1,623 matches
-
marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond care vine în întâmpinarea celor necăjiți al căror șef abia mai ține în mână
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonți sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
cunoscute, să se comporte cu respectiva total opus față de comportamentul cu „anterioara”, lucru cel puțin de neînțeles pentru cunoscuți, cât mai ales pentru subiectul recent adus în ecuație - noua consoartă. De parcă ar avea ea vreo vină că „fosta” s-a dedat la deprinderi murdare sau comportament mârșav!! Mare greșeală! A doua! Părerea mea este că nu trebuie amestecată o viață anterioară cu o viață prezentă sau viitoare, fiindcă viața se succede pe capitole, de diverse foiletoane care au, e adevărat, ceva
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
schimonoșindu-le chipurile ca-n poveștile cu pinochio, sau ca-n picturile suprarealiste ale lui enrico baj, pablo picasso și kandinscky, unde zâmbetul plăcerii are alt sclipet îmbălsămat cu marijuana și unde, sătui de moartea ce le tremură-n mâini, se dedau la libații ca-n roma lui nero. ploaia sună pe frunze o melopeie dulce, vântul pieptenă crengile golașe ale pomilor, vremea iubirilor noastre s-a pierdut în vara fugară, aripile zborului s-au topit în bătaia vântului, totul e gol
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
Pavel spune că femeile mai în vârstă ar trebui să învețe pe cele mai tinere să-și iubească soții, adică să fie prietenoase față de ei. Femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuvincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să învețe pe alții ce este bine, ca să învețe pe femeile mai tinere să-și iubească bărbații și copiii. Când soțul își cheamă soția doar ca să stea cu el, el practic lucrează pentru căsnicia lui într-un mod
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DEAJUNS IV de IONEL CADAR în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345340_a_346669]
-
graniță. Cei trei crai sunt tot atâtea alte-egouri ale scriitorului. Toți fac parte din boema deșănțată a Bucureștiului. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în tripouri clandestine, precum cel din casa Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Smaranda Toscani, cea care l-a descoperit și l-a integrat în acest grup care colabora pe atunci cu Teatrul muzical „Ion Vasilescu” din București și care astăzi nu mai există. Pe vremea aceea în teatrul „Ion Vasilescu” dirija Edmond Deda iar vedetele erau Aurelian Andreescu, Lucky Marinescu, Marina Voica, Valențiu Grigorescu, Ion Ulmeanu, cuplul de comici în vogă atunci, Radu Zaharescu - Horia Șerbănescu. Împreună cu grupul „Cantabile”, Titus Andrei i-a acompaniat pe soliștii teatrului care făcea background la festivalurile existente
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
atunci, Radu Zaharescu - Horia Șerbănescu. Împreună cu grupul „Cantabile”, Titus Andrei i-a acompaniat pe soliștii teatrului care făcea background la festivalurile existente atunci, cântând din muzica ușoară românească dar și din preluările internaționale (Bach, Mozart, Florin Bogardo, Aurel Giroveanu, Edmond Deda sau celebrele Chesera, Aquioris și chiar arii cunoscute dar transpuse în variante moderne). A făcut numeroase turnee prin țară și, pentru o scurtă perioadă, a făcut parte și din grupul vocal „Studio 8”, condus de Dudu Atanasiu. Sextetul „Cantabile” s-
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
unei forme de ceramică, aidoma cu pântecoasa ascunzătoare de pe căruciorul nou sosit, o scoase din scurta meditație. -Lăsați-o încetunel! sfătui adunarea cu ton ticălos Papa. Hai Miramoț, hai, revino-ți! Pesemne, nu te-așteaptă! O fi dormind la orele astea! Dedă-te plăcintei cu fervoare! La vârsta noastră romantismul e substituit de reumatism! Cum altfel?! Nu fu luată în seamă glumița lui nici de ceilalți, nici de ea. Îl exoneră fiindcă ea știa de mult să facă supa limpede, metaforă asiatică
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
