1,698 matches
-
povestiri la un asemenea pariu m-am referit în prima parte a prezentei cronici este decodificarea, valorificarea acestei lumi paralele, secunde, mustind de înțelesuri, care ne exprimă într-un mod tulburător identitatea, cum în Arhivarul valiza gornistului "cu vertebră de delfin". Acolo zac "etajele" secrete ale ființei, de unde respiră, discret și nevăzut, misterul stocat în memoria obiectelor. O biografie încape într-un dosar, destinul omului se citește mai degrabă pe capacul unui ceas de buzunar sau într-un "jurnal de vise
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
învățaseră cât au stat acolo, și au povestit la părinții lor unde au stat, din greșeală. 4 ani De unde vin jucăriile Știi de unde vin jucăriile și desenele animate? Eu știu... [I-am povestit lui Dragoș că am văzut și eu delfinul care-i place lui din desen animat, Flipper... Pe vremea mea..., când eram copil, Flipper chiar exista, era viu și juca într-un film adevărat, cu oameni adevărați.] Așadar, după ce mor, animalele și oamenii se transformă în desene animate și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
luară agale spre casă, de-a lungul țărmului. Mergeau cu privirea în jos, aplecându-se din timp în timp, pentru a culege câte o scoică, o piatră ciudat șlefuită, o pană de pescăruș, un ciob de amforă, o vertebră de delfin... Le ștergeau cu grijă de apă și nisip, le priveau o clipă uimiți că astfel de obiecte minunate zac pe țărm, nebăgate în seamă, speriați că ar fi putut din neatenție să le frângă sau să le acopere cu nisip
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sticloase și mațele împietrite. Folosea frecvent astfel de capcane culinare. Ascundea cu grijă în momeală bureți de mare comprimați, care se desfăceau apoi absorbind toate sucurile stomacului, arici de mare care perforau mațele jivinei sau câte o coastă tăioasă de delfin, meșteșugit arcuită cap la cap și legată cu vene de berbec, care exploda după o vreme, desfăcându-se fulgerător, aducând tăișul morții în hulpavele măruntaie. Când prindea de viu un pui de tigru și voia să scape de hăituiala tigroaicei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în ordine, fără să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt tip de obiecte mărunte. Pe capac avea o etichetă pe care cineva scrisese caligrafic, dar tremurat, cu cerneală violetă, următorul text: Biografia gornistului cu vertebră de delfin. Îngălbenită și murdară, hârtia supsese cerneala, făcând irizații și cuvintele erau destul de greu de citit. în fiecare casetă erau unul sau mai multe obiecte ce păreau înșiruite fără noimă. Acum își dădu seama Bătrânul că acest amalgam de obiecte putea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
neagră și o pereche de ochelari mici și rotunzi, care în loc de brațe aveau un elastic slăbit de vreme, cu câteva noduri. În ultimul compartiment, o parte din calota craniană păstra, ca un vas, o claviculă, câteva falange, o vertebră de delfin și gulerul, de celuloid cu care a fost înmormântat gornistul toate găsite la deshumare, după șapte ani de la deces. Pe partea interioară a capacului era prinsă în piuneze o factură de la "Antrepriza de Pompe Funebre", cu antet și un blazon
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
amprenta celui care i-a înregistrat proba de urină pentru recrutare, urma lăsată de decorație pe tunică, blacheul tocit și contorsionat, zgârciul înnodat al ochelarilor, lipsa decorațiunilor de alamă de pe coșciug și vertebra secretul și esența ființei sale. Vertebra de delfin, pe care a purtat-o toată viața fără ca nimeni, nici măcar el să aibă știre de ea; vaga bănuială a existenței sale apărea doar în lumea cu contururi incerte a visului. Viața, personalitatea și destinul, aparent cenușii și mediocre ale gornistului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a visului. Viața, personalitatea și destinul, aparent cenușii și mediocre ale gornistului scutit de fericiri extatice sau de necazuri grave, lipsit de drame, de neliniști sau de pasiuni răscolitoare au fost tot timpul înnobilate de amprenta tainică a vertebrei de delfin. Capitolul IX NU OBIECTE COLECȚIONASE BĂTRÂNUL, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor. Obiectele sunt făcute de om după chipul și asemănarea sa. Ele înmagazinează, memorează și oglindesc energii și tensiuni preluate de la cei ce le creează
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
