1,118 matches
-
cărților de poezie, publicate în revistele „Echinox” și „Familia”, C. și-a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea criticului se înscrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
în poezia lui Adrian Maniu (2001). Ipoteza pe care următoarele pagini și-au propus să o avanseze se referă la posibilitatea citirii intertextului în cheia Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) eliadian, fără să absolutizăm conceptul din teoria textului. Nu am avut decupaje prestabilite (Charles Mauron), ci ne-am lăsat în voia operei eminesciene, urmărind cum firul intertextual ce leagă endogeneza de exogeneză ne conducea spre miezul creației, niciodată atins. Și așa am aflat că trebuie să ne restrângem, pentru eficiența cercetării, la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unui cuvânt compus/locuțiune, lexia complexă ar trimite la o secvență în curs de lexicalizare, iar cea textuală deja atinge dimensional și semantic enunțul sau textul, pentru Roland Barthes, lexia este...quelque chose, nedefinit, dar convenabil: unitate de lectură, "acest decupaj (...) nu va implica nicio responsabilitate metodologică, pentru că el are ca obiect semnificantul. Lexia va cuprinde uneori câteva cuvinte, alteori câteva fraze; dimensiunea va fi în funcție de cum ne este comod; va fi suficient ca ea să ne ofere cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
porțiune de frază sau maximum un grup de trei sau patru fraze). Aceste segmente sunt unități de lectură (s.n.), fapt pentru care le-am numit lexii. O lexie este evident un semnificant textual, [...], trebuie să acceptăm să decupăm semnificantul fără decupajul subiacent al semnificatului". Lexia, această generoasă entitate (inter)textuală, poate atinge dimensiuni reduse. Întrebarea este: cât de reduse ? Considerând lexia unitate-reper (cum este secunda în cronotehnologie), ne interesează submultiplii și multiplii ei. În spațiul mitului, unitatea-reper ar fi mitema, care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întâi și de suficientă vreme încât să se fi produs oarecare familiarizare cu nuanțele tablourilor. Nu ar fi nici onest, nici eficient un traseu care pleacă dinspre manuscris către opera publicată (am ști dinainte unde ajungem și ar crește riscul "decupajelor" în interpretare). De ce vom considera că hipotextul din lirică, dramaturgie sau jurnalistică presupune corespondență intratextuală, iar traducerea filiație? Motivul este legat de necunoașterea cronologiei interioare a unor teme și preocupări ale autorului, chiar dacă exteriorizarea pe portativul unui registru sau al
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
real, fie ca obiect imaginar-ideal. În al doilea rând, este vorba de obiectul constituent al operei de artă. Când vorbim de imaginea pe care o fotografie ne-o oferă, putem identifica conținutul său cu un obiect real sau cu un decupaj panoramic. Din acest punct de vedere, pot surveni anumite probleme în determinarea ontologică a operei. În cazul sculpturii, cele două obiecte pot fi identificate într-un singur obiect real ce suportă o modificare. Astfel, obiectul ce stă la baza operei
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a picturii. Tropii ontologici diferă de la un idiom artistic la altul. Astfel, în natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul sentimentelor. Autoportretul sau pictura figurativă oferă figuri sociale, mitologice, alegorice sau imaginare. Ele duc la înțelegerea societății și a tradițiilor unui spațiu restrâns. Valoarea și experiența lor estetică transformă natura picturii într-una ideală. Acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și intimității. E aici un decupaj al istoriei în care un gînditor ca Michel Foucault a reperat/investigat o arhivă atît de semnificativă pentru biografia politică a corpului. Iar după secolul al XIV-lea, cu intensități diferite, se va resimți rolul jucat de stat și de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scriitorului, "definește" vizual, "corporalizează" o lume a lucrurilor imaginare, lumea ficțiunii. Nu doar acest detaliu ne întîmpină în excursul călinescian. Reprezentată, mai curînd, este accepția cuvîntului regăsibil în limbajul specializat al criticii de artă, în comentariul artelor plastice. Detaliul ca decupaj, parte a tabloului trecut sub o lupă măritoare (cum altfel, ...decît dacă nu ne