suprafața țării (100.913 km2) și o pierdere de 6.777.000 de locuitori (adică 33,3% din populația țării). Practic, România Mare, devenise amintire”, spune revista Art Emis. Ungurii, intră în Ardeal, unde în localitățile Ip și Trăznea, se dedau la atrocități și masacre greu de descris, asupra românilor. Singura vină a miilor de uciși din Ardeal, a fost faptul că s-au născut români. Actualmente, români neștiutori din această parte a țării, nepăsători și indiferenți, pleacă în Ungaria, pentru
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
știu că sunt doar un sătean de pe malul Moldovei își vor da coate, cârcotind asupra incompatibilității statutului meu social cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea de a
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
existențiale - natura, cultura și societate: ” Prin ceea ce faceți contribuiți la asigurarea unui mediu sănătos pentru viața noastră și a generațiilor viitoare. Cu ocazia evenimentului aniversar, care este un bun prilej de a trece în revistă rezultatele instituțiilor de mediu, personalităților dedate cu trup și suflet cauzei protecției naturii, remarcăm cu satisfacție străduințele de a munci cu abnegație și dăruire pentru sporirea randamentului activității științifice, practice, de studii și cercetări în domeniul ecologiei, grija manifestată pentru un mediu sănătos și promovarea valorilor
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
devreme sau mai tîrziu, vor apărea roadele. Accentul pe „managementul“ carierei e inutil, dacă nu direct contraproductiv. Lăsați-mă, așadar, să vă descopăr, să fiu surprins, sedus, convins de ceea ce faceți. Nu năvăliți asupra mea lacomi, interesați, gata să vă dedați la pripite exerciții de striptease. Am vorbit și cu alt prilej despre postura de „ghișeu“ la care mă simt, uneori, condamnat. Mulți par să creadă că stau, nefolosit, în spatele unui gemuleț mereu deschis și aștept, nerăbdător, să mă angajeze cineva
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
labirint. Spre finalul romanului apar versuri din balada Miorița un limbaj cifrat, reprezentând începutul mesajului din labirint. Sergiu Al. George se oprește asupra ierarhizării personajelor în funcție de atitudinea lor în fața timpului. „Pe când Vădastru era străin de orice tentativă filosofică, Partenie se dedă unor speculații de pur experiențialism, calificându-se el însuși de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
oameni providențiali ne face să găsim că prea se-ncarcă cu multe afaceri, că cumulul este chiar un principiu de viață al lor. Această încărcare nu se poate însă întîmpla decât în detrimentul altor activități științifice și economice, cărora li se dedă teoretic si practic onorabilul Carada bunăoară. De ce d. Brătianu nu-și complectează odată cabinetul? Îi lipsesc oameni? Noi știm că d-nii Chițu, Giani, Fleva ș. a. atâta așteaptă, ca să intre în posesiunea unor portofolii cari li se cuvin de drept. Faimosul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ținta propusă. Cât despre d. ministru al instrucției, pentru moment pare a se fi abătut din campania aceasta, pe care cu toate acestea a inaugurat-o și în care s-a prins cu atâta ușurință Acum pare a se fi dedat cu totul rolului de regenerator al învățămîntului statului și, cu acest titlu, ca mare maestru al Universității Franței, a pronunțat înaintea Sorbonnei un discurs al căruia cuvânt întîi a fost orația funebră a discursului latin. D. Jules Ferry și-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel, când are onoarea de-a trece ca o arătare fugitivă în capul unui Corp care a avut de șefi pe un Royer-Collard, Guizot, Cousin, Villemain. Daca sânt reforme folositoare, necesare de realizat, și daca d. ministru al învățăturilor se dedă cu ele c-o aplicație serioasă și reflectată, cu atât mai bine; n-am avea decât să susținem în această operă o bunăvoință inteligentă, chiar dac-ar fi cam îndrăzneață. Simpatiile nu i-ar lipsi; dar acele vechi metode, despre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu tot autorlîcul lui, să-și știe măcar limba maternă bine. Dar să mai vedem încă probe de cunoștințe. Românii în genere au chiar azi deprinderile străbunilor lor de acum două mii de ani: iubesc arma și toga și țăranii se dedau agriculturei (ca acum două mii de ani). (Cf. Scrisoarea a II-a). E destul nu ca cineva să-și cunoască țara, ci să fi