3,586 matches
-
publice au un alt scop - acela de a propune și de a discuta inițiative legislative și de a ajuta la implementarea deciziilor luate În arena politică. Într-o oarecare măsură proliferarea rețelelor publice a avut În mare parte un caracter defensiv. Opinia publică, din ce În ce mai negativă În ceea ce privește eficacitatea guvernelor de a livra serviciile, a dus la apariția mișcării de dereglementare, privatizare și descentralizare a activității publice. Există totuși și un alt aspect al acestei chestiuni. Unii analiști argumentează că sectorul privat a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor dintre subculturile care Împestrițează peisajul european este dată de faptul că istoria lor este implantată adânc În teritoriu. Într-o lume globalizată, a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la a căuta și procesa cu grijă informațiile și argumentele propuse pentru a-și forma o imagine corectă despre problema în cauză. Este clar că respectivul motiv e în strânsă legătură cu importanța problemei pentru individ. b) Motivația de apărare (defensivă) se referă atât la faptul că analizăm și prelucrăm cu atenție (sistematic) sau nu mesajele în funcție de interesele noastre punctuale, cât și la acela al raportării la valorile și atitudinile centrale, al concepției și stimei de sine. Dacă ele întăresc sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
W. Griffin, A. O’Leary-Kelly și J. Collins (eds.), Disfunctional behavior in organizations, vol. 1: Violent behaviors in organizations, JAI Press, Greenwich. Greenberg, J.; Pyszczynski, T.; Solomon, S.; Pinel, E.; Simon, L.; Jordan, K. (1993), „Effects of self-esteem on vulnerability-denying defensive distorsions: Further evidence of an anxiety-buffering function of self-esteem”, Journal of Experimental Social Psychology, 29. Greenwell, J.; Dengerink, H. (1973), „The role of perceived versus actual attack in human physical aggression”, Journal of Personality and Social Psychology, 26. Grünberg, L.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu contează - poți lua o notă excelentă data viitoare dacă înveți” poate să nu surprindă problema și să pară/fie o abordare superficială, catalogată în acest mod și de către student, astfel încât acesta să fie tentat să intre într-o stare defensivă. Or, spre exemplu, dacă un elev a luat o notă de 9 la un examen și ne spune: „Sunt supărat pentru nota primită”, deși toți colegii lui luaseră la aceeași lucrare note de 4 și 5, cadrul didactic este tentat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să înlocuim în mesajele pe care le transmitem celorlalți cuvântul „tu” cu „eu”. Dacă, spre exemplu, un părinte îi spune copilului său „mă deranjezi”, interpretarea copilului ar trebui să fie „sunt rău”, ceea ce îl conduce pe acesta la o atitudine defensivă „nu sunt rău”, și deci ostilă părintelui. Dar dacă, spre exemplu, părintele îi spune copilului „sunt într-adevăr extrem de obosit și nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”, copilul va gândi probabil că „tata este obosit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și deci ostilă părintelui. Dar dacă, spre exemplu, părintele îi spune copilului „sunt într-adevăr extrem de obosit și nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”, copilul va gândi probabil că „tata este obosit”, ceea ce descurajează reacțiile defensive și ostile la adresa părintelui și le încurajează pe cele afective și de apropiere (copilul se va putea centra pe cum să nu-și obosească părintele și, mai mult, pe modalități de protejare a acestuia). De altfel, credem că o astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceeași perspectivă un subiect; de aici poate apărea conflictul. Jack Gibb (apud Gamble, Gamble, 1993, pp. 276-277) a observat că, atunci când avem de-a face cu prima categorie, persoanele cu care ne aflăm în contact tind să fie mai degrabă defensive și să comunice puțin, și nu în direcția dezvoltării unor relații; în opoziție cu aceasta, cea de-a doua categorie (climatul de sprijin) dezvoltă comunicarea. În acest mod, privitor la corelațiile polare dintre cele două feluri de climat, deosebim următoarele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea de-a doua categorie (climatul de sprijin) dezvoltă comunicarea. În acest mod, privitor la corelațiile polare dintre cele două feluri de climat, deosebim următoarele: 1) sistemul evaluare-descriere: - evaluarea comportamentului presupune judecată; dacă aceasta este negativă, persoana în cauză devine defensivă; în evaluare, propunem etichete de tipul „bun” sau „rău”, „corect” sau „greșit”, ceea ce poate fi neplăcut pentru partenerul nostru; - descrierea comportamentului celeilalte persoane poate primi un răspuns favorabil, problema având mai multe șanse de rezolvare; pur și simplu, nu facem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un răspuns pozitiv; răspunsul spontan, nemanipulativ oferă încredere că această manifestare este adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în ceea ce o privește, și astfel poate apărea un răspuns defensiv; de altfel, viziunea neutrală furnizează cele mai ineficiente dimensiuni ale activității interpersonale; - empatia, pe de altă parte, ca abilitate de a recunoaște și trăi sentimentele și problemele celuilalt va oferi un spațiu de dialog; 5) sistemul superioritate-echitate: - răspunsul la această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importantă, este posibil să încerce să rezolve foarte multe dintre sarcini singur; această atitudine poate fi percepută ca superioritate de către ceilalți membri); 6) sistemul siguranță-provizorat: - certitudinea sau dogmatismul unor persoane care „au toate răspunsurile” ne vor provoca, probabil, o atitudine defensivă; aceste persoane sunt percepute ca rigide și „închise”; - prin contrast față de certitudine, provizoratul unor „minți deschise” încurajează dezvoltarea și încrederea în celălalt; aceste persoane sunt percepute ca fiind mai flexibile. Trebuie să facem însă câteva precizări în ceea ce privește modelul propus de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de Gibb, și anume că, spre exemplu, extrapolându-l pe Miller când acesta se referea la filtrare, considerăm că nu trebuie caracterizată ca rea sau bună în sine o persoană care are un pattern de un anumit tip (suportiv sau defensiv). Importanța acestora apare în cadrul procesului, influențând tipul și modul de comunicare al celor doi (sau al grupului, dacă ne referim la mai multe persoane). Este însă esențial să remarcăm că cele două tipologii există, și multe dintre deficiențele comunicaționale sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph Nichols