povestiri la un asemenea pariu m-am referit în prima parte a prezentei cronici este decodificarea, valorificarea acestei lumi paralele, secunde, mustind de înțelesuri, care ne exprimă într-un mod tulburător identitatea, cum în Arhivarul valiza gornistului "cu vertebră de delfin". Acolo zac "etajele" secrete ale ființei, de unde respiră, discret și nevăzut, misterul stocat în memoria obiectelor. O biografie încape într-un dosar, destinul omului se citește mai degrabă pe capacul unui ceas de buzunar sau într-un "jurnal de vise
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cealaltă jumătate se ducea la culcare. Și ăsta este felul În care sclipitoarea rasă umană conduce acest glob rotitor. Se alătură celorlalți adormiți pentru o vreme. VI Lavoarul din mica toaletă de lângă cabinet era din onix negru, accesoriile aurii, robinetele delfini, savoniera o scoică, prosopul pufos ca blana de nurcă. Oglinzile de pe patru pereți Îi reflectau domnului Sammler imaginea din mai multe perspective decât și-ar fi dorit. Săpunul era un spermanțet de santal. Lama era tocită și trebuia ascuțită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ce cuvinte să ascult? Îți povesteam aseară despre tristeți înnodau gândurile serilor trecute în necuvânt tangent la stele arătai neantul nu știam cine-mi ascunsese nemurirea concert pentru pianul meu de Clayderman cum clipa își plimbă tăcerile între îngeri și delfinii îmi respiră aerul strâmt brățară la gât desfac nodul uitării aprind lumânări pentru stele printre degete îmi retrag visul din gând cum timpul crește în el umbrele ultimilor fluturi orbi ce-au dansat îmi închin nisipul liniilor din palmă jumătate
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cămașa de forță îndrăgostitul etern un copil răsfățat gânguresc cu luna mă hrănesc cu stele din când în când mă joc cu pletele timpului desfrunzesc universul adun flori din inimi construiesc castele din nisipul trăirii mă dăruiesc oceanului cu disperarea delfinului eșuat sunt înecatul acestei lumi Victor BURDE <biography> Născut la data de 07 martie 1942 în localitatea Perii - Vadului, comuna Ileanda jud. Sălaj. Domiciliază în municipiul Alba Iulia, jud. Alba. Volume publicate: „Se roagă pădurea”versuri 2010; „Sub zodia peștilor
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
un alt vis pe care nici nu am apucat să îl am. Atlanticul de acum, din miezul iernii lui 2003-2004, avea ape calde, sărate și foarte catifelate în care mă simțeam de-a dreptul răsfățată și îmbrățișată, nu ca un delfin, ci ca un cașalot, fiindcă relația mea foarte erotică cu mâncarea și abandonatul fumatului după 30 de ani de professional smoker m-au biruit. În paranteză fie spus, acum țin o dietă cu ciorbă de varză, poate ceva din expandarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
De fapt, nici nu prea mă omoram după fluturi. Nu era ușor să recunoști asta pentru că toată lumea iubește fluturii și să nu-ți placă e ca și cum ai spune că nu-l agreezi pe Michael Palin sau că nu-ți plac delfinii sau căpșunele. Dar, după părerea mea, fluturii erau cam parșivi; nu erau nimic mai mult decât niște molii în haine brodate. Și, da, moliile îți dădeau fiori și, când dădeau din aripi, se auzea un sunet nesuferit, ca hârtia mototolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
în Forum Maximus, unde aveau loc doar curse de cai și de care și unde el însuși se întrecuse cu Caligula, cu ani în urmă. Voia să aibă însă un amfiteatru la fel de frumos, împodobit cu statui de zei și cu delfini din bronz din care să țâșnească apă. În centrul arenei din Forum, împăratul Augustus așezase obeliscul lui Ramses al II-lea, pe care îl adusese de la Heliopolis pentru a reprezenta triumful său asupra tuturor popoarelor. Arena înfățișa Imperiul și, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oglinzii și băgând-o apoi la loc - o limbă de șarpe, nu a lui. Se gândi la oameni cu nasuri ca ciocurile păsărilor, oameni cu gâturi de lebădă, cu ochi de vacă, cu teroarea din inima păsărilor sau cu iubirea delfinilor pentru ocean. Oameni cu lacrimi din apă de mare, cu pielea de culoarea scoarței de copac, cu talii ca tulpinile și cu echilibrul florilor, cu urechi ca frunzele pufoase și guri moi precum. — Chiar să faceți liniște, spuse Sampath somnoros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
