2,451 matches
-
puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată mijlocul prin excelență de reducere a inegalităților sociale, de rupere a cercului vicios al sărăciei. În aceste condiții, politicile de promovare a egalității de șanse în educație au devenit cele care stau la baza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impresia generală că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002, p. 303). În același timp, există dimensiuni ale calității vieții care sunt doar sporadic abordate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se realizează de către fiecare disciplină în parte. Este inevitabil să gândim că omenirea a ajuns în pragul unei dezvoltări în care trebuie să folosească ecologia drept sfătuitoare pentru alegerea drumului de urmat, este necesară o coordonare a tuturor, ceea ce presupune democratizarea și recunoașterea valorilor cele mai înalte pe toate meridianele, promovarea și întărirea drepturilor omului, crearea unor noi relații între țări și noi legături a omului cu natura. Mediul umanizat este un factor hotărâtor în educare și formare. Copilăria și adolescența
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School, o școală alternativă din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School, o școală alternativă din Bloomington (Indiana) fondată pe principii utopice și neorousseauiste (care însă erau considerate democratice). Școala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tranziției, ca element vizibil cotidian al metamorfozei mentalității. Indicii după care oamenii în majoritatea cazurilor remarcă sau măsoară schimbarea sunt elemente extrem de concreți, legați de viața de zi cu zi și mai puțin fac trimitere la abstracții cum ar fi „democratizarea societății”, mai ales în condițiile unei culturi politice și civice precare. Mă uit acum... că intru ba într-un magazin, ba în altul... Imediat știi care-i de stat și care-i privat. În ăla de stat au rămas aceleași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în slujba serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații de dificultate. În acest context, eforturile învățământului românesc de angajare într‑un proces de restructurări profunde, menit să schimbe grila de valori a educației în acord cu procesul de democratizare a întregii societăți românești, precum și studiul particularităților de dezvoltare a persoanelor cu dizabilități, în special a copiilor cu cerințe educative speciale, în scopul identificării de noi strategii educaționale - mai bine adaptate trebuințelor lor, și deci mai eficiente -, au devenit una
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
avântă într-o metaforă cvasiobscură, ca o iluminare bruscă, ori relatează un fapt banal, jurnalier, familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială, orgolioasă uneori, umilă altă dată, fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai ales, o spectaculoasă dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o strategie revoluționară orientată spre desființarea structurilor feudalo-capitaliste, lichidarea dependenței economice și politice față de marile puteri, modernizare și dezvoltare socială. Fiecare dintre aceste strategii va avea propriile sale cerințe funcționale: suprimarea manifestărilor de nemulțumire populară, suprimarea activităților politice orientate spre democratizare și schimbare socială structurală, în cazul primeia, promovarea unei largi participări populare la programele de schimbare și dezvoltare social-economică, în cazul celei de a doua. Să reluăm distincția dintre cunoștințele de stabilitate și cunoștințele de schimbare. Și un sistem social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să coopereze pentru realizarea obiectivelor asupra cărora au căzut de acord. Este cazul perspectivei „relațiilor umane”, al promovării unor noi stiluri de conducere sau a principiului muncii îmbogățite. Experiențe interesante au început să se acumuleze deja și pe plan internațional. Democratizarea vieții internaționale a creat posibilitatea lansării unor programe științifice internaționale, caracterizate prin efortul sistematic de a nu reflecta punctul de vedere al unei țări sau grup de țări, ci al tuturor țărilor, de a exprima atât puncte de vedere comune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a reprezentat baza tendinței de transformare a producției dintr-o producție „neglijentă ecologic” într-una „curată ecologic”. Evidențierea, în ultimele decenii, a consecințelor negative ale stilurilor autoritare în sistemul industrial este una dintre cele mai importante surse ale tendințelor de democratizare a conducerii întreprinderilor. Impactul orientării producției asupra egalității/inegalității sociale, asupra nivelului de aspirații, asupra stării de alienare a modului de viață al colectivității poate reprezenta un exemplu de consecință laterală insuficient studiată, dar care, probabil, va deveni o temă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi necesar să fie înregistrat. Este ceea ce aș numi „democratizarea istoriei”. În lumea contemporană, istoria încetează tot mai mult să fie povestea creată de națiunile