516 matches
-
Parfumul vostru sublim a inspirat, Pe cei ce-n universul poeziei au intrat. Fiți binecuvântate de oameni și de zei, Gingașe și miraculoase flori de tei. Încântare Un vin bun, ca și o poezie, Te încântă și-ți produc euforie. Degustat fără măsură, vinul te îmbată Poezia, elevată și multă, te desfată. Neîncredere În călătoria-mi celestă, Unde m-am plimbat cu Carul Mare, M-am împrietenit cu un nor Să mă apere de soare. Norul, însă, m-a trădat... De
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
situația. Când tatăl lui Gigi a dat semnalul de plecare, băieții, politicoși, au stat la urmă. Afară turiștii au fost izbiți de aerul fierbinte și nu mai găseau drumul pe unde să urce în mașini. Nemțoaicele vesele mai vroiau să deguste din licoarea lui Bachus și să se întoarcă în cramă, se produsese degringoladă. Le-a luat ceva timp până au reușit să îi urce în autocar. Ele se lăsau cu toată greutatea, se agățau de gâtul tinerilor, îi explorau în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cât de mică remușcare În sufletul ei. Se reîntâlniră În pat și conflictul se aplană tot datorită ei care găsea oricând un truc nou cu care Îmblânzea pudoarea de fier a iubitului ei. Brândușă aștepta respectuos ca musafirul „să mai deguste o dată Ottonelul” și zise: Mă bucur că vă place la mine, domnule profesor, că sunteți aici În preajma Anului Nou când se schimbă ceva În noi. Și chiar În Univers. O schimbare cât de mică, domnule profesor, dar cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sarmalele! Îl făceau mai bun parcă, mai blând, mai Îngăduitor. Parcă aș lua napoton, Își zicea el În aceste momente fericite de Împăcare cu lumea sau o cană de ceai cu bromură cum doar În armată a avut norocul să deguste În fiecare seară. Altfel s-ar fi Împușcat Între ei, soldați, gradați și ofițeri, deopotrivă, ca la Revoluție. De nervi! Când mănânci sarmale te gândești doar la foile de varză, la amestecul de cărnuri tocate, cu orez, la afumătura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ultima seară de sâmbătă a lunii iunie, întregul personal al Prefecturii Generale de Poliție este prezent, benevol și ca de obicei, la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie pe pereți umbrele unui jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustă un vin blând, duios, cu prieteșug, pentru două urechi (o firmă franțuzească de licori, "TANGAJ", lansase pe piață o specie năbădăioasă de vin, lăudată a te lăsa într-o singură ureche), se fac pronosticuri. La noapte, în fiece cartier, câte
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
uniformă și pescui o fițuică. Apărea copiat acolo cum că simboliștii, "prin armonie verbală și melodie... căutau să se apropie de muzică", ceea ce i se păru, din partea celor ce, trăncăneau despre simboliști, o uriașă nerușinare. El mai punea urechea, mai degusta la muzică. Dar simboliștii nici prin vis nu se apropiaseră de zonă. Fusese, într-adevăr, ascultat, de către profesoara sa Carabulea, în ziua pronosticată, exact despre simboliști. Dar nu fusese capabil să pretindă că niște versuri în care niște cioroi ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Gambrinus“. Am trecut nepăsător pe lângă mine, cel rămas încă în ușa localului în veșnică așteptare, ezitând dacă să mă duc la masa mea cu cei doi orbi schimbând tandreți doar de ei știute, pipăindu-se cu limbile, ca și cum și-ar degusta obrajii, urechile, negurile, ciozvârta de timp în care i-am uitat și pe ei încremeniți. 29tc "29" Uneori, în dimineți ca acestea, liniștite, înrourate, coborând pe Bulevard, am senzația aproape fizică a cufundării în text. Aproape simt cum, abia coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a-l obliga să-și părăsească refugiul de lighioană din umbră, făcîndu-l să se hotărască să-și arate chipul respingător și diform. Căpitanul dădu ordin să fie destupat un butoi de bere și altul de rom pentru marinari, În timp ce pasagerii degustau o băutură Închisă la culoare, păstrată În frumoase butelci de sticlă șlefuită și prin urmare, la puțină vreme, veselia deveni și mai contagioasă, iar subofițerul scoase din Învelitoarea ei o chitară veche și Începu să cînte, cu o voce adîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