îmbătrînit în ea pentru a ști că poporul nostru a fost până mai alaltăieri un popor păstoresc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prelungite, ritos prelungite, între vorbele care, și ele, evident, în gîjîiala, în bolboroseala, în poticneala lor, te duc în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin la metaforist elocventă. (De altfel, în una din scene, cînd Mălăele se dedă dezmățului pauzelor mute, cele două partenere de joc, actrițe de meserie, scapă hățurile rolului și se trezesc rîzînd convulsiv o dată cu sala.) La ieșirea din teatru, între boscheții înghețați, un băiat și-o fată sărutîndu-se etern. Cum să-și vorbească? De ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a aflat în literatură patul germinativ cel mai reavăn. Pe lîngă cei cîțiva, foarte puțini, romancieri, întreținînd în societatea supravegheată draconic de Securitate un dram autentic de speranță oricum, exemplare demne de respect o masivă categorie de condeieri s-a dedat cu abnegație scriiturii esopice, "reflectînd" cu voie de la poliție, făcîndu-i cu ochiul acesteia realități sufocante, cu precădere anteceaușiste, evident, în beneficiul "epocii de aur". Condeieri care profitau copios de imunitate, de înlesniri. Și nu întîmplător aflați, după '89 apolitici în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sordide ale unui Alzheimer devastator. Încă un Bartender's, da? Da. Filmul. Contrapunct dramatic al clipelor tinere și nebune, cu momentele de tristă demență ale de-acum bătrînilor. Aici excelența scenariului, regiei: cu un leitmotiv obsesiv: apa. Amîndoi soții se dedau cînd logodnici, cînd ramoliți plăcerilor apei. Apa, nu-i așa? ca baie amniotică primordială, în stare să-i umple de plăcere, dar a-i și pîndi cu primejdii imprevizibile. Marea, heleșteul, ploaia, umbrela, robinetul. Imperiul apei. În care cei doi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autosacrificiului corporal, totul părînd însă, vai, doar o tristă exhibare publicitară. La Saché, micul castel ce l-a protejat pe Balzac să-și scrie bună parte din operă (fortăreață ce, bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari), mă dedau, tactil, irepresibilului histrionism. Ating (nepermins): mulajul verde al mîinii, de o suplețe antagonică masivității trupului, pana de pe masa de scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum îmi curge vîntul din vene", sau: Zona de vid a prăpastiei lucește ca o săritură". Și, în sfîrșit: Femeia intră în tîmpla bărbatului cu dirijabile de echinocțiu răgușit". Din cînd în cînd, cucii din ficțiunile lui Cristian Irinescu se dedau unor destrăbălate turniruri de haiku-uri, halucinîndu-ne frumos. Dacă acestor neobișnuite haruri (din zona Jarry, Beckett, Urmuz, Ionescu) le mai adaug și fenomenalele trimiteri, în dese paranteze, la muzică, filozofie, film, la marea literatură, oaspetele singurei sale vizite în atelierul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
neîntrerupt hlizite. Dar... dar... O strofă, doar una, din îndoliatul poem din 1965: Stau întristați bărbați, femei/ Lumina peste frunți se frînge/ Cu lacrimi mari de ghiocei/ Pămîntul primăverii plînge. Poetul (care venea dinspre anturajul aristocrat al Vieții Românești) se deda, ocazional, conjuncturii funeste, în timp ce congeneri de-ai lui tragica elită românească burdușeau pușcăriile dejiste. Țară tristă. Dacă lacrimile invocate de poetul libațiilor noastre le presupunea și pe cele ale bășcăliosului pișpirică din sinistra mea redacție de început, atunci totul e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
provocările și actele banditești de destrămare a Gospodăriilor Agricole Colective și distrugerea bunurilor acestora”. Totodată, se ordona „să fie instruite organele Miliției care, împreună cu organele Procuraturii, să ancheteze și să trimită de îndată în justiție pe toți acei care se dedau la furturi și jafuri din bunurile Gospodăriilor Agricole Colective”. Această manieră de lucru, fără a fi dispărut vreodată din arsenalul mijloacelor de „mobilizare” ale Partidului, a cunoscut o recrudescență extraordinară în anii ’80, când populația rurală ce lucra în agricultura
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]