54,634 matches
-
control: nu în filmele care nu s-au mai făcut sau nu se mai finalizează din lipsă de fonduri, ci în cele date în lucru, pentru care continuă să fie sau pot fi găsiți bani. Confundarea planurilor (după unii autori definiție a prostiei însăși) e în schimb descalificantă pentru un critic și pentru breaslă criticii, în măsura în care o paralizează confuzia. Complice în juriul care a dispus intrarea în producție a ultimelor pelicule C.N.C., comentatorul înainte citat (nu-i vina noastră că-l
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
M-am mai referit la cartea lui Paul Johson intitulată (tradusă foarte bine de dna Luana Stoica pentru Editură Humanitas, 1999). Autorul este un jurnalist englez (dacă nu greșesc, precizarea lipsind din prezentarea de pe coperta ediției românești). Johson pleacă de la definiția intelectualului că ins convins că "lumea poate fi schimbată prin forță intelectului" și își propune "să stabilească, pornind de la analiza moralei și a gîndirii unor intelectuali de marcă, in ce măsură aceștia sînt îndreptățiți să sfătuiască omenirea cum să-și
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
crîmpei din marele discurs amoros" (p. 5), la care se adaugă teribilele selecții pe tema făcute de Ion Manolescu și de Dan Stanciu la pagina 10. Iată o imagine a femeii (doamnelor, zîmbiți!) pe care Dan Stanciu o scoate din definițiile (diabolice) ale prozatorului american Ambrose Bierce: "FEMEIE, s.: Un animal trăind de obicei în preajma bărbatului și avînd o rudimentara susceptibilitate la domesticire. Specia aceasta e cea mai larg răspîndită dintre toate jivinele de pradă, infestînd toate părțile locuibile ale globului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o subtilă premeditare a organizatorulor, sau numai prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un simplu pretext pentru o percepție simultană, în timp ce din punct de vedere moral ea este metaforă unui impas
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
descriere a articularii compoziționale a volumului. Aș reduce observațiile mele în continuare, în continuarea dialogului, la o singură tema, nu principala, ci secundară, dar omniprezentă chiar atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția postmodernismului că un curent literar sau artistic, nici nu înțelege prin el doar o perioadă, ci și-l reprezintă că pe o schimbare radicală "de civilizație, nu numai de cultură", pe deasupra a ceea ce el consideră a fi fost "deraierea" modernista
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Europeanul" și care face parte dintr-o secțiune mai largă inclusă în carte sub numele "Criză spiritului". Actual pentru că întrebarea căreia Valéry îi oferă un raspuns este cea care ne tulbură astăzi pe noi: ce-nseamnă să fii european? O definiție a Europei, concepută pe temeiuri concrete, fie ele geografice, politice, ori culturale, nu poate satisface, căci, la urma urmelor, ce e acest mic continent, daca nu "un apendice occidental al Asiei"? Valéry conferă termenilor "Europa" și "european", cum singur o
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
în poezia să, "pârș nostră": adică Soarele, nu Luna; principiul masculin, viril, în dauna feminității; arhetipul Tatălui, nu Mama. E ceea ce-l separă, de altminteri, de câțiva preferați ai săi: Nerval, Novalis, Edgar Poe... Mai anevoie explicabil, căci scandalos prin definiție, este apelul lui Ion Barbu, spre finele lui ^40 și în răstimpul Rebeliunii, la suprimarea prietenului Vianu (fapt explicat de către fiul acestuia prin "gelozia" poetului față de Ralea, cu care se legase Tudor): enormitate evidență și într-atâta de grotesca, încât
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
ci un artist de fundal, unul care protejează forme și oferă garanții tendințelor multiple nu prin epuizarea unui anumit comportament, ci prin luciditatea și prin vigoarea enunțului axiomatic. Ea nu dezvolta eposuri și nici nu epuizează direcții, ci lansează memorabile definiții. Prin cumulul de forme și de tendințe, prin sinteză spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocita de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident într-un alt spațiu expresiv și într-o convenție a
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
