KorAP: Find »[drukola/base=delincvent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...40 >

991 matches

Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578

care, la rândul lor, provoacă perturbări, sentimentul vinovăției, angoase. Acestea pot fi abordate printr-o formă de terapie sau alta și vindecate. Locul preotului în confesional este luat de psihologi. În justiție, tendința este spre a ușura responsabilitatea personală a delincvenților și criminalilor, insistându-se mai mult asupra responsabilității sociale, adică acea parte a structurilor nedrepte care formează devianța. În loc să fie un instrument de răzbunare sau de ispășire, închisoarea ar trebui să își deschidă larg porțile de ieșire. Într-o a

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
fiind una din dimensiunile acesteia. Nu am aprofundat-o la acel moment, ne-am concentrat atenția asupra analizei și diagnosticului valorilor, ilustrate prin studii de caz. Când auzim spunându-se că dictatura este un regim politic execrabil sau că tinerii delincvenți sunt scuzabili, de-oarece societatea nu le oferă șanse pentru a se realiza, avem de-a face cu judecăți de valoare. Există un obiect, respectiv dictatura și tinerii delincvenți, iar aceștia sunt calificați, judecați drept execrabil și respectiv scuzabili. Dispunem

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-se că dictatura este un regim politic execrabil sau că tinerii delincvenți sunt scuzabili, de-oarece societatea nu le oferă șanse pentru a se realiza, avem de-a face cu judecăți de valoare. Există un obiect, respectiv dictatura și tinerii delincvenți, iar aceștia sunt calificați, judecați drept execrabil și respectiv scuzabili. Dispunem de o gamă aproape inepuizabilă de principii, precepte, calificări, sentințe morale, maxime care slujesc drept criteriu opiniilor, convingerilor, credințelor, alegerilor, judecăților. "Execrabil", "scuzabil" sunt aprecieri formulate plecând de la sistemul

Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383

mâncat și se uita parcă amuzat la malul mare îmbrăcat în straie de jandarm din fața sa. Zise înveselit deodată: „Și ce te face domnule jandarm să crezi că nu aș avea acte sau poate și mai rău, că sunt un delincvent scăpat de la pușcărie?” Jandarmul nu răspunse dar nici nu-și retrase mâna. Omul se căută în buzunarul interior al hainei și scoase de acolo buletinul, un buletin bine păstrat, cum nu te-ai fi așteptat de la cineva fără cămașă pe

Parasca by Mititelu Ioan (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării morale a deținuților adulți. Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman pe aceste principii moderne în toată Europa și mai mult aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților, la separarea celor bolnavi de boli organice sau nervoase (fiecărei unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul aubursian". Cu această reformă, chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii încă mai precise. Art. 24 din lege prevede: "case de educație corecțională" în care minorii urmau

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul aubursian". Cu această reformă, chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii încă mai precise. Art. 24 din lege prevede: "case de educație corecțională" în care minorii urmau să învețe meserii agricole și "să facă lucrări de această natură". La ieșirea din unitate, minorul primea un rând de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64 din Codul penal). Un "Regulament general al Casei Centrale de minori" stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor cu cel puțin doi ani de practică se preocupa de educația minorilor delincvenți. Aceștia erau învățați să scrie și să citească, că calculeze și primeau noțiuni generale de geografie, istorie, de catehism și istorie sfântă. Un preot, în afara serviciilor de oficiere, avea în grijă, îndeaproape, "educația morală a minorilor". Un "girat agricol" conducea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
nici laborator și nu se ducea nici un fel de activitate științifică. Cu elanul, entuziasmul, spiritul său organizatoric, profesorul Parhon a schimbat complet fața spitalului: bolnavii de boli mentale au început să fie considerați pentru prima oară ca oameni, nu ca delincvenți. Acest fapt constituia o adevărată revoluție în concepția terapeuticii boalelor mentale la începutul secolului nostru, înainte de primul război mondial. Cursurile și policlinicile se făceau la un nivel deosebit de înalt, într-un stil clar, viu, atrăgător. Prof. Parhon de dădea mult

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin 1850 chiar o asistență științifică; începând din secolul al XVII-lea, s-a profilat o rețea de case corecționale și de recluziune în care bolnavii psihici erau internați împreună cu delincvenții de drept comun. În Moldova au existat astfel de case la Bisericani, Pângărați, Orgoești, Lipova și Dobrovăț. Acestea au devenit instituții de ergoterapie și de educație ca urmare a reformei preconizate și introduse ulterior de juristul de origine franceză Dodun

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

altă parte, viața precară și sărăcia îi împiedică să participe plenar la activitățile de consum și la divertismentele specifice pieței. Din această contradicție rezultă o exacerbare a sentimentului de excludere și de frustrare simultan cu cea a comportamentelor de tip delincvent. Necunoscând decât eșecul școlar și precaritatea, tinerii din cartierele „dificile” disprețuiesc munca, prezintă tendința de a justifica mica delincvență, furtul și expedientele ca mijloace facile de a-și procura bani și a participa la modurile de viață dominante popularizate intens

