1,229 matches
-
te mai gândești. Mișcă-ți fundul Încoace, o să ne distrăm. Desert Rose fredonă vesel: — Lasă gerul iernii, vino cu mine la soare! Suna prea tentant. 3 Desert Rosetc "3 Desert Rose" Când soarele se ridica la orizont a doua zi, decola și avionul lui Kitty. Nu se Îndrepta spre casă, ci spre L.A. Nu luase cu ea nici una dintre cutiile mari, voia să călătorească fără prea mult bagaj, avea o singură geantă. Își lăsase chiar și laptopul acasă. Nu văzuse niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
voi ceva, sunați-mă când vă Întoarceți. Diane plecă, iar Kitty și Desert Rose se treziră În mijlocul autostrăzii, fără să zărească urmă de taxi prin zonă. — Cât e ceasul? Întrebă Kitty, care nu purta niciodată așa ceva. — E 7:15, avionul decolează În 45 de minute. Hai să căutăm un magazin, să cumpărăm o pungă cu gheață. Desert Rose scoase o oglindă din geantă și Își cercetă neliniștită fruntea. — Da, exact asta Îmi doream, jumătate de oră cu o pungă cu gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
-și Îngăima dorința. Nu vă supărați, puteți schimba muzica? Sinatra e minunat, dar prea lacrimogen, nu mă regăsesc. 19 Pe Coasta de Est, visând la Coasta de Vesttc "19 Pe Coasta de Est, visând la Coasta de Vest" Când avionul decolă În noaptea aceea, Kitty simți că i se Întoarce stomacul pe dos, de parcă făcea bungee jumping. Călătoria ei În L.A. se Încheia; Începea călătoria departe de Matthew. Însă avea sentimentul că vor fi din nou Împreună. Peste o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
saci de ciment și cu fâșii de lemn de plop își făcuse un planor și rugase pe cineva să-l tragă cu mașina pe câmp. Din nefericire, la capătul câmpului era o groapă mare, mașina a frânat și, înainte de a decola, planorul s-a zdrobit în iarbă. Dar ambițiosul candidat la zbor nu se lăsase. S-a ridicat din iarbă și s-a pus din nou pe treabă. Cerul îl aștepta. Trebuia să ajungă la întâlnire. Și a ajuns. A devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mai e și asta? 13 mai N-am mai fost de mulți ani, poate șase sau șapte, la aeroport. M-am așezat pe unul din fotoliile negre de plastic și am privit prin geamul murdar avioanele, puține și vechi, care decolau sau aterizau. La un moment dat a început să plouă. La întoarcere, strada era alunecoasă. La lumina farurilor, căci între timp se făcuse noapte, am văzut un om întins pe jos. M-am oprit și m-am uitat. Era grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
sau care zboară deasupra vulcanilor în erupție. Cunoștea pe dinafară toate senzațiile posibile pe care le poate trăi un pilot în asemenea ocazii și mi le descria cu o exaltare care îi colora obrajii. „Vezi, exclama privind cerul negru, acum decolează ei. Vinul rămâne să se acrească în pahare și iubitele lor rămân să tremure de grijă, în timp ce ei se reped la hangar, dau drumul motoarelor, se înalță în văzduh și pătrund în inima furtunii fără să se teamă”. Și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
n-ai curaj să te înalți măcar o clipă deasupra a ceea ce ai stricat, ai pierdut, ai irosit, să te ridici într-o furtună purificatoare. Numai de nu m-aș împiedica de ceva înainte să cobor în hangar, înainte să decolez, rămas bun, domnule... înainte să simt prima rafală de vânt... ah, cum curg stelele... înainte să... ...sigur, uite fereastra acoperită de gheață, dulapul de lângă ușă... pereții goi... dacă am vândut aproape tot! Dar cine naiba bate la poartă?... Uf! „Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
era nici unul dintre ei. Când Îl scoase În sfârșit din buzunar, pe ecran apăruse numărul pe care Îl formase obsedant toată ziua aceea. Numărul particular al președintelui. — Da, spuse. Stelele continuau să răsară și să apună pe tavan. Un aeroplan decolă brutal și probabil că se prăbuși imediat după aceea, Într-o derizorie flatulență. — Elio, spunea președintele, scuză ora târzie, dar știu că m-ai căutat. Apoi veniră cuvintele atât de așteptate și atât de temute. Rostite de vocea lui obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tine, dar nu ne gândeam c-o să te vedem. Cum îți este, fiule? Trebuia să-mi urmez visul, tată! Ți-aduci aminte când eram copil și visam că o să ajung aviator? Am luptat mult și Dumnezeu m-a ajutat. Când decolez cu avionul... Ce-i aia „decolez”? îl întrerupe tatăl. Când înalț avionul pe cer, tată! Simt că sunt mai aproape de Dumnezeu. De acolo văd frumoasele lui lucrări: văd munții înalți mângâind norii, pădurile înverzite sau cascadele învolburate. Este minunat să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o să te vedem. Cum îți este, fiule? Trebuia să-mi urmez visul, tată! Ți-aduci aminte când eram copil și visam că o să ajung aviator? Am luptat mult și Dumnezeu m-a ajutat. Când decolez cu avionul... Ce-i aia „decolez”? îl întrerupe tatăl. Când înalț avionul pe cer, tată! Simt că sunt mai aproape de Dumnezeu. De acolo văd frumoasele lui lucrări: văd munții înalți mângâind norii, pădurile înverzite sau cascadele învolburate. Este minunat să plutești la mii de metri înălțime
