670 matches
-
limita subzistenței familiale, este încă dominantă în comunitățile sătești la nici 1-2km de la șosea. * Pentru a înțelege mai corect evoluția social-econo-mică în Colinele Tutovei nu putem ignora rolul important pe care l-a avut "pădurea" în acest proces. Alături de relieful deluros, străbătut de văi paralele înguste și adânci, pădurea se înscrie ca al doilea factor decisiv în viața și evoluția populației de aici. Nicăieri parcă nu este mai pregnantă sintagma "codrul frate cu românul" ca în această regiune. În afară de rolul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din N și NE regiunii), ce alternează cu văi adânci și relativ înguste, cele mai importante fiind Valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
altfel al întregii regiuni a Colinelor Tutovei de care aparține, a fost populat din timpuri străvechi, tribale, și că a avut o continuitate neîntreruptă până în zilele noastre. La aceasta au contribuit în trecut tocmai inaccesibilitatea regiunii, care, prin relieful său deluros și masiv împădurit, a creat condiții strategice excelente de refugiu, ca și izolarea ei față de căile principale de acces ale popoarelor migratoare asiatice (îndeosebi tătarii), încât vremurile feudal-medievale, respectiv secolele 13-19 au permis o tihnită dezvoltare obștilor sătești și, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
când este vorba de tributuri umane în vremuri de război și de tot felul de tributuri financiare sau de voturi electorale. Dealurile, atât de reprezentative în peisajul regiunii, se constituie ca element dominant și în relieful Stâncășenilor. Două sunt culmile deluroase, paralele pe direcția nord-sud, ce încadrează valea satului nostru: Dealul Iezerului de la vest, ce separă Valea Stâncășenilor de Valea Iezerului și Dealul Corodeștilor de la est, ce separă valea noastră de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care confluiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai adăugau uneori 2-3 copii din sat, mai nevoiași, pe care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
f.1. COSTACHE I., GRANEANU A., POPOVICI I., BARBU N. (1960), Condițiile naturale din Moldova și influența lor asupra agriculturii, Rev. "Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova", Ed.Acad.R.P.R. BUCUR N., BARBU N. (1961), Complexul fizico-geografic din regiunea masivelor deluroase Copalău-Cazancea-Guranda, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VII, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1965), Regradarea solurilor din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XI. MARTINIUC C., BARBU N., BĂCĂUANU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o sesiune de comunicări științifice organizată în interiorul Facultății de Geografie a Universității din acest oraș și o aplicație practică de itinerar în regiunile sudice ale Franței. Am parcurs astfel cu microbuzul (și pietonal în sectoarele dificile) Alpii sudici francezi, regiunea deluroasă Provence, cursul inferior și Delta Ronului, întreg litoralul mediteranean francez cu al său renumit "Soleil du Midi" și Munții Ceveni (Cevennes) din Masivul Central Francez ... totul finalizându-se cu o fastuoasă masă de încheiere la Marsilia și cu vizitarea principalelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1900 comuna Șiriu avea 5 423 de locuitori, marea majoritate fiind români. Alături de cei 4 259 de români, în comună locuiau: 894 de tătari, 259 de turci, 7 germani și 4 bulgari 1146. Comuna Topolog era situată într-o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prezint. Explicația vine repede. Studenții se bărbieresc seara pentru a câștiga timp. Mulți, cei mai mulți muncitori, fac la fel. Într-un an o singură dată am Întâlnit un legumicultor nebărbierit. Ziua următoare vizităm partea de răsărit a statului. Regiunea este pronunțat deluroasă, cu multă pădure și oaze mari de verdeață În care se disting de la distanță fermele vopsite În alb, bleu sau verde. Vizităm În cursul zilei 7 ferme. Una e specializată În cultura cepei. Aici Îmi dau seama de influența standardizării
