2,580 matches
-
Sciences Sociales, 25. Pollak, Michael (1993), Une identité blessée, Métaillé, Paris. Preißer, Rüdiger (1990), „Studienmotive oder Klassenhabitus? Strukturelle Beziehungen zwischen sozialer Herkunft und Studienfachwahl”, Zeitschrift für Sozialisationsforschung und Erziehungssoziologie, 43, 2, pp. 291-301. Primakowski, A. (1954), Wie arbeitet mân mit dem Buch?, ediția a II-a, Bibliothek des Propagandisten, Dietz, Berlin. Prokop, Siegfried (1990), „Aspekte der Periodisierung der Geschichte der Intelligenz der DDR im Zeitraum der Übergangsperiode”, Wissenschaftliche Zeitschrift der Humboldt-Universität Berlin, Reihe Gesellschaftswissenschaften, 39, 6, pp. 621-626. Przybylski, Peter (1991
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Arbeitsbericht, 10. Solga, Heike (1995), „Die Etablierung einer Klassengesellschaft în der DDR: Anspruch und Wirklichkeit des Postulats sozialer Gleichheit”, În Johannes Huinink și Karl-Ulrich Mayer, Kollektiv und Eigensinn. Lebensverläufe în der DDR und danach, Akademie, Berlin. Solga, Heike (1995a), Auf dem Weg în eine klassenlose Gesellschaft? Klassenlagen und Mobilität zwischen Generationen în der DDR, Akademie, Berlin. Speigner, Wulfram (1993), „Nochmals: Sozialwissenschaften în Ostdeutschland. Die Sicht eines Betroffenen”, Kölner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie, 45, 2, pp. 338-349. Spurk, Jan (1995), „La
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
realitate cea dintre clasa dominantă și ordinea hegemonica. Ea este analoga contradicției dintre curtea absolutista și mică nobilime sârmana” (Der Widerspruch zwischen Intelligenz und Politbürokratie war în Wahrheit der zwischen der herrschenden Klasse und ihrem hegemonialen Stând. Er ist analog dem Widerspruch zwischen absolutistischem Hof und dem armen Kleinadel). Tradus prin „Meseria și vocația de politician” pentru a reda cele două Înțelesuri ale cuvîntului german Beruf - se referă implicit la situația care există În Rusia Sovietică În momentul politicii de NEP
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ordinea hegemonica. Ea este analoga contradicției dintre curtea absolutista și mică nobilime sârmana” (Der Widerspruch zwischen Intelligenz und Politbürokratie war în Wahrheit der zwischen der herrschenden Klasse und ihrem hegemonialen Stând. Er ist analog dem Widerspruch zwischen absolutistischem Hof und dem armen Kleinadel). Tradus prin „Meseria și vocația de politician” pentru a reda cele două Înțelesuri ale cuvîntului german Beruf - se referă implicit la situația care există În Rusia Sovietică În momentul politicii de NEP („nouă politică economică”) inițiată de Lenin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Pentru detalii asupra biografiei sale, vezi Mathiopoulos (1994, pp. 200-229, capitolul „Dieter Klein: Sozialist mit menschlichem Anlitz”). Cf. biografia fratelui său, André Brie. Un Intreg capitol consacrat familiei Brie Îl puteți găsi În Mathipoulos (1994, pp. 116-161, „Die Bries: Aus dem Leben einer DDR Familie”). Precum cele ale lui Mărgărita Mathiopoulos (1994). Disting aici Între „școlile de partid”, ținînd de comitetele centrale (sau de administrația locală/județeană) de partid și școlile superioare de stat care pregăteau cadrele de conducere pentru sectoarele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
transformând-o într-un principiu de morală absolută. L. n. publică versuri, proză, recenzii și rubrica „Spicuiri critice”. Colaborează cu versuri G. Bacovia (Undeva, Poeme în proză), Radu Gyr, Dan Petrașincu, Constantin Nisipeanu, Gh. Șt. Cazacu, Aurel Marin, Al. Iacobescu, Dem. Bassarabeanu, Coca Farago, Agatha Grigorescu-Bacovia, G. Fonea, cu proză - G. Bacovia (Amăgire, Iarmaroc), N. Pora, Aurel Marin, cu eseuri - Eugen Herovanu (Ideea de patrie), Paul I. Papadopol (Grigorescu și Hasdeu), G. Murnu, Gr. Trancu-Iași. „Cronica literară” este susținută de Paul
LINIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287820_a_289149]
-
la București, săptămânal, între 5 februarie 1903 și 28 ianuarie 1904. În rubrica „Săptămâna” sunt înregistrate evenimente culturale la zi, apariții de cărți noi, spectacole de operă, expoziții de pictură, traduceri recente din literatura universală. Poezie publică Radu D. Rosetti, Dem. Moldoveanu, Haralamb G. Lecca, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Victor Bilciurescu, Elena Văcărescu, iar proză - Petru Vulcan (Baba Sanda) și Artur Gorovei (Note de călătorie). Se inițiază anchetele Cel mai mare poet și Cel mai mare prozator român, în schimb alta
LITERE SI ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287831_a_289160]
-
Bulandra cu Primul rol, comedie în trei acte de C. Martin. „Cronica sociologică” e susținută de Mircea Vulcănescu, iar cea „plastică” de Paul B. Marian. Se publică traduceri din T. S. Eliot și Henry de Régnier. Alți colaboratori: Al. Bilciurescu, Dem. Bassarabeanu, Ion Pillat, Ilariu Dobridor, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Vladimir Cavarnali, Victor Valeriu Martinescu, Al. Raicu. A.S.