consuma torului bine temperat, va dicta astfel, teoretic, oferta producției, așa cum scrie la carte - cu condiția ca raportul să fie, de fapt, exact invers... Cînd mă gîndesc ce consens public uriaș va trebui obținut ca peste trei ani să-mi degust în deplină siguranță sarmaua mea privată mă cuprinde o sarmaăanxiety iremediabilă ! Body orthodoxing Țara zace răpusă sub sarmale, ca de obicei. Nu mai e nimeni pe stradă. Și tot ca de obicei, colindătorii își beau banii din colindatul de peste noapte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
păcat Bîtcă. Să ne vedem sănătoși. Drum bun. În fapt de seară Bîtcă studia problema la fața locului. Beciul la urmă îl las. Să vedem prin casă... A ales minuțios ce-i trebuie și le-a pus deoparte. Acum să degustăm din bunătățile beciului... După două zile se întoarce Cosașu. Este foarte emoționat. Prin casă găsește lucruri puse deoparte, în grămezi care pot fi cărate ușor de un om. Ai fost pe aici întîi. Aleargă la beci și observă imensa contragreutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
început să abordăm subiecte din cele mai amabile. Pictorul extrase din bufet o sticlă înfundată, împreună cu două căni de lut. În timp ce țineam cățuile sub nas, buchetul băuturii se răspîndi în toată încăperea. - Cotnariul pare, între vinuri, un Shakespeare. Trebuie săl deguști picătură cu picătură; o strecori sub limbă și pe urmă o răspîndești în cerul gurii; doar așa îl umpli de savoarea ei. Dacă deșerți dintr-o sorbitură cana, ingurgitarea nu merită respect. Bătrînul se complăcea de-o viață în așezarea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se frământa ca o cocă, aberațiile și ironia mea o provocau. Mult mai târziu, aveam să-mi dau seama că nu avea pic de simț al umorului. Ca să poți râde relaxat, nu la comandă, trebuie să știi să pierzi, să deguști eșecul cu aer de cunoscător. C XXVIII Mesajul de la Cristina ridica anumite semne de întrebare cu privire la: 1.zgârcenia lui Leo, 2.episodul cu profesorul sorbonard, pe care i-l povestise și ei. La primul punct, Cristina amintea de faimoasa poșetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
celor câteva manechine ale fabricilor de confecții din toată țara venite la „contractări“ Împreună cu directorii și șefii lor contabili care râdeau gros, din guși. La una din mesele lungi, timp „fileu“ se vorbea franțuzește, era expus steagul „bleublancrouge“ și se degustau mere Crețești cu cașcaval Dobrogea și Cabernet - Sauvignon de Murfatlar. Aceasta era o masă festivă (nu tovărășească) În jurul căreia se Învârteau vreo opt chelneri și privirile vag jinduitoare ale multor altor clienți. În clipa În care Valerică Așchiopoaie, buldozerist originar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din apropierea statului Burlești, În plină câmpie, „rămășiță din uriașul codru al Vlăsiei“, cum le spunea Ana țâncilor ei din clasa Întâi. De obicei aducea cu el o sticlă de țuică de prune și, cât stăteau ei de vorbă și o degustau, el o tot Îmbia și pe Ana să bea. Ea gusta o singură dată, la Început, apoi refuza cu Încăpățânare. Alteori aducea Într-adevăr câte un iepure sau un fazan. O rugau pe Ana să-l prepare după indicațiile bătrânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
oamenii acum, când am terminat canalul! Comandantul replică scurt, - Onel.. iar ai băut! Stai jos! S-a așezat Onel fără contraziceri... fiindcă adevărul era dublu! În așteptarea marii ședințe, împreună cu mai mulți colegi, Laur sosise acolo mai devreme și au degustat în biroul lui Onel niște vin aromat, cu miros de căpșunică, roșu, curat de la mama lui, direct de la sursă... un producător clandestin din sat! Onel îl achiziționase devreme citind ziarele, savurase vinul toată ziua și astfel a aflat cu părere
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
tine. — Pentru noi. Al doilea pahar are mereu un gust mai bun decît primul, pentru că se estompează puțin și, fărĂ să devină dulce, sau și mai dulce, absintul Își pierde din acreală și, cu anumite părți ale limbii, Îl poți degusta și mai bine. E ciudat și minunat. Însă tot ce-a făcut pînĂ acum a fost să ne facă să nu ne Înțelegem sau să ne aducă aproape de asta, spuse fata. — Știu. Hai să trecem cumva Împreună peste asta. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
oala în care așteaptă... Mâncăm pe așezate. Ieșeanul nu uită să guste din vin cu aceeași religiozitate ca la început. Abia acum îmi dau seama ce înseamnă să respecți această licoare și în minte îmi stăruie îndemnul ieșeanului după ce a degustat vinul: “Bea și tu, dar nu-l da de dușcă ca pe orice poșârcă”... În sfârșit, ne-am ostoit foamea și nu avem alta de făcut decât să nu uităm de ulcelele cu vin și de lăutarii care după o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de minune, căci tertipurile astea feminine au de asemenea darul de "a spori încântarea bărbatului". Ca un adevărat gentleman așadar, Stingo o duce pe prințesa sa evreică la masă la restaurant, unde seducția se face din nou simțită din plin. Degustă împreună o ușoară cină cu "midii și crab imperial", stropită cu "un vin alb extraordinar". Stingo, căruia alcoolul îi dezlegase limba, se dovedește sclipitor, iar Leslie, cu ochii scânteietori, îi soarbe literalmente cuvintele. Râde, îi strânge mâna și aduce din
