926 matches
-
opinie negativă față de imigranți, 57 % au o opinie foarte proastă despre aceștia, în timp ce doar 34 % au o opinie bună și foarte bună, iar ceilalți preferă să se abțină". Conform acestei analize, principala cauză a nemulțumirii poate fi găsită în pericolul delincvenței (datorată prezenței imigranților, comunitari sau extracomunitari, fără discriminare), cu vârfuri de 61 % de intoleranță față de rromi, urmați de albanezi și de români (33 % sunt împotriva prezenței acestora pe teritoriul italian). " Totuși observă analiștii anchetei că doar un italian din zece
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pe rețelele de televiziune italiene, însă rezultatul acestora nu îl cunoaștem. Problema care se pune este că prezentarea unor spoturi la televizor nu este destul: mai ales dacă luăm în considerare că a fost suficient prezentarea unui singur caz de delincvență cu asiduitate în mass-media pentru a anula efectul campaniei realizate de Guvernul român. Dar dacă italienii consideră, în continuare, că românii sunt un popor de delincvenți, nici românii nu au o părere prea bună despre italieni. În România, unde veștile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
diferite elemente ale acestei percepții. Cel dominant este acela al manipulării politice, rezultat al unei insistențe încăpățînate din partea mass- mediei italiene față de cazurile în care sunt implicați românii, în situația în care datele statistice ale criminalității nu justifică această campanie. Delincvența românească este un țap ispășitor pentru alte frici care bântuie societatea italiană: criza, lipsa de siguranță publică, xenofobia. Un alt element este rușinea. Opiniei publice românești îi este foarte clar că cea mai mare parte a faptelor antisociale grave sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
păcate, totuși, aceste ocazii au fost puține, mai ales pentru că presa italiană nu are nici un interes să ne asculte sau să accepte opiniile noastre. Pentru ei un titlu de tipul "La București nu există tabere ale rromilor" sau "În România delincvența este aproape de zero" nu are nici o atractivitate. Cum s-ar putea corecta, conform opiniei dumneavoastră, pe viitor această imagine greșită despre români? "Asta este o întrebare cu adevărat dificilă. Potrivit multor italieni, politicieni și sociologi, valul de discriminare în presa
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Cred că tema migrației, în general, a fost și este tratată în Italia cu multe prejudecăți. Nu se vorbește (doar) de erori, dar adesea este un mod greșit de a trata o temă punctuală, cum ar putea fi aceea a delincvenței românești, până a o transforma într-o "problemă românească"". Miruna se referă în studiul său deja menționat, publicat în Rapporto Caritas 2008113: "Pe parcursul documentării am analizat mai multe tipuri de violare a codurilor, pe care aceeași jurnaliști s-au angajat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
relaxare. O dată ce prejudecățile au luat naștere, acestea, sunt alimentate de presă, care încearcă să le demonstreze. Un furt comis de un român devine informație de presă, deoarece există o disponibilitate emotivă din partea cititorului. Publicul dorește să afle dacă există o delincvență românească. În realitate, criminalitatea există, însă de multe ori publicul nu reușește să aibă o imagine globală a fenomenului, deoarece, adeseori, veștile bune nu se vând. Am observat că presa furnizează o imagine nerealistă a fenomenului de criminalitate românească. Ce
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a fenomenului, deoarece, adeseori, veștile bune nu se vând. Am observat că presa furnizează o imagine nerealistă a fenomenului de criminalitate românească. Ce putem să facem într-o astfel de situație? Să ne resemnăm în fața acestor mistificări continue? "Nivelul de delincvență al românilor din Italia este mult mai mic decât al altor comunități. Diferitele sondaje și alte analize au demonstrat că, din păcate, percepția italienilor nu este în conformitate cu aceste date. Acest lucru înseamnă, în mod evident, că opinia publică nu este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
venirii lor în Italia, cu precădere înainte de intrarea României în U.E., când fiind încă extracomunitari erau șantajați și amenințați cu expulzarea de către patronii la care munceau. Mulți au suferit citind în ziarele italiene deformarea imaginii unei întregi comunități sub emblema delincvenței. Gradual, de-a lungul timpului, în mod concret și dureros, în mintea multor români, cu precădere tineri, imaginea pozitivă a italienilor de persoane binevoitoare a fost înlocuită cu cea detestabilă de exploatator la locul de muncă, de proprietar al unei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
trebuie să fie compus minimum din 20 de parlamentari. După asasinatul Giovannei Reggiani la Roma, Mussolini (eurodeputată din partea organizației politice Azione sociale) s-a retras din grupul I.T.S, nu înainte de ai acuza pe români de "a fi făcut din delincvență un mod de a trăi" și de a-l invita pe ambasadorul român din Italia să "se întoarcă la București". În acele zile agitate și dense în polemici europarlamentarii au votat două rezoluții: aceea privind libera circulație a cetățenilor în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de conduită care depășesc limita normalității la vârsta respectivă, abateri ce exprimă atitudinea structurată a copilului față de autoritatea educativă, față de alte persoane, față de muncă, față de lucruri și față de propria persoană. Deseori aceste tulburări de comportament se confundă cu psihopatia sau delincvența juvenilă. De asemenea, ele pot apărea și sub alte forme decât de sine stătătoare: În cadrul unei boli psihice de ordin psihotic sau În epilepsii, encefalopatii, tumori; ca reacții de protest, demisie sau alte modalități de manifestare comportamentală care traduc un
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
raportul stimulării și al corecției pe care copilul trebuie să le primească prin experiența socială a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În care intră disfuncții cerebrale, deficiențele intelectuale, tulburări ale afectivității, tulburări caracteriale; factorii sociali În care intră climatul educațional, eșecurile privind integrarea școlară. Iolanda Mitrofan, prezintă 4 categorii de comportament, după Ghiran, 1991: 1. tulburări de comportament