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lac de sudoare, bîiguind cuvinte fără șir: val... mare... roșie... sînge... luminile... nuuu... O luă În brațe și o legănă șoptindu-i vorbe liniștitoare. Încetul cu Încetul se potoli. CÎteva ceasuri mai tîrziu, la primele raze ale soarelui, două Falcon-50 decolară de la baza din Lann-Bihoué Îndreptîndu-se țintă spre Atlanticul de Nord spre a cerceta cu minuție sectorul ale cărui coordonate le dăduse Christian Înainte de a-și lansa SOS-ul, apelul may-day. Marie se trezi, cu mîna În aceea a lui Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
simțeam În cearceafuri și În perne mirosul de detergent și la baie, izul de dezinfectant. Dar ne‑am deșteptat pe o dimineață tropicală cristalină, cu șopârle și cocoși. Pe ocean, chiar În fața noastră, iahturile Își remorcau bărcile de cauciuc. Avioanele decolau și aterizau pe aeroport. Dar plaja era frumoasă, netedă, largă, mărginită de copaci și tufișuri Înflorite și survolată de nori de musculițe gălbui. În spatele casei era un pom cu ramurile Încărcate de lămâi. Și Îndărătul lui, un deal povârnit. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și pentru mine. M‑am târât până sus și m‑am vârât În pat. - Ce bine că am plecat de pe insula aia blestemată! i‑am spus lui Rosamund. E posibil să fie Încă aceeași zi? Nu‑i decât douăsprezece? Am decolat În zori. „Degetul timpului așezat pe ceasul amiezii”, cum spunea Mercutio - asta era una din replicile favorite din Shakespeare ale lui Ravelstein. Simțindu‑mă În siguranță și comod instalat sub păturile mele, am anunțat‑o pe Rosamund că un pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nimeni nu mai poate oferi soluții, ci doar minime reparații parțiale. Bunăoară, se întreba el, cum de n-a înțeles ce s-a întâmplat cu adevărat atunci când au făcut parașutism în Cambodgia? Aventura din Cambodgia fusese cu adevărat una deosebită. Decolaseră cu un Antonov vechi, creat de Samuel cam la repezeală, și, înainte de a se arunca în gol de la două mii de metri înălțime, priviseră pădurile și plantațiile de orezprin trapa deschisă a fuselajului; din cauza curentului, pielea de pe obrajii Margaretei fremăta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
din Germania la baza americană, acestea erau atât de multe la număr Încât unele nu erau inspectate, iar inspecția care era totuși făcută era deseori sumară, În cel mai bun caz. Cât despre avioane, nici să nu vorbim; aterizau și decolau de pe aeroporturile militare din Villafranca și Aviano după bunul loc plac, Încărcând și descărcând orice pofteau. Când Brunetti Întrebă de ce erau atât de multe transporturi, Ambrogiani explică gradul de implicare al Americii astfel Încât soldații și aviatorii, soțiile și copiii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și șuieratul înfundat al jetului propulsor se aud în carlinga bine izolată. Plutim în eterul nesfârșit al cosmosului cu atâta tandrețe încât aș putea spune că stăm pe loc. Doar cifrele ceasului electronic de pe bord, care cresc neîncetat de când am decolat, îmi amintesc că zburăm cu mult peste viteza sunetului, adică așa cum se spune în povești: zburăm ca vântul și ca gândul. Privirea îmi fuge către hubloul generos al navei. Brusc mă trece un fior rece pe șira spinării, însoțit de
Vis galactic. In: ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_698]
-
cea de dinăuntru. Ce să caut la film ? Nu am altă soluție, trebuie să merg până la capătul lumii de dinăutru. Trebuie să văd unde duce și ce e dincolo de ea. Trebuie să văd ce e dincolo de eschimosul meu. Avionul a decolat. Azi nu mergem la film. *** — Puvirnituq Înseamnă „locul unde miroase a hoit“, ne lămurește Tukalaq, aruncând sclipiri ghidușe cu ochii ce-i râd perpetuu. Nu e un nume prea ademenitor, remarcă Jonas. De ce se numește așa ? vrea să afle Emily