servit drept model (cold war, guerre froide etc.) au fost mult folosite pentru a descrie starea de tensiune apărută după cel de-al doilea război mondial între blocul occidental și cel comunist. Dicționarele noastre consemnează sintagma, la început cu o definiție clar orientată ideologic: în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975, explicația (s.v. rece) este "stare de încordare, de tensiune în relațiile internaționale, provocată de politică de pe poziții de forță, dusă de cercurile imperialiste agresive." În DEX (1996
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
orientată ideologic: în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975, explicația (s.v. rece) este "stare de încordare, de tensiune în relațiile internaționale, provocată de politică de pe poziții de forță, dusă de cercurile imperialiste agresive." În DEX (1996), finalul definiției e diferit, preferîndu-se generalizarea: "stare de încordare, de tensiune în relațiile internaționale, provocată de politică de ostilitate a unor state față de altele, care nu ia totuși forma unui conflict armat" (s.v. război). Interesant e că aceasta definiție neutră apărea deja
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
DEX (1996), finalul definiției e diferit, preferîndu-se generalizarea: "stare de încordare, de tensiune în relațiile internaționale, provocată de politică de ostilitate a unor state față de altele, care nu ia totuși forma unui conflict armat" (s.v. război). Interesant e că aceasta definiție neutră apărea deja în prima ediție a Dicționarului explicativ, în 1975, deci în același timp cu cea anterior citată. (În articolul război există totuși alte cîteva diferențe între edițiile DEX-ului: în 1996 dispar total alte două sintagme, de clară
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
durata Bienalei în condiții absolut civilizate, în spații amenajate corespunzător, vopsite proaspăt și vindecate, cel putin deocamdată, de semnele evidente ale impactului cu timpul. Ambele expoziții, atît cea de la pavilion cît și cea de la Institut, au ca prim element de definiție calitatea fundamentală a comunicării. Spre deosebire de multe alte ediții, în care participarea noastră era vizibil defazata, cu un aer vetust și provincial, de această data ea este perfect compatibilă cu mișcarea de idei și cu tipurile de angajament moral din artă
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
cu intelectul și cu rațiunea"4). Pentru Goethe, demonicul "se reintegrează în divinitate", pentru că în fond el nu este decât "ieșirea din sine a divinității, o evadare a acesteia din ordinea logică și morală ce și-a impus-o"5), definiție pe care, întrucâtva lărgita, și-o însușește și Blaga: "Demonicul nu este decât ipostază magică a divinității sau divinitatea, întrucat ea își păstrează latitudinea de a se contrazice și întrucât ea nu încetează de a crea"6). Și Goethe, si
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
fac viitorul film! Nu, încep prin a defini ceea ce vreau sa spun și, doar după aceea, mă gîndesc la felul în care o voi spune. Conținutul și bugetul hotărăsc stilul filmului meu, si nu invers".(...) Artiștilor nu le plac, bănuiesc, definițiile, pentru că văd în ele un fel de a impune legi și reguli care sfîrșesc invariabil prin a-i încadra într-un spațiu precis, în care se simt prizonieri. Tata ne povestea de Comenius, care prin 1670, se plîngea de limitele
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
de tipul: "cu cât ești mai sărac, cu atat ai șanse mai mari să suferi de malnutriție cronică". Al treilea eseu, "Despre violență", este, probabil, și cel mai cunoscut. Violență, un concept pe nedrept ignorat, s-ar putea spune, cunoaște definiții precise cu aparentă paradoxala: "Formă extremă a puterii este ăToti contra Unulă, în timp ce aceea specifică violenței este ăUnul contra Tuturora". Majoritatea este un simplu spectator și, deja, un "aliat latent al minorității". Violență nu poate fi rațională decât dacă își
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
ale limbii române (București, Livpress, 1998), băiat nu apare singur, fiind prezente doar sintagmele băiat cu ochi albaștri, băiat de băiat, băiat de ghinda, băiat deștept, băiat de traseu, băiat salon, băiat solvabil. Expresia care ne interesează apare cu o definiție similară celei din dicționarul anterior, transpusa însă în alt registru, al limbajului neutru: "om credul, naiv". În absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de greu de decis valoarea construcției. Către interpretarea