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
cu o slabă dezvoltare a procesului de inhibiție internă. Ei acceptă cu greu o frustrare, un reproș, o simplă remarcă. Prezintă atitudini refractare, opozabilitate, agresivitate, nervozitate la Încercările educative. Pentru ca asemenea acte de comportament să nu conducă spre o viitoare delincvență se impune intensificarea preocupării tuturor factorilor responsabili: familie, școală, comunitate locală, biserică, poliție etc. pentru a forma la elevi noțiuni, judecăți, sentimente și obișnuințe morale autentice, care să se concretizeze Într-o conduită exemplară. Școala și familia sunt cei doi
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este scop în sine, ci mijloc, condiție pentru autoeducație, o pregătește, o însoțește și apoi o evaluează. Dar trebuie să fie obiectivă, raportată la context și situație, la rezultatele și potențele anterioare verificate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de Încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, În diferite reacții și acte
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sau clici, cum sunt denumite de restul clasei. În aceste grupuri se cultivă adesea, preocupări și atitudini cu caracter infracțional, de genul: fumatul, practicarea jocurilor de noroc, consumul de alcool sau droguri, hoinărirea pe străzi, furturi, spargeri, tîlhării, etc. VII. Delincvența juvenilă În ultimele patru decenii delincvența juvenilă a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat și se confruntă societățile contemporane, atât cele dezvoltate economic, cât și cele În curs de dezvoltare. În toată această perioadă, interpretările
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
restul clasei. În aceste grupuri se cultivă adesea, preocupări și atitudini cu caracter infracțional, de genul: fumatul, practicarea jocurilor de noroc, consumul de alcool sau droguri, hoinărirea pe străzi, furturi, spargeri, tîlhării, etc. VII. Delincvența juvenilă În ultimele patru decenii delincvența juvenilă a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat și se confruntă societățile contemporane, atât cele dezvoltate economic, cât și cele În curs de dezvoltare. În toată această perioadă, interpretările teoretice care considerau delincvența ca un
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
patru decenii delincvența juvenilă a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat și se confruntă societățile contemporane, atât cele dezvoltate economic, cât și cele În curs de dezvoltare. În toată această perioadă, interpretările teoretice care considerau delincvența ca un fenomen de interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate, pentru a face loc unor abordări mai mai realiste, În concordanță cu care delincvența juvenila este interpretată ca fiind o importantă problemă socială. Delincvența
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de dezvoltare. În toată această perioadă, interpretările teoretice care considerau delincvența ca un fenomen de interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate, pentru a face loc unor abordări mai mai realiste, În concordanță cu care delincvența juvenila este interpretată ca fiind o importantă problemă socială. Delincvența juvenilă este determinată de alte probleme sociale, stâns legate de modul În care Își gestioneaza comunitatea resursele, de procesele de educație și de socializare, de modul În care funcționeaza diversele
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
delincvența ca un fenomen de interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate, pentru a face loc unor abordări mai mai realiste, În concordanță cu care delincvența juvenila este interpretată ca fiind o importantă problemă socială. Delincvența juvenilă este determinată de alte probleme sociale, stâns legate de modul În care Își gestioneaza comunitatea resursele, de procesele de educație și de socializare, de modul În care funcționeaza diversele structuri și instituții sociale. Numărul familiilor aflate În situații defavorizate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
la un anumit moment, în legătură cu unul sau mai multe subiecte. Se pot compara, de asemenea, valorile aceluiași actor în diferite etape ale evoluției sale. Spre exemplu: vrem să știm care sunt valorile în circulație într-o țară în materie de delincvență juvenilă și care sunt sistemele de soluții cărora aceste valori le dau naștere. Partidele, anumiți actori individuali ai vieții politice, ai magistraturii, actori din cercetare, din învățământ și din instituții închise sau deschise și-au exprimat opiniile. Începem deci să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un anumit subiect semnifică, în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
devreme sau mai târziu, s-a tins către o muncă mai regulată și către un minim de disciplină. S-au ridicat voci care au pretins că liberatea poate duce la alienare, în special la consumul de droguri, ca și la delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4. Experimentare, A. 5. Relativism
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
De fapt, după ce au tolerat substanțial diverse forme de "devianță" și au menținut permisivitatea, în special în domeniul moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor riscuri ale vieții. Prelungind hedonismul și aflându-se în tensiune cu munca, activitățile de timp liber (C. 10.) fac parte din societatea de consum care procură în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
socializați conform normelor, comportamentelor, cunoștințelor care predomină în sânul ei. Primul mediu în care această socializare se împlinește este familia. Dacă familia nu inculcă anumite valori, ca respectul față de persoane, față de bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența și criminalitatea să devină probleme sociale severe. Cele trei exemple au o trăsătură comună: de fiecare dată este perceptibilă o ruptură între nivelul micro și nivelul macro al societății. Nivelul micro se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]