6,185 matches
-
lichidare, membrii acestora, încadrați cu contract individual de muncă, se considera delegați, iar ceilalți membri ai comisiilor primesc o indemnizație ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii. Articolul 118 Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 *) privind unele masuri pentru stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat, care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, beneficiază cu prioritate de dispozițiile art.
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
publicării ei în Monitorul Oficial al României*). ... (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: ... - art. 1-36 și 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974; - Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia art. 8-11; - Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte intre vii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
8 iulie 1991. Articolul 2 Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineza de mărfuri pe credit părții române se supune ratificării Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin.2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN ---------------------------
DECRET nr. 82 din 23 septembrie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineza de mărfuri pe credit părţii române, semnat la Beijing la 8 iulie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107629_a_108958]
-
Articolul UNIC Domnului Teodor-Viorel Melescanu i se acordă gradul diplomatic de ambasador în centrala Ministerului Afacerilor Externe. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN --------------------
DECRET nr. 84 din 25 septembrie 1991 privind acordarea gradului de ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107631_a_108960]
-
de Adunarea Deputaților în ședința din 31 iulie 1991. p. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR IONEL ROMÂN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 iulie 1991. p. PREȘEDINTELE SENATULUI VASILE MOIȘ În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ACORD
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
1) Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii. ... (2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciara, în registrul
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005. (3) Pentru suprafața de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producție ca lot de folosință, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990 , nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se afla în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu exceptia celor strămutați, pentru
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
statului, fără a putea depăși însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. ... (4) Nu beneficiază de dispozițiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu exceptia persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 *) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare. ... Articolul 38 (1) Persoanele
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
lichidare, membrii acestora, încadrați cu contract individual de muncă, se considera delegați, iar ceilalți membri ai comisiilor primesc o indemnizație ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii. Articolul 118 Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 *) privind unele masuri pentru stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat, care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, beneficiază cu prioritate de dispozițiile art.
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
publicării ei în Monitorul Oficial al României*). ... (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: ... - art. 1-36 și 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974; - Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia art. 8-11; - Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte intre vii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
la Seul la 11 octombrie 1985. Articolul 2 Convenția de constituire a Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor, adoptată la Seul la 11 octombrie 1985, se supune ratificării Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin. (2) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN ----------------------
DECRET nr. 99 din 27 noiembrie 1991 cu privire la ratificarea Convenţiei de constituire a Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor, adoptată la Seul la 11 octombrie 1985. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107651_a_108980]
-
salariul tarifar net lunar, precum și din compensația prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr. 1163/1990. Articolul 2 Sumele necesare pentru plata drepturilor prevăzute la art. 1 se pun la dispoziția agenților economici de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, din fondurile constituite potrivit Decretului-lege nr. 144/1990. Articolul 3 (1) Pînă la data de 31 martie 1991 agenții economici care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 vor lua măsuri pentru dimensionarea personalului în raport de posibilitățile efective de desfășurare a activității
HOTĂRÎREA nr. 99 din 11 februarie 1991 privind plata personalului agenţilor economici a căror activitate s-a întrerupt temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107650_a_108979]
-
de vînzare internațională de marfuri, încheiată la New York la 14 iunie 1974, si Protocolul de modificare a convenției, încheiat la Viena la 11 aprilie 1980, se supun ratificării Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN ---------------------------
DECRET nr. 98 din 27 noiembrie 1991 cu privire la aderarea României la Convenţia asupra prescripţiei în materie de vînzare internationala de mărfuri, încheiată la New York la 14 iunie 1974, şi la Protocolul de modificare a convenţiei, încheiat la Viena la 11 aprilie 1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107649_a_108978]
-