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe erou la sinucidere. Din romanele lui Rebreanu și Petrescu se desprinde imaginea, care se va impune, a unui contrast dezarticulat între front și momentele de lux și de plăcere petrecute la București, la cafeneaua Capșa, pe Calea Victoriei, unde se degustă minunatele achiziții ale patiseriei orientale în căldura verii anului 1916. Ruptura se produce atunci cînd experiența războiului nu poate fi transmisă. Această temă, a rănirii vechilor combatanți nu este proprie doar României, apariția marii literaturi de război producîndu-se, ca și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o idee comună. O consemnăm totuși pentru frumusețea exemplului dat de Gabriel Liiceanu În legătură cu unul dintre marii noștri filosofi, Constantin Noica. Filosoful Își Întâmpină confratele, Într-una din zile, cu o cafea pregătită de el Însuși, dar când amândoi o degustă, C. Noica se arată neplăcut surprins, atât de culoarea, cât și de calitatea ei precară. Nedumerit, C. Noica Întrebă: „Eu nu știu cum vă iese vouă cafeaua neagră. Am fiert-o o jumătate de oră tot adăugând apă și nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vinului. Nu trebuie mai mult de o jumătate de oră pentru a-ți da seama dacă o carte valorează sau nu ceva. Zece minute sunt ultrasuficiente dacă ai instinctul formei. Oare cine ar vrea să parcurgă o carte plictisitoare? O deguști și e suficient, mai mult decât suficient, mi-aș Îngădui să cred.” Afirmația că șase minute sunt Îndeajuns ca să Îți dai seama cum e o carte - chiar și mai puțin, pentru că Gilbert Începe să susțină că e de la sine Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Ivănescu încearcă o mitologizare a cotidianului raportat strict la individ, la raporturile lui cu lumea de obiecte și cu lumea lui interioară, cu evadările, cu refugiile lui, cu încercările de a-și împodobi existența: "v înnopteanu în vizită la mopete, degustă/ un vin investit cu sensuri adânci/ (căci mopete l-a cumpărat dimineața, atunci/ când s-a întâlnit cu I. Negoescu) îngustă/ e vremea alunecând în seara aceasta, pe lângă liniștea lui v înnopteanu". Personajele par să fie cu cheie. Al. Piru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
microscoape electronice. Rezolvând ecuațiile reduplicării. Uitând de mica mea moarte. De mica mea durere. De micile mele pulsiuni mistice. Atâtea cuvinte s-ar dovedi inutile. Atâtea tipare s-ar dovedi un cheag de fantasme. Aș da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a mitului. Aș redeveni geometru. L-aș împrieteni pe Platon cu Crick și Watson. Pe Iisus cu Lynn Margulis. Șirurile de cifre ar fi rugăciunea mea sobră, de eremit al retortelor, de pustnic al lamelelor, de zăvorât al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
capodopere ale umanității, fie ele clasice, moderniste sau postmoderniste. Restrângând sfera de referință la domeniul literaturii, sunt convins că textualismul, intertextualitatea, fantezia irepresibilă ce aruncă în joc concepte și reprezentări din toate zonele cunoașterii și ale existenței sunt înțelese și „degustate“ de către cititorii avizați și, din păcate, de prea puțini dintre oamenii grăbiți ai mileniului trei. Dar generalizările sunt riscante, fiindcă oamenii se deosebesc atât de mult prin atitudinea lor față de fenomenul cultural. Pe de altă parte însă, progresul civilizației tehnologice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
célébrités et des scandales parisiens" [Maupassant, Bel-Ami, pp.117-118]. Rosanette dorește să-l prezinte pe Frédéric drept verișor, ca în comediile vechi: "je vous ferai passer pour mon cousin, comme dans leș vieilles comédies" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.283]. Degustat de teatrul monden, Mariolle fuge din Paris: "Son envie de fuir s'accrut, de fuir loin de ces gens, de ces fantoches qui mimaient, par désœuvrement, la vie passionnée" [Maupassant, Notre coeur, p.221]. 181 "Orașul este, din punctul nostru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]