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de condițiile economice și sociale adecvate pe care Arkansasul le are În mai mică măsură. E nevoie de extinderea legumiculturii, ori aceasta are nevoie de brațe. Legumicultura e bine dezvoltată În vest, unde brațele chinezilor sunt prețuite. Centrul statului e deluros și cu multe păduri. Seara ajungem În Little Rock, capitala statului, cu populație de 82.000 locuitori. Temperatura e mai plăcută. Totuși seara, lupta pentru Înghețată și coca cola e În toi. Cu o zi Înainte orașul fusese vizitat de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În ziua de 10 iunie continuăm călătoria În munții Ozark, după numele tribului de indieni ce populează regiunea. Văile mari, fertile, brăzdate de șosele bune, cu mulți pomi fructiferi și de bună seamă ferme frumoase, sunt În posesia albilor. Partea deluroasă, mai săracă, este ocupată de indieni. Problema Învățământului și problema sanitară dau mult de lucru autorităților. La o cotitură a șoselei, o frumoasă expoziție indiană ne țintuiește locului. Sunt expuse lucruri de mână, ce ne amintesc În parte lucrările țăranilor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
15 Iulie e ziua pornirii prin nordul Californiei. Travesăm din nou poarta de aur, debarcăm la Sanssolito și pornim pe o șosea, la Început paralelă cu Pacificul; după puțin timp șoseaua se Îndepărtează de coastă și intrăm Într-o regiune deluroasă, ultimile ramificații ale munților paraleli cu Pacificul. Parcurgem o regiune viticolă. La câteva porți, mese Încărcate cu sticle, unele amintind de sticlele noastre de apă de Colonia - cu prețul pe ele - așteptând clienții. Mult vin de Tokay cu prețul de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Carpații se Întâlnesc cu Balcanii, iar Dunărea Își croiește drum prin această Îmbinare de munți, tăind defileul de la Porțile de Fier. Relieful Olteniei descrește dinspre nord spre sud: munți, dealuri și câmpie. Este În cea mai mare parte un ținut deluros. Este și ținutul cel mai românesc dintre toate ținuturile românești. Prea puțini străini s-au așezat aici de-a lungul istoriei (situație excepțională În istoria românilor!). Recensământul din 1930 dă un total de 97,5% etnici români. Era și una
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la 1930, românii reprezentau 61,2%, maghiarii 25,1%, iar germanii 5,8%. Și Maramureșul, regiunea cea mai nordică, a făcut parte timp de secole din Ungaria, Însă și-a păstrat individualitatea, datorită relativei sale izolări. Este o Întinsă depresiune deluroasă — 10000 km2 — Înconjurată de munți. României i-a revenit doar o treime la 1918, restul (cu populație majoritar ucraineană) fiind Înglobat atunci În Cehoslovacia (astăzi, În Ucraina). Maramureșul românesc număra, la 1930, 57,5% români, un procent relativ mic de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
irigate de dimensiuni mici și de loturi care depind de apele ploilor și pe care se practică o agricultură de subzistență. (3) La Magdalena este o zonă de agricultură marginală de subzistență, care se desfășoară pe terenuri pietroase din zone deluroase. Din cauza specificului terenurilor, nu se pot folosi în producție nici mașini agricole și nici animale. (4) Los Amoles reprezintă grupuri de comunități mici care practică același tip de agricultură de subzistență ca și în La Magdalena și în Los Parangueos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
urmând exemplul bunicilor, părinților, unchilor, fraților și verișorilor lor. Drept rezultat, femeile din această regiune încep să fie sensibil mai educate decât bărbații. La Magdalena este una dintre cele mai tradiționaliste comunități din regiunea Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", cu pământuri deluroase, abrupte și stâncoase și cu grupuri mici și izolate de case în jurul Lacului Yuriria. În La Magdalena, cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de mici proprietăți agricole. Proprietățile sunt de obicei de dimensiuni reduse, cele mai multe mai mici de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