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
ce se caracterizează prin lipsa de limite simbolice, dispariția inhibițiilor, coborârea pragului toleranței la frustrare: tot atâtea disfuncții intim legate de societatea liberală de hiperconsum. Slăbirea codurilor de reguli sociale și familiale și individualizarea tinerilor duc astfel la această situație: delincvenți minori, tot mai tineri și mai violenți, într-o societate marcată de sentimentul de insecuritate și de cereri de represiune mai severă. Violențele care se propagă nu mai sunt doar o consecință mecanică a destructurărilor liberale, ele constituie, de asemenea

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

care nu va veni nimeni și nici la convocările ulterioare. Doi ani mai târziu, cu ocazia unei vizite la Centrul Educativ (CES), directorul ne informează că Pascal, în vârstă de 13 ani, face acum parte dintr-o bandă de tineri delincvenți care organizează furturi (obiecte, biciclete, bani) pe o scară destul de mare. O nouă amenințare cu intervenția judecătorului pentru copii este cea care convinge mama să revină la dispensar. Ea însăși și întreaga familie l-a pedepsit deja pe Pascal. Acesta

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Mama sa se opune oricărei supravegheri psihologice. Pascal este destul de izolat, are relativ puține contacte, dar n-a abandonat școala. Doi ani mai târziu, atunci când avea 17 ani, aflăm că a făcut câteva zile de închisoare datorită comportamentelor sale de delincvent. Nu putem ști mai multe lucruri despre el din cauza ostilității mamei sale care are tendința de a face policlinica responsabilă de problemele fiului său. De la acea dată nu mai avem informații despre Pascal. Urmărirea acestui caz este foarte importantă din

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420

lasă victima să fie acuzată o dată în plus de către vinovat, care, cel mai adesea, neagă orice acuzație și vrea să-și salveze pielea cu orice preț, inclusiv cu acela al adevărului. Mai rău: aceleași proceduri necesită o mărturisire completă din partea delincventului și a nevinovatului, care pune semnul egalității între cei doi; acestora li se dă același credit a priori, comițându-se o nedreptate morală absolută. Ele obligă victimele să demonstreze că sunt într-adevăr victime și că au fost păgubite cu

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a-i reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simptom, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare (323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie greacă și devine

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
fiind drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește fidelitatea, care presupune promisiunea pe care poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

am văzut într-unul din capitolele precedente ale lucrării de față — o stare a unei persoane expuse simultan, sau succesiv, unor motivații (tendințe, trebuințe, dorințe etc.) de aceeași intensitate, dar incompatibile. Tiberiu Bogdan arată că ceea ce este tipic pentru comportamentul delincventului / dezadaptatului este faptul că soluționează conflictele majore contrar așteptărilor culturale ale colectivului din care el face parte. Noțiunea de „culpabilitate” se leagă așadar, în mare măsură, de „rădăcinile subiective” ale comportamentului deviant, și mai ales de tulburările pe care le

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

datorită birourilor de recrutare deschise În cele mai Îndepărtate regiuni ale țării, muncitori manuali, necalificați, oameni fără resurse au ales să lucreze pe șantierele Canalului, nu numai fiindcă salariile erau motivante, ci uneori și pentru a-și pierde urma. De la delincvenți obișnuiți până la oameni cu origine devenită „nesănătoasă” În vârtejul luptei de clasă, salariații Canalului puteau găsi aici condițiile unui anonimat aproape perfect. Invers, regimul mai mult câștiga decât pierdea: șantierele Canalului deveniseră adevărate tribune de unde se propovăduia Biblia revoluționară, aici

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
proiectului; neîncrederea crescândă a populației și a specialiștilor Încă disponibili după marile procese și teama acestora din urmă de a prelua sarcina continuării lucrărilor 21. Proiectul a fost reluat și executat sub conducerea lui Ceaușescu Între 1978și 1984, cu soldați, delincvenți juvenili și deținuți de drept comun, În condiții mai puțin dure, deși tot atât de militarizate și sub pecetea aceluiași secret În privința victimelor, și de data aceasta numeroase. Dar În conștiința colectivă a rămas Întipărit „primul Canal”, simbol al muncii forțate și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
acestui colectiv din care fac parte”10. Pentru cazul În care mai putea exista vreo urmă de inițiativă Împotriva ordinii prestabilite, lângă minele din Valea Jiului au fost așezate unități militare, iar comunitatea minerilor a fost infiltrată cu securiști și cu delincvenți de drept comun. Două elicoptere supravegheau Valea Jiului, declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978. Pretextul prezenței acestor elicoptere, o măsură de prevenție cu vizibilitate mult peste efectul celorlalte măsuri, pare să fi fost făcut public de către Adrian Păunescu, care, Într-

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]