690 matches
-
un altul, se realizează una din figurile discursului pe care marii retoricieni le-au numit tropi. Tropii rezultă din diversificarea semnificantului; ei sînt figuri de semnificație. Se afirmă, în acest sens, că orice figură, în realitate, conține un proces de decodare în doi timpi, dintre care primul este percepția anomaliei, și al doilea, corectarea ei. Retoricii au făcut mai multe clasificări ale figurilor de-a lungul secolelor, multe dintre ele avînd un caracter arbitrar sau neștiințific. César Chesneau Du Marsais împarte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
totalitatea gesturilor și mișcărilor, voluntare sau involuntare pe care un locutor le folosește în actul de comunicare. Alături de mimică, privire și diferitele posturi corporale, gestica este integrată comunicării non-verbale ca formă de exprimare prin folosirea unui limbaj aparte a cărui decodare mobilizează o largă varietate de tipuri de interpretare (in)variabilă sau alternativă. Gestica se află în strînsă legătură cu canalul vizual, deosebindu-se de semnele lingvistice prin anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui enunț implică activarea simultană a mai multor competențe pentru a extrage semnificația, pronind de la semnificanții care alcătuiesc secvența analizată. Potrivit lui M. Bahtin și a altor cercetători, interpretarea este o activitate dialogică ce depășește cadrul competențelor aplicate în receptarea și decodarea semnificației unui mesaj, deoarece acesta este obiectul unei construcții la care iau parte atît emițătorul cît și receptorul. Aceasta se întîmplă fiindcă receptorul nu este o simplă țintă, exterioară discursului, ci, dimpotrivă, competența sa interpretativă este avută în vedere de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpretare ce corespunde unei maxime de maximalizare inferențială, fenomen autorizat de îmbogățirea informativă sugerată prin teoria implicaturilor. Într-o lucrare din 1973, E. Goffman arăta că deseori, în schimbul reparatoriu, se recurge la minimalizare, contextul fiind de obicei cel care asigură decodarea adecvată în funcție de situația concretă. De exemplu, dacă cineva calcă pe altcineva pe picior și își cere scuze, i se replică Nu face nimic, sensul acestui enunț minim fiind dat de împrejurare; la fel, dacă cineva cere un obiect și îl
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propus ca un mijloc de integrare a realului în procesul semantic și de contestare a semnului din perspectiva lui F. de Saussure, ca ceva produs și tratat ca atare. Adoptînd o perspectivă contrară, praxematica analizează procesul semantic în cadrul codării și decodării și încearcă să explice dinamica lui pe principiile realismului. În această concepție, producerea sensului are loc într-o manieră conflictuală care implică reglarea socială ce presupune o percepere prin consens a realității și ține cont de creativitatea individuală. Reglarea praxemului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Charaudeau propune teoretizarea a două tipuri de receptori, individualizați terminologic ca subiect interpretant - cel care primește mesajul și trebuie să-l interpreteze avînd o identitate psiho-socio-lingvistică - și subiect ideal - un subiect destinatar construit de actul enunțării și care satisface dezideratul decodării adecvate a intenției de comunicare aparținînd locutorului-emițător. V. alocutor, destinatar, interlocutor. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT REFERENT. Se numește referent obiectul, fenomenul sau procesul din realitatea extralingvistică la care trimite semnul lingvistic, așa cum a fost delimitat de experiența unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru a se realiza interpretări pornind de la exprimarea punctelor de vedere. În intenția lui D. Sperber și D. Wilson a fost ca, prin conceptul "relevanță", să ofere o teorie simplă și eficientă pentru a se explica reușita și eșecul în decodarea enunțurilor. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, relevanța poate avea mai multe fațete, pe de o parte, prin atitudinea (exprimată a) locutorului și, pe de altă parte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginîndu-și reacția posibilă a interlocutorului și rolul celui care primește și trebuie să interpreteze actul respectiv în funcție de ceea ce-și imaginează cel care l-a produs. Fiecare dintre aceste roluri determină subiectul discursiv să execute operații deosebite, codarea pentru primul, decodarea pentru al doilea, acestea producînd inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în teoria critică, ele sînt irelevante pentru producția narativă. Autorul implicat are un rol real în procesul narativ, ca produs al receptorului, dar nu este unul principal sau măcar necesar în transmiterea narațiunii. Este o proiecție rezultată din procesul de decodare, nu un stadiu real de proiectare în zona codificării. 3.6.2. Naratari și cititori implicați În timp ce transmisia narativă se poate axa pe autor și narator, în mod similar, receptarea ar trebui să recunoască cititorul ca participant esențial, iar naratarul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
schemele de funcționare a limbii fixate de tradiție. Aceste scheme sînt bine ancorate în mentalul colectiv prin normele implicite de funcționare a limbii; încălcarea acestor norme se soldează (se poate solda) cu devieri în receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele de persoană nu au plural, ca atare folosirea lor la plural atrage modificări de sens: Am doi Grigorești înseamnă nu „am două persoane cu numele Grigorescu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
printre aceștia etc. O îmbinare de tipul copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz <footnote Prezența ei în unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar înlesnește decodarea. footnote> . Dacă înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