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
Shakespeare și Zola ori traduceri din Euripide (Ifigenia în Aulida, în versiunea lui Edgar Th. Aslan) și Dante (Infernul, în tălmăcirea lui Coșbuc). Eseurile, numeroase, poartă semnătura unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note de călătorie, descrieri de monumente istorice, pagini de memorialistică despre mari personalități, opinii despre istoria societății românești în diferite epoci ori despre
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Agonie) și Mircea Demetriade (Florile morții), trec în încercările unor imitatori: tânărul Ștefan Orășanu, sub pseudonimul Z. Miron (Fiori morbizi, Vibrări albastre), Gh. Petrescu (Armonii macabre), Aurel N. Goran (Iubire stranie). Alături de aceștia publică poezie Lucreția Suciu-Rudow, Smara, Traian Demetrescu, Dem. Moldoveanu, Petru Vulcan. Proza și teatrul ocupă un spațiu mai mic. I.A. Bassarabescu e prezent cu câteva nuvele, Petru Vulcan dă fragmente din romanul Fecioara și din comedia Duelul, D. Teleor semnează schițe, iar I. Catina proză, precum și o
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
unui medalion în care se evocă o personalitate a literaturii române, de la Dosoftei la Titu Maiorescu. O serie de portrete, vioaie, pitorești, poartă semnăturile lui G. I. Ionnescu-Gion, Delavrancea, N. Țincu, iar câteva studii substanțiale aparțin lui N. Iorga, G. Dem. Teodorescu și altora. Mult mai rar se referă colaboratorii R.n. la literatura contemporană: cronici dramatice (D. D. Racoviță, G. I. Ionnescu- Gion), prezentări și note bibliografice. În compensație, scrisul polemic al lui Hasdeu, exprimând fără reticență idiosincrasii de tot felul
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
-se ca „publicațiune de cultură generală”, R.t. cuprinde nu numai texte cu caracter educativ, informativ și distractiv, ci și multe producții literare ale tinerilor sau destinate lor. În rubrica „Muguri”, rezervată începătorilor, pot fi citite versuri de Nutzi Mărgărit, Dem. Pârâianu, Radu Stanca (poezia Sărbătorile). În aceeași rubrică este inclusă proză de I. Berceanu, Costică Dimitriu, Mirco Lazăr. Cu poezii sau cu proză scurtă mai colaborează I. Manolescu, Mircea Ionescu, Dimitrie Danciu, Lucreția Carandino, Paul B. Marian, ultimul semnând și
REVISTA TINERIMII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289268_a_290597]
-
Perpessicius cu o serie de recenzii. Printre colaboratori mai figurează Ion Sân-Giorgiu (studiul Știința literară în Germania), F. Aderca (eseul Scriitorii și viața), Ion Marin Sadoveanu (rubrica „Viața teatrală”), Al. Claudian, Alice Voinescu, Șt. Zeletin, M.H. Maxy, H. Sanielevici, Mircea Dem. Rădulescu, Ion Hâncu. I.M.
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
Ionescu. Comentariile politice și sociale sunt semnate de M. Stroescu, Th. D. Speranția, A.D. Xenopol, I. Clinciu, I. Otescu, Mihail Dragomirescu, Eugeniu Sperantia, Nestor Urechia, C. Rădulescu- Motru, M.M. Fotino. În sumar este inclusă poezie de Radu D. Rosetti, Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, V. Voiculescu ș.a. De problemele artei se ocupă George Dimitriu. Se acordă o mare atenție problemelor învățământului. V.T.