4 hectare, majoritatea fiind plasate pe dealuri abrupte sau pe coastele munților. Toată producția agricolă este una de subzistență și depinde de ploi. Dimensiunile reduse ale loturilor se datorează moștenirilor și densității mari a populației. Teritoriul ocupat de ejidos este deluros în proporție de 80-85%. O altă caracteristică a zonei La Magdalena este lipsa agriculturii moderne. Totuși, pământurile acestea abrupte și stâncoase sunt cultivate și exploatate conform condițiilor, printr-un sistem agricol cunoscut la nivel local sub numele de huamiles. Huamiles
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
textile, Moroleon și Uriangato, pe coasta de nord-vest a celor mai înalți munți din regiunea numită Los Amoles. La Ordeña, Las Peñas, Pamaseo și Caricheo sunt câteva dintre comunitațile din această subzonă rurală, caracterizată de văi înguste și de pământuri deluroase și stâncoase, unde țăranii cultivă cu precădere porumb și fasole pentru subzistență, iar cantități foarte mici ajung și pe piețele locale. Peste douăzeci de specii de cactuși sălbatici și o mare varietate de plante, folosite de oamenii din zonă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
dar și turismul de tip rural montan. - Zona a 2 a -a pădurilor de foioase , cu climat blând, însă cu terenuri mai puțin întinse și producții furajere mai slabe - Munții Zarandului, Vrancea și Maramureș; - Zona a 3 a -regiunea terenurilor deluroase , care permit dezvoltarea micro- agriculturii, în special pomicultura, cu terenuri întinse pentru pășunatul animalelor, în județele Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Sibiu, Gorj, Dâmbovița, Brașov, Bistrița-Năsăud. Dezvoltarea regională , cu precădere dezvoltarea zonelor montane, se orientează, conform studiilor, asupra unor aspecte ca [8
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
1 Celelalte 30 de procente reprezintă valoarea pagubelor suferite de gospodarii câmpulungeni, pagube ce se cifrează la 861.924 lei/344,7 dolari, circa 5.710 kg legume.2 Fiind așezate într-o zonă geografică unde relieful predominant este cel deluros și montan județele aflate în atenția noastră dețineau mari suprafețe de fânețe naturale, dar și cu plante furajere cultivate care reprezentau peste 54.504 ha, aproximativ 6,04 % din suprafața lor totală de 9.018 km2. Aceste premise au permis
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
foioase cu făget, mesteceni și stejăriș. Sub raport peisagistic, locul Berezlogi oferă priveliști pitorești la distanțe apropiate și spre mari depărtări: Valea Siretului spre vest, iar mai departe culmea Stânișoarei și masivul Ceahlău, iar spre est Valea Bahluiului și Câmpia deluroasă a Moldovei. Pârcovaci Așezare Localitatea se află la 7 km de orașul Hârlău, în vecinătatea izvoarelor de apă minerală Pârcovaci. Aici, la poalele unui vast masiv împădurit, funcționează de mai mulți ani tabere pentru copii și o stație de îmbuteliere
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de Mădârjac) se află sub piscul Rămpii, ivirea Iepuraș (3 km) sub piscul Jugastru, ivirea Cenușa (9 km) la marginea dealului Mormântul Babii. La fel și locuri Arsuri, aflat la 4 km de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite pe șesul aluvionar al unor râuri. La fața locului, ivirile se prezintă circulare, având un caracter central. Restul arealului este acoperit de o crustă loessiană. În interior
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. AGROTERASĂ microformă de relief antropic pozitivă, cu aspect de trepte, care se construiește pe versanții montani sau deluroși, pentru combaterea eroziunii solului. AGROTURISM formă de turism specifică mediului rural. AISBERG bloc de gheață de mari dimensiuni și cu forme neregulate ce plutește pe apa oceanului, desprins din ghețarii continentali ajunși la țărm; de un aisberg s-a ciocnit
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile mai joase (de obicei, deluroase) situate în apropiere; exemplu: Depresiunea Câmpulung (din Subcarpații Getici). DESALINIZARE proces de îndepărtare parțială sau totală a sărurilor solubile din apă sau sol, sub influența factorilor naturali sau antropici. DEȘERT regiune cu condiții improprii pentru viață (ariditate accentuată sau înghețuri
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]