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de dicționarul academic (DA, litera F, 1934), cu definiția: "fraze încîlcite, alcătuite numai din combinațiuni de cuvinte greu de rostit, cu spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
un spectacol care lucreaza efectiv benefic asupra spectatorului. Este unul dintre cele mai frumoase spectacole pe care le-am văzut în ultimii ani. Este un spectacol pentru inimă, ochi și suflet. Este un spectacol care sub valul comediei da o definiție a tragicei poziții, marginale, pe care teatrul o are în cetate azi, la sfîrșit de secol douăzeci. Poate teatrul să schimbe lumea din cetate? În mod tranșant și imediat vizibil, nu. Dar cei care rămîn suspendați în magie? Cu ei
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
critic, îndatorat mai ales criticii franceze și în general exegezei ultimelor decenii. De aici un limbaj critic incomod, în continuă și scrupuluoasă explicare de sine. Iată cum își definește autoarea însăși demersul: "o atenție exagerată la accepții, cu alunecare spre definiții. O motivare teoretică excesivă a terminologiei, determinată, pe de o parte de întîlnirea cu un obiect rebel, care se refuză dicționarului meu, și pe de alta, de conștiința faptului că nici termenii pe care îi folosesc nu se acomodează foarte
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
îl însoțește): "instrumentul respectiv", "la vremea respectivă", "ziua respectivă?? "legea respectivă", "profesorii respectivi", "etichetele respective", "în limbile respective", "stadiul prezent al tratării problemelor respective", "anvergura realistă a episoadelor respective" - dar și: " responsabilitatea respectivei integrări", "respectivele opere", "respectiva întindere de apă". Definiția lexicografică e oricum greu de dat în asemenea cazuri, în care esențială a funcția cuvîntului, nu un sens conceptual; în cazul dat, explicația - "care privește împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba" (DEX) - pare să fi rămas oarecum în urma
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
se află la a doua "abatere" familială" (e voba de un regizor care filmează un nou clip cu o formație muzicală) (EZ 2249, 1999, 8); "Necazul e că împricinata lucrează la un ziar" (EZ 2308, 2000, 10). În acest caz, definiția de dicționar - "(cel) care este implicat, acuzat într-un proces; (cel) care este parte într-un proces" (DEX) nu mai ajută prea mult la înțelegerea textului; deși desigur că se poate reface o legătură analogică chiar pornind de la ea: de la
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
de a scrie și publica, sau conștiința demnității? Unii s-au întrebat desigur: ce este această demnitate? Aș răspunde: fidelitatea față de tine însuți, fără legătură cu mersul lumii, cu societatea, chiar cu cei pe care îi iubești. La o altă definiție s-a gîndit, desigur, Petru Dumitriu - care mi-a fost prieten pînă ce drumurile și vederile noastre s-au despărțit, una din dramele generației, printre cele mai dureroase - cînd mi-a făcut o mărturisire pe care nu o pot uita
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
sclaviei, a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită. De fapt, și la nivelul superior intelectualii erau supuși poruncilor, dar acestea erau mai subtile, neafectînd orgoliul, avînd un caracter mai degrabă teoretic. Oricum, destinele noastre au urmat celor două definiții ale demnității: la Petru Dumitriu o activitate continuă, cu rezultate care și în prezent sunt consemnate corespunzător; în ceea ce mă privește... o nedesăvîrșire. Dar rămîn cu impresia că dacă aș fi ascultat de comuniști nu mai eram eu, eram un
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Din fericire, dicționarele noastre au înregistrat în acest caz diferența. În Dicționarul limbii române (DLR), de exemplu (Litera O, 1969), ca omul e explicat "cum se întîmplă (sau se poate întîmpla) în mod obișnuit oricui"; ca oamenii, în schimb, primește definiția "cu manifestări omenești; cum trebuie, cum se cuvine". Analizînd citatele în care apar cele două construcții se observă și mai bine diferența fundamentală dintre ele: ca omu' funcționează, în contextul unor premise negative, ca scuză sau ca explicație, în timp ce formula
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar la altul adoptă pentru explicarea formulei ca omul o construcție impersonală, în care omul are rol pasiv, de simplu receptor al unor întîmplări venite din afară ("se întîmplă"). Contextele contemporane par să ateste preferința pentru
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]