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph Nichols alcătuiește un decalog al factorilor care conduc la o ascultare ineficientă. În demersul de față ne vom opri însă doar asupra unuia dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
secolului al V-lea, nu mai era, firește, o noutate; se vorbea despre barbari încă de pe vremea lui Tacit. La început, problema avusese mai ales un caracter ofensiv, cel puțin pînă în epoca lui Traian, însă a căpătat un caracter defensiv în secolul al II-lea, în plină înflorire a imperiului. Invazii ale barbarilor au avut loc la puțină vreme după cuceririle lui Traian, sub Antoninus Pius; sub Marc Aureliu, aceștia au ajuns pînă în Italia septentrională și trebuie să fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în fazele de atac, cât și în cele de apărare. Reiese de aici una din caracteristicile fotbalului școlar, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea și varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac și apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, toate oferă jucătorilor, dar în special
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în dispozitivul de 4+1 și patru elevi atacanți, plasați în zonele lor de atac. Elevii atacanți realizează manevre de atac și finalizare, iar cei patru elevi apărători îi urmăresc strict pe zona de atac. Jucătorul liber acoperă întregul grup defensiv în acțiune. Profesorul conduce de la centru și după fiecare fază epuizată repune o nouă minge în atac. 10.Joc școală. Dispozitivul de atac 4+2 (3+3) joacă și încearcă finalizarea împotriva unei apărări dispuse în zone specifice, formate din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
in the later Roman Empire, the case of North Africa”, în History, 46, 1961, pp. 83‑101. Cf., de asemenea, P. Brown, La vie de Saint Augustin, Paris, 2001, capitolul „Ubi ecclesia?”. . „Biserica donatistă, scrie P. Brown, era o grupare defensivă, acaparată de ideea păstrării identității sale. Biserica, spunea un episcop donatist, este ca o arcă a lui Noe, căptușită bine în interior pentru a nu lăsa să se piardă apele mântuitoare ale botezului, dar și în exterior, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor reflexe defensive, de prelungire agonică a vieții, peste peisagistica sadoveniană plutește o stăruitoare mâhnire ce impregnează cu melancolie discretă frumusețea locurilor, încifrând în termeni simbolici o dramă umană generală, care nu încetează a se consuma. Opera lui S. închină un panou și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care submina baza electorală a „dreptei”, politicianul insista, explicit și implicit asupra identității doctrinare conservatoare. Nu doar proiectul În sine era circumscris acesteia: respingerea ficțiunilor revoluționare sau considerațiile despre „progresul treptat și rațional” figurau printre argumentele unui lung discurs, inevitabil defensiv. Probabil că vechea strategie a reprezentării „unității”, cu atât mai necesară În cazul unei modificări unilaterale a Constituției era, pentru ultima oară, aplicată. Cu greu s-ar putea desprinde din periplul rezumat mai sus concluzii definitive cu privire la apartenența doctrinară a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
considerat ca fiind un adevărat „dezastru” pentru Imperiul Otoman. Atât războiul ruso-turc, cât și Tratatul de la Berlin au inaugurat o nouă perioadă În evoluția acestui Imperiu, În care s-a accentuat declinul sau, pentru că avea să fie lipsit de forțele defensive necesare pentru a face față presiunilor exercitate de mișcările naționale din Balcani, ca și cele venite din partea puterilor europene. Congresul de la Berlin a mai pus În evidență și faptul că s-a produs o mutație semnificativă În raportul de forțe
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
politici de gestiune a ciclului de exploatare ce au efect direct asupra rentabilității și riscului și anume: • politica ofensivă sau agresivă de atac (în cazul în care fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment; • politica defensivă, de apărare (în situație inversă); • politica intermediară sau echilibrată, în situația în care există egalitate între cei doi indicatori. Politica ofensivă este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de afaceri mari, având stocuri minime. Este o politică riscantă
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
adecvate de coping și de o personalitate agreabilă vor face față limitărilor și dificultăților tratamentului și bolii. Pentru suportul familial, susținerea, dragostea, grija cuiva, constituie un foarte mare avantaj. Referitor la stilul de coping, Kaplan de Nour (1992), subliniază mecanismele defensive, negarea în principal, poate asigura adaptarea, atunci când pacienții nu ignoră gravitatea problemei prin respingerea tratamentului și a asistenței medicale. Refuzul de a accepta aceste lucruri, în mod clar are un impact dezastruos asupra lor. Echipa medicală are un rol esențial
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
-i răspunde; repetă ceea ce ai auzit de la el pentru a fi sigur că ai înțeles corect punctul lui de vedere. Răspunde-i în așa fel încât să te audă: copilul se va îndepărta de tine dacă vei deveni mânios sau defensiv; concentrează-te pe sentimentele copilului tău, în timpul conversației, mai degrabă decât pe ceea ce simți tu; exprimă-ți părerea fără a i-o respinge pe a lui, admițând că este în regulă să te contrazici.
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]