ROMANIA VIITOARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289335_a_290664]
-
G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri din Ion Pillat (1943
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
cu același nume, R.l. este succedată de o nouă publicație a lui Adamski, „Generația viitoare”. Adamski a fost directorul revistei. În 1886 conducerea este trecută unui comitet de redacție din care fac parte D. Stăncescu, N.D. Georgian, Emil I. Critzman, Dem. Gh. Lupașcu, I. Ștefănescu, C. Crișan, D. Teleor ș.a. În februarie 1888 o revistă a lui Dem. Demetrescu, „Recreațiuni literare”, fuzionează cu R.l. În același an, pentru câteva luni, Al. Macedonski și Bonifaciu Florescu devin directori ai publicației. Cu numărul
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
fost directorul revistei. În 1886 conducerea este trecută unui comitet de redacție din care fac parte D. Stăncescu, N.D. Georgian, Emil I. Critzman, Dem. Gh. Lupașcu, I. Ștefănescu, C. Crișan, D. Teleor ș.a. În februarie 1888 o revistă a lui Dem. Demetrescu, „Recreațiuni literare”, fuzionează cu R.l. În același an, pentru câteva luni, Al. Macedonski și Bonifaciu Florescu devin directori ai publicației. Cu numărul 9 din 1888, se revine la formula comitetului de redacție. Președintele de onoare al comitetului este V.
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D. Nanu, G. Rotică, Mircea Dem. Rădulescu, Mihail Sorbul (care publică și teatru). Proza este semnată de Ion Dragoslav, Artur Gorovei, Carol Ardeleanu, Al. Cazaban, N.N. Beldiceanu, Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Ion Marin Sadoveanu
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D. Nanu, G. Rotică, Mircea Dem. Rădulescu, Mihail Sorbul (care publică și teatru). Proza este semnată de Ion Dragoslav, Artur Gorovei, Carol Ardeleanu, Al. Cazaban, N.N. Beldiceanu, Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Ion Marin Sadoveanu (De șase luni), Ioan Adam, Alexandru Bilciurescu, Vasile Savel ș.a. Se publică
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
Horia Șoimaru) sau în recenziile lui Petre A. Butucea și Stelian Popescu-Segarcea. Meritorii sunt și comentariile lui Pimen Constantinescu despre relațiile culturale româno-italiene (Limba și literatura italiană și Limba italiană în Ardeal). Au mai colaborat N. Crevedia, D. Iov, Mircea Dem. Rădulescu, George Șoimu. I.M.
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră și poezii ocazionale sau patriotice, multe retipărite, aparținând lui Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, George Ranetti, G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad ș.a. Ocazională este, de asemenea, și traducerea poemului Generalul Leman de Émile Verhaeren. Alți colaboratori: Eugen Goga, Eugen Heroveanu, Demostene Botez, Mihail Dragoș, G. Rotică, Ludovic Dauș, Zaharia Bârsan, I.
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de cristal), Ion M. Gane (Ritmuri franceze), J. Byck și Al.
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
modă ș.a. Poezii scriu Traian Demetrescu, asiduu colaborator la prima serie, Gheorghe din Moldova, D. Teleor, Artur Stavri, I.S. Nenițescu, tânărul socialist C. Z. Buzdugan, Corneliu Budu (Badea Pletea), N. Mihăescu-Nigrim, Radu D. Rosetti, Al. Obedenaru, I. Dragomirescu-Ranu, Ilie Ighel-Deleanu, Dem. Moldoveanu, precum și Lucreția Suciu-Rudow, Elena Niculiță-Voronca, Smaranda Andronescu-Gâdea (Smara). G. Coșbuc este prezent, în câteva rânduri, cu versuri (Triolete, Mi-a zis mama, Filosofia șchiopului și o Anacreontică). Unele schițe, cu un lirism bine dozat, aparțin lui Panait Mușoiu, iar
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
ca Horațiu, Lenau, Goethe, Heine, Ossian, Byron, Poe, Longfellow, Leopardi, Montesquieu, Hugo, Maupassant, O. Mirbeau, H. Lavedan, Elena Văcărescu, A. L. Kielland, Petőfi, Tolstoi. Cele mai multe tălmăciri, mai ales din limba franceză, sunt făcute de Gr. D. Pencioiu, din engleză transpune Dem. Moldoveanu, iar Ludovic Leist din limba rusă. Vintilă C.A. Rosetti studiază contribuția lui C.A. Rosetti la dezvoltarea literaturii originale, citând documente referitoare la Asociația Literară a României din 1845. În Note din carnet H. Streitman analizează starea literaturii
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
cu pseudonimul Iernescu), Maria Rosetti, Maria Flechtenmacher, Constanța Dunca-Schiau. Au fost prezenți, de asemenea, semnând adesea cu pseudonim, mulți transilvăneni, între care G. Barițiu (în 1868), Visarion Roman ș.a. După 1885 dau diverse articole și contribuții literare Al. Macedonski, G. Dem. Teodorescu, Vintilă C.A. Rosetti, Frédéric Damé, G.I. Ionnescu-Gion ș.a. Alături de C.A. Rosetti, critică literară și dramatică fac și E. Winterhalder, Costache Caragiali, Eugeniu Carada, Emil Costinescu, Pantazi Ghica, Al. Lăzărescu-Laerțiu, Aron Densușianu, G. Dem. Teodorescu, N.D. Xenopol, Șt.
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]