situăm, cumva, de cealaltă parte... a ocheanului, care să arunce la mare, însă mincinoasă depărtare, prada vederii?). Se conturează, prin alegere, insolitarea unui segment structural, a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vechi, ce evocau mai mult copilăria decât evenimente recente. Pentru persoanele în vârstă (80 de ani) și pentru cele aflate în instituții (având așadar patologii diverse), rememorarea trecutului este foarte redusă, oricare ar fi perioada. Reluând o tehnică similară a decupajului amintirilor pe etape de viață, Pascale Piolino, cercetătoare la Caen, a confirmat de curând (2003) faptul că legea lui Ribot nu este valabilă decât în cazul patologiilor amnezice: nu se înregistrează o scădere a amintirilor din ultimul deceniu la persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dublează vizibil temperamentul său romantic, îl atrage spre esențe și modele, diminuând patosul în favoarea unei contemplativități raționaliste. Miturile Antichității sunt privite ca tipare de moralitate, comportament, trăire și creație, Orfeu, Euridice, Caron, Acteon, Ulise, Proteu, Cerberul, Parcele fiind pretexte pentru decupaje de atemporalitate. Visul romantic, ca și călătoria metempsihotică se arată mai degrabă ca o modalitate de căutare a modelului esențial. Poezia însăși este expresie a universalității esențiale: „Pe lângă noi trec ere după ere/ Dar nu ne-ating. Privindu-le-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
relativ între profesiile agricole și cele industriale în agricultură lucrează 47,21 % din populația ocupată, în industrie 26,7 %, în servicii 21,24 % și 4,35 % în construcții. Acestea conferă localității Tibănești o funcționalitate agroindustrială. d) După principiile geometrice ale decupajului spațial, comuna Țibănești se poate integra în categoria acelor comune care prezintă 7 contacte, cu un indice de contact între 0,070,10, cu un coeficient de formă observat (CFobs) între 0,76 0.87, cu un ecart CFobs față de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
spațial, comuna Țibănești se poate integra în categoria acelor comune care prezintă 7 contacte, cu un indice de contact între 0,070,10, cu un coeficient de formă observat (CFobs) între 0,76 0.87, cu un ecart CFobs față de decupajul rectangular de -0,012.-0,01 și cu un ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
contacte, cu un indice de contact între 0,070,10, cu un coeficient de formă observat (CFobs) între 0,76 0.87, cu un ecart CFobs față de decupajul rectangular de -0,012.-0,01 și cu un ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă observat sunt specifice arealelor de veche și intensă locuire. Decupajul actual, de tendință
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cu un coeficient de formă observat (CFobs) între 0,76 0.87, cu un ecart CFobs față de decupajul rectangular de -0,012.-0,01 și cu un ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă observat sunt specifice arealelor de veche și intensă locuire. Decupajul actual, de tendință rectangulară, este o soluție nu prea fericită deoarece, în funcție de distanța
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă observat sunt specifice arealelor de veche și intensă locuire. Decupajul actual, de tendință rectangulară, este o soluție nu prea fericită deoarece, în funcție de distanța radială maximă și de lungimea perimetrului,eficiența pătratului este de 50 % din cea a cercului, pe când cea a hexagonului este de 80 %. Despre funcția comercială putem spune
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Iași. 2.Andreescu, E. (1995)Pădurile județului Iași, prelegere prezentată la stagiul de perfecționare privind PROTECȚIA MEDIULUI, CCD Iași. 3.Anghel, Gh., Răvăruț, M., Turcu, Gh. (1971) Geobotanica, Ed. Ceres, București. 4.M. Apetrei, O. Groza, C. Hociung (1996) Eficiența decupajului spațial în județul Iași și Botoșani, Rev. "V.Adamachi, nr.2, Iași. 5.Barbu, N. (1987)Geografia solurilor României, CMU "Al.I.Cuza" Iași. 6.Barnea, E. (1985)Cadre ale gândirii populare românești, Ed. Cartea Românească, București. 7.Băcănaru I.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