despre A, adică despre faptul că acesta va fi monomembru sau plurimembru. Se întâmplă adesea ca un A conceput monomembru să fie amplificat pe parcurs, devenind plurimembru, în dezacord cu singularul lui B exprimat anterior. Datorită însă faptului că și decodarea urmează aceeași ordine ca și elaborarea, o asemenea exprimare, cu predicatul la singular, e foarte ușor tolerată, devenind aproape o regulă."91 (Gruiță, 1981: 105). În GALR se înregistrează situațiile când acordul se face la singular, fără a se da
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
putea circula în canal, mesajul în limba naturală trebuie supus unui tratament. Codajul intervine aici ca un sistem de decupare de unități. Va fi binar. Operației de codare, situată la intrarea în canal, îi corespunde o a doua operație, de decodare, și de transcriere, situată la ieșirea din canal. Informația este atunci definită prin raportul între ceea ce ar putea fi spus și ceea ce este spus efectiv. În alți termeni, informația este măsura alegerii efectuate între cele posibile. Această libertate de alegere
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau nu mesajul mediilor. Acești
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" Nu putem încheia secțiunea de prezentare a metodei fără un scurt moment de reflexivitate metodologică. Sociologia americană, prin prima generație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înainte, fă pe toți rumânii să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea Națională și între ei, amin (pp. 35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a îndepărta țesutul tumoral fără a adăuga deficit neurologic, minimalizând potențialul epileptogen al leziunilor și al sechelelor intervenției chirurgicale. î179, 252) MEG este un instrument util de cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
detecția vocii cât și decodificarea semnalului verbal. Vocea poate fi percepută la nivele de intensitate mai mici, pe când înțelegerea vorbirii depinde de complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mare [abstract in English], LA, 145-149. [104] SIMION, MAGDALENA, Exercițiile structurale procedeu de baza în formarea deprinderilor de limba româna la studenții străini, AMPLR, 112-120. [105] SLAMA-CAZACU, TATIANA, ,,Pe-un picior de plai...” ( Necesitatea insistării, în școală, asupra treptei de decodare elementară lingvistică în analiza textului literar), RPed, 26, nr.11, 1977, 33-39. [106] SOARE, GHEORGHE, Cultivarea limbii-obiectiv interdisciplinar, Argeș, 12, nr.1, 1977, 13. [107] SOROCEANU, ȘTEFAN, Considerații privind Olimpiada de limba româna (etapa pe localitate), RPed, 26, nr.5
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de stil și compoziție cu modele de compuneri școlare, Editura Coresi, București, 1983. [121] MANOILESCU, ELENA, Activități diferențiate aplicate trei ore de gramatică la clasa a III-a, în vederea creșterii randamentului individual, MlP, 115 118. [122] MANOLACHE, GHEORGHE, Trepte de decodare lingvistică elementară în receptarea textului poetic, LLRL, 62-64. [123] MARCU, FL., însușirea termenilor neologici pe baza analizei structurii (morfologice) a cuvântului, SLA, 77-84. [124] MARDARE, AURELIA, Proiect de tehnologie didactică. Gramatică Clasa a II-a, în Buletin Informativ Brăila CCD
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activității independente a elevilor pentru receptarea mesajului literar, Tribșc, 17, nr. 310, 1988/4. [46] CRIȘAN, ALEXANDRU, Aspecte ale dezvoltării competenței dialogate la elevi în procesul de predare! învățare a limbii romane, BulIDȘ, 1988, 135-138. [47] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicații în predarea / învățarea literaturii române, în: LL, nr. 2, 1988, p. 278-287. [48] CRIȘAN, EMANUELA, T. Arghezi: Mamă Țară. în: LLR, 17, nr. 3, 1988, p. 20-22. [49] CRIȘCIU, TITUS, Vocația cercetării filologice. [dezbaterea “Probleme
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
anul pregătitor, RIL, 1989, 72-75. [13] CRIȘAN, EMANUELA; CRIȘAN, ALEXANDRU, Exigențe ale dezvoltării competenței comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247. [14] CRIȘAN, EMANUELA, Denominația personajului literar și compunerile școlare, LL, 4, 1989, 579-583. [15] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicarea în predarea învățarea literaturii române, RILA, 1989, 68-71. [16] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre anaforice în dialog (Implicații în predarea textului literar), RILA, 1989, 215-218. [17] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST. C., Ora de limba română. Exerciții de gramtică și de vocabular pentru examenele de admitere în licee și facultăți, Editura Moldova, Iași, 1993, 256 p. [76] FIRIMIȚĂ, CRISTINA MARILENA, Posibilități de îmbunătățire a lecturii expresive și decodării textului literar la clasele primare, BuHȘD-Constanța, 3, 1990, 142 [rez.]. [77] GÂRMACEA, C., Modele și teste rezolvate de analiză gramaticală. [de Alexandru Metea și Sergiu Drincu]. în: Tribînv, 42, nr. 22, 1993, p. 4. [78] GÂRMACEA, CORNELIA, Școala în fața noii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a faptelor culturale de astăzi, principalul mijloc de captare a atenției publicului este calitatea de spectacol aimaginilor, calitate rapid convingătoare, dar de scurtă durată și fără profunzime. Imaginilor spectacolului le lipsește memoria adâncă . Acestea nu sunt menite a propune spre decodare și receptare o paletă complexă de conotații coexistente a căror lectură să transceandă viteza cotidiană a consumului de informații. Imaginea spectacol adaptată cu succes la ritmul acestui consum informațional, pierde din complexitatea ofertei de lecturare. Calitatea ei este inadaptată existenței
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]