două legi privind Poliția, ambele fiind impuse de slaba eficacitate a Ministerului de Interne în privința informării, acțiunii și reprimării a răscoalei din 1907. Prin Legea din 15 martie 1907 a fost suspendat principiul stabilității funcționarilor polițienești și s-a introdus Decretul-Lege pentru numirea și înlocuirea angajaților din Ministerul de Interne. Peste un an, Legea din 25 martie 1908 a prevăzut înființarea Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale, care a înglobat toți funcționarii de siguranță de la polițiile din Țară. Totodată, actul legislativ a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și 56 de oficii polițienești la punctele de frontieră. Un număr de nouă județe nu aveau pe teritoriul lor brigăzi de siguranță, în principal din cauza lipsei unor probleme care să reclame înființarea unor asemenea structuri. La 7 octombrie 1919, prin Decretul-Lege nr. 4260, a fost sporit și personalul Serviciului Special și Siguranță din Dobrogea și al Brigăzii Speciale de Siguranță din Iași cu un număr de 34 de posturi bugetare. În cursul anului 1919 au fost elaborate mai multe Decrete-Legi care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Brigăzii Speciale de Siguranță din Iași cu un număr de 34 de posturi bugetare. În cursul anului 1919 au fost elaborate mai multe Decrete-Legi care au vizat dezvoltarea și întărirea D.P.S.G., pe măsura identificării problemelor și a lipsurilor existente. Prin Decretul-Lege nr. 392/26 ianuarie 1919, regele Ferdinand a promulgat sporirea personalului D.P.S.G., înființarea oficiilor de poliție în gările Costești și Adjud și mărirea personalului de poliție din gări și porturi. Prin Ordinul nr. 2208/22 februarie 1919, elaborat de D.P.S.G.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regelui Carol al II-lea, Serviciul Secret a început să iasă de sub tutela Marelui Stat Major și să devină un jucător individual pe scena inelului de securitate națională. C. Colaborarea informativă/contrainformativă C.1. Consiliul Superior al Apărării Țării Prin Decretul-Lege nr. 999/13 martie 1924, continuat de Regulamentul de aplicare a actului normativ, a fost înființat Consiliul Superior al Apărării Țării (CSAȚ), cu sarcina de a studia și a lua deciziile cele mai potrivite în problemele care vizau apărarea națională
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nimic a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce trebuie completat sunt mijloace tehnice care ne lipsesc”, aceeași concluzie la care a ajuns și colegul său, Vasile Barbu. O nouă organizare a Ministerului de Interne a survenit prin Decretul-Lege nr. 4/1936 (ratificat la 26 ianuarie 1937), în care administrația generală a țării a fost structurată în trei mari grupe: centrală, locală și exterioară. În administrația centrală au fost grupate următoarele servicii: Cabinet, Direcții, Servicii nerepartizate pe direcții, D.G.P.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile și posturile de Jandarmi, unitățile de pompieri, Inspectoratele penitenciare, unitățile penitenciare și de prevedere. Conform Decretului-Lege, atribuțiile generale ale Ministerului de Interne au vizat: 1. Conducerea administrației generale a țării. 2. Paza ordinei publice. 3. Siguranța statului. Obiectivele D.G.P. au fost stabilite ca fiind „coordonarea și realizarea activității de ordine și informații” pe între teritoriul urban
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fetele între 7 și 21 ani (15 decembrie 1938) și Frontul Național Studențesc (19 octombrie 1939). La 22 iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale s-a transformat în Partidul Națiunii, „partid unic și totalitar”, în aceeași zi intrând în vigoare și Decretul-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român. Cel de-al treilea guvern condus de Miron Cristea a fost format la 1 februarie 1939, însă Patriarhul era „foarte bolnav”, ceea ce l-a împiedicat să participe la depunerea jurământului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militare și-au extins sferele de competență asupra tuturor infracțiunilor. Poliția și Jandarmeria au primit sarcina de a acționa preventiv și administrativ față de încălcarea legilor în vigoare și a de a cerceta faptele descoperite până la intervenția sau cererea autorităților militare. Decretul-Lege nr. 870 din 16 februarie 1938 privind reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștii publice era, practic, o îmbunătățire legislativă a Legii Mârzescu din 1924, cu adăugirile și modificările operate ulterior. În urma unor analize profesionale, Direcția Poliției de Siguranță - Serviciul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat Ministerul Ordinei Publice, care a primit în sarcina sa conducerea Poliției și Jandarmeriei. Noua structură nu a avut o viață lungă, fiind desființată la 22 decembrie 1939, prin Legea nr. 4603
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
structura ierarhică centrală. La rândul lor, șefii inspectoratelor regionale de poliție au devenit șefii poliției de siguranță din ținut, iar locțiitorii comandanților de regimente de jandarmi au fost numiți la comanda structurilor de ordine publică. În vederea aplicării dispozițiilor cuprinse în Decretul-Lege nr. 2370 din 12 iulie 1940 a fost creată o comisie „ce va desăvârși” lucrările aferente înființării D.G.P.S.S., compusă din Mihail Moruzov, director-general în Ministerul Apărării Naționale, ca președinte, Raliu N. Georman, director în D.G.P., general Ioan R. Topor, general
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
membri și numai în anumite condiții. Numărul celor nominalizați a primi arme s-a ridicat, în primă fază, la 70.000, iar estimările finale au arătat o cifră de trei ori mai mare. Transformarea F.R.N. în Partidul Națiunii și apariția Decretului-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român, ambele în 22 iunie 1940, au pus Gărzile Naționale într-o situație dificilă. La 26 iunie 1940, un Ordin Circular a cerut structurilor subordonate date asupra percepției populației față de schimbarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ocazie cu care au fost analizate comportamentul funcționarilor și pierderile suferite prin pierderile teritoriale. Peste câteva zile a fost anunțată suspendarea activității a structurilor din județele cedate. La 9 septembrie 1940, noul prim ministru, generalul Ion Antonescu, a semnat un Decret-Lege pentru desființarea Partidului Națiunii și a Gărzilor Naționale. E. Colaborarea informativă/contrainformativă E.1. Colaborarea informativă externă În perioada analizată, colaborarea informativă externă a fost apanajul Serviciului Secret, care a jucat atât pe tabloul tradițional, cel anglo-francez, cât și pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]