acest caz: alegeri libere, multipartidism, separarea puterilor etc.). Titlul acestui capitol trebuie privit cu anumite rezerve. Datele, analizele și concluziile prezentate aici au în vedere doar câteva dimensiuni ale culturii politice a cetățenilor din România urbană precum și relațiile dintre acestea. Decupajul realizat își propune câteva obiective principale și anume: 1) să descrie cultura politică în termeni de interes, informare, cunoștințe, eficacitate politică (percepția influenței oamenilor obișnuiți cu privire la politic) și reprezentare relativ la efectele politicului; 2) să determine influența exercitată de factorii sociodemografici
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se liniștește, îmi face din ochi și rîde. Apoi înțepenește așa, liniștit. Slavă Domnului, zic. N-aș mai fi fost om dacă îl lua Satana de pe acum... Cei trei oameni își revin. Sînt obosiți. Unul din ei apucă smocul de decupaje din nucă de cocos și-l dă prin praful de pe altar. Apoi se uită cu toții atenți la urmele lăsate în praf. Cercetează minuțios fiecare centimetru pătrat. Apoi vorbesc între ei. Un imn de mulțumire, monoton, se urca spre Orula. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ignora istoria-bătălie, fiindcă bătălia și schimbul de lovituri reprezintă cîmpul nostru de lucru. Istoricul evoluțiilor lente din istorie ar fi, cred, primul care să recunoască existența în interiorul acestor masivi imobili care conturează mentalitățile unor traiectorii discursive sau mitologice al căror decupaj nu este artificial fiindcă înregistrează un act fondator. Mediologul se comportă atunci precum vapoarele de traiectografie pentru rachete și lansatoare. El urmează parcursul fertilizării de lansare prin cuvînt spus sau scris, datat și localizat. În cutare zi, la cutare oră
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ierarhia, noi îi vom spune "aparat", poate să comunice înzestrările spirituale care vin de sus (Clement al Romei a putut astfel să intervină pe lîngă Biserica din Corint în limita legalității canonice). * Sociologia religiilor și întîlnim un asemenea gen de decupaj în "istoria ideilor" procedează de obicei pe etape, potrivit împărțirii oficial recunoscute: la început expresia doctrinară a sacrului (sau codificare pe cale scrisă a unei profeții orale, kerygmă sau glosolalie), apoi expresia rituală (rituri, proceduri, liturghie); în sfîrșit, expresia organizațională (ierarhizare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor și la costurile lor din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă politică universală (comună tuturor genurilor de expresie, de la cinematograf la arhitectură) la abundența reproducerilor, cu facilitățile de colectare și de decupaj ale suporturilor la domiciliu. Individualism, decontractare, umor, permisivitate; psihologie socială, sau proliferare a materialelor? Criză de valori și de sensuri, sau efecte ale risipirii mediologice? Amîndouă, desigur. Dar a doua înaintea celei dintîi. Nici "morală ludică", nici o "eră a vidului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai degrabă: realismul resentimentului grefat pe principile estetice însușite de către autor la «Școala de Literatură» în cursul anilor ’50.“ Tot în 1993 i-a apărut lui Dumitru Țepeneag volumul Un român la Paris, jurnal din anul 1971 - de fapt, un decupaj din jurnalul mai amplu al prozatorului, întins, se pare, pe decenii. Din tot șirul anilor în care a fost - este și acum! - „un român la Paris“, și în care a ținut jurnal, D. Țepeneag l-a ales, așadar, pe 1971
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu cât viitorul meu dascăl era de fapt la acea oră singurul cineast român care știa ceva în domeniul său - Ion Bostan. De la el am deprins cheia meseriei pe care soarta mi-o alesese, o adevărată Sfântă Treime a cinematografiei: Decupaj - Cadraj - Montaj. și le-am deprins atât de bine, încât, dintre toți discipolii săi, Maestrul mă prefera pe mine ca asistent de regie... Până la terminarea facultății și după terminarea ei, am lucrat cu dânsul la toate filmele sale. Iulie 1956
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
străini. Aveam să-mi dau seama că unii dintre acești sportivi deveniseră adevărate simboluri pentru el. Dar, cel mai mare dintre toți, pentru Cătălin era boxerul Leonard Doroftei. Spun aceasta pentru că a doua zi mi-a adus să-mi arate decupajele lui din ziare cu faimosul boxer, cu extrase din celebrele lui declarații de român sadea. În Leonard Doroftei se regăsea cel mai bine Cătălin! De sâmbătă dimineața, când și-a primit Realizarea, Cătălin nu s-a mai despărțit de noi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]