insulele Murano sau San Giorgio. Povești despre corăbii auzise aproape zilnic, căci bunicul său Matteo dispunea de nave de comerț care ajungeau până În Portugalia sau În Africa. Auzise povești frumoase, despre ceruri senine și valuri Înspumate deasupra cărora săltau uneori delfini jucăuși, dar și povești triste, despre furtuni care ridicau munți de apă și transformau marea Într-un infern lichid. Abia acum, odată cu ieșirea de pe cursul Dunării, prin brațul Chilia, Întâlnea cu adevărat ceea ce i se părea una din formele infinitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
B&I care o ducea la Liverpool, se simți foarte tulburată. Se întorcea acasă! Încercă din răsputeri să păstreze înaintea ochilor figura soțului ei, dar din ce în mai des aceasta dispărea, fiind înlocuită de cea a unui grup de delfini sau de intriga romanului Mariei Corelli pe care-l ținea în poală. Scoția i se păru minunată, dar străină. Pe vas, se îngrijorase că va ajunge să iubească acest loc din nou și nu va mai putea să-l părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lepezi de Satana și-ți primești numele. Pentru creștini e un fel de plâns, ca la naștere ... Mai apoi, te scalzi în toate apele și niciuna nu te spală de păcate. îmbăierea în mare e ceva miraculos, în larg... Ies delfinii de plăcere la țărm și sirenele fug cât mai departe. Oricât de mari ar fi apele tot uscatul te înghite cu plăcere, te ține mai aproape de suprafață ... Cât timp stelele ți-au primit sufletul, mai au câte un ochi și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
au dus la culcare. Poate vor petrece toată noaptea. Mitsuhide nu remarca ploaia. Când se răsuci în șa, privind înapoi spre lac, enormul donjon al Castelului Azuchi păru să se înalțe spre un cer negru precum cerneala. Își imagină că delfinii aurii care împodobeau acoperișul scânteiau mai tare în acea noapte ploioasă, radiind în întuneric. Reflectată în lac, marea de lumini a clădirii cu multe etaje părea să tremure de frig. — Stăpâne, stăpâne! Să nu răciți! spuse îngrijorat Fujita Dengo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în cioburi de sticlå coloratå tåioaså secționându-și târârea Parâme legându-și de gât malurile îndemnând valurile în coca barcazului încårcat de orizonturi nedefinite Vântul pårea så gråbeascå sângeriul sfârșit al orelor vii trågând de umbrele sfârtecate-n sårituri de delfini cåțårați pe coastele clipelor gri-verzui încurcate-n alge albåstrite de vreme trecutå Uitarea clipocea-n amintire crâmpeie de neîntâmplåri petrecute aidoma iar eu må priveam în tine îndepårtându-må mai aproape
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1637]
-
oglinzii și băgând-o apoi la loc - o limbă de șarpe, nu a lui. Se gândi la oameni cu nasuri ca ciocurile păsărilor, oameni cu gâturi de lebădă, cu ochi de vacă, cu teroarea din inima păsărilor sau cu iubirea delfinilor pentru ocean. Oameni cu lacrimi din apă de mare, cu pielea de culoarea scoarței de copac, cu talii ca tulpinile și cu echilibrul florilor, cu urechi ca frunzele pufoase și guri moi precum. — Chiar să faceți liniște, spuse Sampath somnoros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
pătruns în cea mai frumoasă cameră de copil pe care o văzuse vreodată. Pereții erau vopsiți în bleu și aveau pictați și câțiva norișori. Toate obiectele din încăpere se încadrau în tema oceanului. Pe jos era un covor cu un delfin, pe șifonier erau pictate scoici, iar pe pătuțul ca dintr-o cabină de vapor fuseseră reproduse niște valuri. Dedesubtul pătuțului se afla un birou în miniatură și două rafturi încărcate cu jucării de pluș. —Au fost ale lui Caitlin, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Am simțit cum pornește vasul icnind și eram tare ocupat cu domnul Sing, dar În același timp mă uitam la cubanezul de la pupa bărcii, care se chinuia să țină rama Între țopăielile domnului Sing. SĂrea mai al dracu’ ca un delfin prins În harpon. I-am sucit brațul la spate și m-am lăsat cu greutate pe el, dar Îl sucisem prea tare, pentru că la un moment dat am simțit că s-a rupt. CÎnd i-am rupt brațu’, a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
scara aceea vorbea În felul ăsta două limbi În același moment. Observarăm, pe măsură ce urcam, niște mici construcții. O fântână cu structură falică, descizându-se sub un fel de arc sau portic scund, cu un Neptun care stătea cu tălpile pe un delfin, o poartă cu coloane vag asiriene și un arc de formă imprecisă, ca și cum cineva ar fi suprapus triunghiuri și poligoane peste poligoane, iar fiecare dintre vârfurile lor era dominat de statuia unui animal, un elan, o maimuță, un leu... „Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]