scop, acestea au obligația să cunoască în permanență toate reglementările legale specifice domeniului în care își exercită atribuțiile de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu. ... b) Independență decizională în condițiile separării atribuțiilor. Persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu sunt independente în luarea deciziilor cu privire la exercitarea vizei. Acestora nu li se poate impune în niciun fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv propriu
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
cum rezultă din examinarea Monitorului Oficial al României, o lege care nu a fost promulgată. În ceea ce privește termenul de sesizare se constată că, potrivit fișei legislative, legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 21 decembrie 2021 și, în aceeași dată, a fost depusă la secretarul general al Camerei, pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În data de 27 decembrie 2021 legea a fost trimisă la promulgare. Sesizarea de
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
funcțiile ocupate anterior: (i) natura funcției de conducere deținute și nivelul său ierarhic; (ii) durata deținerii funcției; (iii) natura și complexitatea activității incluzând informații referitoare la structura organizatorică a entității în cadrul căreia a activat anterior; (iv) sfera competențelor, competențele decizionale și responsabilitățile persoanei; (v) cunoștințele tehnice dobândite în funcțiile anterioare; (vi) numărul de persoane aflate în subordinea sa; d) cunoștințele și competențele dobândite și demonstrate prin conduita profesională ca membru într-o structură de conducere sau în exercitarea altor funcții
REGULAMENT nr. 20 din 23 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250574]
-
ocupate anterior: (i) natura funcției-cheie deținute/atribuțiilor specifice unei funcții-cheie și nivelul său ierarhic; (ii) durata deținerii funcției; (iii) natura și complexitatea activității incluzând informații referitoare la structura organizatorică a entității în cadrul căreia a activat anterior; (iv) sfera competențelor, competențele decizionale și responsabilitățile persoanei; (v) cunoștințele tehnice dobândite în funcțiile anterioare; (vi) numărul de persoane aflate în subordinea sa, dacă este cazul; d) cunoștințele și competențele dobândite și demonstrate prin conduita profesională ca membru într-o structură de conducere sau în
REGULAMENT nr. 20 din 23 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250574]
-
pentru reactoarele nucleare include înlăturarea completă a combustibilului nuclear de pe amplasament; ... ... 5. La articolul 4, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) PE pentru operator principal cameră de comandă, ce dă dreptul să se execute activități decizionale de operare și control în camera de comandă a instalației nucleare, în condițiile prevăzute de autorizația de punere în funcțiune, respectiv de autorizația de exploatare; ... ... 6. La articolul 5 alineatul (1) punctul (i), litera b) se modifică și va avea
ORDIN nr. 51 din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266353]
-
modulare sau cu reactoare de demonstrație, din fabricile de combustibil nuclear și din alte instalații nucleare, care desfășoară activități de management în funcțiile următoare sau în funcții asimilate acestora, respectiv în funcții cu denumiri diferite care exercită atribuții și activități decizionale echivalente, cu impact asupra instalației nucleare: 1. director de sucursală; ... 2. director de centrală/director de operare/director de fabrică; ... 3. director de producție; ... 4. director tehnic; ... 5. director/inginer-șef/șef serviciu radioprotecție; ... 6. director/inginer-șef exploatare; ... 7. dispecer pe centrală/dispecer coordonator pentru fiecare
ORDIN nr. 51 din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266353]
-
cu privire la înființarea, organizarea, gestionarea și controlul funcționării acestora; ... d) implementarea mecanismelor specifice economiei de piață în sfera serviciilor de utilități publice, prin crearea unui mediu concurențial, atragerea participării capitalului privat, promovarea formelor de gestiune delegată; ... e) întărirea capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale în exercitarea atribuțiilor acestora privind înființarea, coordonarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice; ... f) promovarea asocierii intercomunitare pentru înființarea și exploatarea unor sisteme de utilități publice; ... g) promovarea colaborării, sub diferite forme
LEGEA nr. 325 din 14 iulie 2006 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/265697]
-
normative elaborate de alte autorități ale administrației publice centrale ce au implicații și consecințe asupra activităților specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat; ... d) inițiază și propune măsuri pentru perfecționarea cadrului legislativ și instituțional necesar întăririi capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale cu privire la înființarea, organizarea, coordonarea și controlul funcționării serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, precum și în ceea ce privește administrarea și exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente; ... e) colaborează cu
LEGEA nr. 325 din 14 iulie 2006 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/265697]
-
acte adiționale la acesta. (2) Actele adiționale prevăzute la alin. (1) se vor aproba prin hotărâre a Guvernului și vor produce efecte de la data intrării în vigoare a acesteia, cu respectarea în prealabil a prevederilor legii referitoare la competența decizională a organelor de conducere ale societăților. În toate cazurile, actele adiționale nu pot avea ca obiect novarea în întregime a Acordului de sprijin și nici cesionarea integrală sau transmiterea integrală, în orice formă, a tuturor drepturilor și obligaților care decurg
LEGE nr. 74 din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266536]
-
politica de vize; ... – Regulamentul (UE) 2021/1.058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune; ... – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, aprobată prin Legea nr. 277/2021, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârea Guvernului nr. 936/2020 pentru aprobarea cadrului general necesar în vederea implicării autorităților și instituțiilor din România în procesul de programare
METODOLOGIE din 3 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271927]
-
României în procesul de negociere și adoptare a inițiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate, potrivit dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene. (4) Agenția asigură îndeplinirea, în domeniul de competență, a obligațiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește transpunerea și/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice
HOTĂRÂRE nr. 576 din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272007]
-
normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. ... 23. Aplicând aceste
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
textului de lege criticat și în cauza de față, soluția pronunțată de ÎCCJ se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă
DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271814]
-
susține încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție. ... 5. Astfel, se arată că legea a fost respinsă de Senat în data de 20 iunie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaților, Cameră decizională, cu amendamente, în data de 28 februarie 2023. Potrivit raportului comun al celor trei comisii sesizate în fond cu această propunere legislativă, prin amendamentele aduse în Camera Deputaților, Cameră decizională, se repartizează suma de 1.600.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de 20 iunie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaților, Cameră decizională, cu amendamente, în data de 28 februarie 2023. Potrivit raportului comun al celor trei comisii sesizate în fond cu această propunere legislativă, prin amendamentele aduse în Camera Deputaților, Cameră decizională, se repartizează suma de 1.600.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru plata datoriei Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Geoagiu din subordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. ... 6. Autorul sesizării susține că amendamentele aduse în Camera decizională legii supuse controlului de constituționalitate se îndepărtează de la scopul avut în vedere de inițiatori, și anume preluarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“. De asemenea, alocarea unei sume importante de la bugetul
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că, în data de 20 iunie 2022, legea supusă controlului a fost respinsă de Senat, prima Cameră sesizată. În data de 28 februarie 2023, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituționalitate. Ulterior, legea a fost depusă la secretarul general, pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituționalitatea legii, în data de 6 martie 2023, și apoi a fost trimisă spre
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
examinarea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la principiul bicameralismului, formulate prin raportare la dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție, analizând derularea procedurii legislative cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare, prin intermediul unor amendamente, propuse prin raportul comun întocmit de Comisia pentru învățământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru știință și tehnologie, însușite de plenul Camerei Deputaților cu ocazia
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). Stabilind limitele principiului
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Camere sesizate în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
aceste aspecte este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecție, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea unui rol
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecție în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situație, Camera de reflecție ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-și doar exprima prin vot poziția cu privire la propunerea sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecție, ceea ce este de neconceput. ... 42. În consecință, Curtea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]