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cea de dinăuntru. Ce să caut la film ? Nu am altă soluție, trebuie să merg până la capătul lumii de dinăutru. Trebuie să văd unde duce și ce e dincolo de ea. Trebuie să văd ce e dincolo de eschimosul meu. Avionul a decolat. Azi nu mergem la film. — Puvirnituq înseamnă „locul unde miroase a hoit“, ne lămurește Tukalaq, aruncând sclipiri ghidușe cu ochii ce-i râd perpetuu. Nu e un nume prea ademenitor, remarcă Jonas. De ce se numește așa ? vrea să afle Emily
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
locșor pe-aproape și să aterizăm. Au găsit. Aterizăm. Da. Aterizăm. Au aterizat. Voi plecați. Eu rămân aici. Îmi chem șalupa de servici și, după ce fac rondul proprietății, vă chem. Voi așteptați la proprietatea mea din Tulcea. Bine. Bine. Putem decola? Evident! Au decolat. Eroul sa dus câțiva pași mai Încolo, unde apăruse un om - ai fi zis, un fel de Dumnezeu, dacă l-ai fi apreciat după Îmbrăcămintea și vârsta și barba lui, fără pereche, parcă. Bună ziua. Tu ce faci
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și să aterizăm. Au găsit. Aterizăm. Da. Aterizăm. Au aterizat. Voi plecați. Eu rămân aici. Îmi chem șalupa de servici și, după ce fac rondul proprietății, vă chem. Voi așteptați la proprietatea mea din Tulcea. Bine. Bine. Putem decola? Evident! Au decolat. Eroul sa dus câțiva pași mai Încolo, unde apăruse un om - ai fi zis, un fel de Dumnezeu, dacă l-ai fi apreciat după Îmbrăcămintea și vârsta și barba lui, fără pereche, parcă. Bună ziua. Tu ce faci pe aici? Întâi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fie ale camionagiului) (dar cu domicilii masate strict într-o zonă restrânsă, situată în centrul orașului) obiecte de artă, colecții și fragmente de colecții, unor necunăscători, cărora, în chip obișnuit, probabil, nu le-aș fi încredințat nici un ac. Aeronava mozambicană decola de pe Otopeni, la orele 10,45. 121 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Zice: Du-mă, în vână, la madam Nicolici. Cică e meșteră și numai dumneaiei se pricepe ce picături trebuie scurse în ceaiul de crușin, ca să nu ți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar Orville ca mecanic și meșter. Ei au proiectat și au construit Împreună primul avion din lume. Iar când a venit vremea să-l piloteze,au dat cu banul să vadă care dintre ei va fi primul. Atunci când Orville a decolat În acea zi friguroasă de decembrie din anul 1903, Wilbur a alergat pe lângă el, ținând aripa avionului fixă și Încurajându-și fratele. Dar totul s-a Întâmplat datorită amândurora. Principiu: Să-ți asumi cu bună-știință un risc (rezonabil). Orville și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
precum adevărul, dreptatea, nevoia de frumos, cooperarea, cultul muncii, respectul etc. pot deveni catalizator în orice colectivitate umană; - ameliorarea nivelului sărăciei populației prin sprijinirea și consolidarea micilor gospodării agricole care, pornind de la nivelul subzistenței, să-și creeze condiții de a decola către bunăstare. Ca efect imediat, s-ar reduce presiunea populației rurale asupra orașelor (emigrarea-imigrarea), iar pe termen lung s-ar putea schimba sensul dinamicii populației: emigrarea de la orașe către sat, mai ales a populației sărace din periferiile marilor orașe care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a preluat a întârziat 20 de minute și a fost apoi blocată în trafic. Țipați la funcționarul de la bilete și cereți să vi se dea un bilet la următorul zbor și neapărat la clasa întâi. Întrebați în mod politicos când decolează următorul zbor, zâmbiți și spuneți că aveați oricum de dat câteva telefoane. Trebuie să susțineți o prezentare în fața unor directori executivi din compania dvs., dar cu cinci minute înainte de a începe descoperiți că nu puteți porni proiectorul. Începeți să bombăniți
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
dată (cea de la Queens College din Cambridge, Anglia) în mai puțin de 12 ani. Colecția-mamut a bibliotecii cuprindea 199 de volume. Astăzi, companiile americane publică aproape 300 de titluri pe zi. Mesaje, mesaje peste tot. Ne asaltează când așteptăm să decoleze avionul și în pauzele meciurilor de baschet. Acest fapt ne forțează să le ascultăm selectiv și, pe măsură ce se întețesc, să nu le mai ascultăm deloc. Luați, spre exemplu, următoarea întâmplare. Dacă vă întâlniți cu cineva la o petrecere, veți încerca
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]