europene albe despre ele și despre restul lumii. Ea încetează să mai fie punctul de vedere al statelor puternice sau învingătoare. Ea începe să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totodată de gradul de militarizare, pentru că o armată puternică plătește multe salarii, pe de o parte, și, pe de altă parte, are nevoie de foarte multe bunuri. Totuși, gradul de militarizare într-o societate ar putea fi legat negativ de democratizare. Conducătorii militari sunt adesea nemulțumiți de regulile civile și de lipsa de ierarhie caracteristică democrației. Modelul care rezultă ar fi: Modelul poate fi reprezentat, de asemenea, printr-un set de ecuații structurale care pot fi rezolvate prin substituție pentru termenii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
X2) asupra democrației, care este negativ când operează direct și pozitiv atunci când este mediat de gradul de bunăstare economică. Aceste două efecte opuse pot fi generate de aceeași variabilă în cadrul unui model cu o singura variabilă. Mai mult, să analizăm democratizarea (Y2) din cadrul modelului, care este influențată atât pozitiv, cât și negativ de către variabilele incluse. Ne putem imagina situația în care estimările statistice vor indica o variație netă redusă în variabila dependentă a democrației. Aceasta ar putea fi urmarea faptului că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și realismului organizării sociale, asimilarea științei, În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest program a avut vocația schimbării „de jos În sus”, prin reforme punctuale și sectoriale, forțând sistemul comunist În direcția democratizării, a creșterii raționalității și a centrării pe nevoile populației. Programul de schimbare revoluționară prin decizii politice a fost Înlocuit prin unul de schimbare incrementalistă, „pas cu pas”, „de jos În sus”. Programul schimbării de jos În sus a avut, inevitabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diferite de programul comunist, pentru a fi tolerat de regim, a dezvoltat o ideologie protectivă, dar mai mult la nivel declarativ a compatibilității sale cu programul comunist. În substanța sa, el presa Însă În sensul reformei/schimbării sale În direcția democratizării și raționalizării. Purtătorii acestui program au fost diferiți de purtătorii primului program: sociologii formați În perioada de dinainte de război, care au revenit În forță cu competența și prestigiul lor, au avut o influență decisivă În orientarea acestui program, ca tematică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
restanțelor la salarii și pensii, precum și creșterea mărimii acestora 9,6% Perfecționarea calității bunurilor și serviciilor 2,5% Transparența hotarelor și libera circulație 1,9% Starea educației 0,3% Asistența socială pentru păturile vulnerabile 1,1% Starea agriculturii 1,0% Democratizarea societății postcomuniste 1,9% Înviorarea economiei țării 2,7% Oportunitatea de a realiza propriul interes 1,4% Relațiile dintre populația dominantă și minoritățile etnice 0,4% Metamorfoza culturală a cetățenilor 0,4% Libertatea credinței 1,0% Dezvoltarea locală 0,8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici de cercetare sociologică. Galați: Editura Porto-Franco. Rotariu, T., Iluț, P. (2001). Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică. Iași: Editura Polirom. * * *, Democrația și tranziția socială În regiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Alfred Fouillée, el susține ideea fluidității vieții sufletești, care are nevoie de o expresie nouă, dar și a energetismului propriu curentului, deschis progresului tehnic. Astfel, simbolismul ar însemna nu numai o apropiere a poeziei de specificul ei, ci și o democratizare a artei, ce ar fi, în acest fel, pe înțelesul oricărui „suflet impresionabil”, ceea ce e o exagerare. „Panteismul” unora dintre simboliștii francezi ar dovedi umanitarismul simbolismului în genere. În esență, curentul - crede P. - nu e numai intelectualist și citadin, ci
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Controversies, M.E. Sharpe, Armonk și Londra. *** Messurer l’efficacité de la publicité (1988), Institut de Recherches et d’Etudes Publcitaires, Les Éditions d’Organisation, Paris. Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești La începutul anilor ’90, România a pornit pe drumul democratizării politice și al liberalizării economice. Românii nu mai voiau comunism, nu mai voiau restricții în viața politică și precaritate economică. Ținta finală nu era însă clară pentru majoritatea populației. Treptat au început să se cristalizeze o serie de obiective clare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
-i parcurgi cărțile pentru a admira perfecta muzicalitate a construcției și inegalabila artă a potrivirii cuvintelor. A-i reproșa lucruri care nu țin de intențiile sale înseamnă a te deda la inutile răfuieli cu un scriitor care a contribuit la „democratizarea” genurilor literare mai mult decât au făcut-o mii de practicieni ai rigorii științifice, a căror morgă era depășită doar de propria lor incompetență și nulitate. Editori ingenioși au extras din corespondența, articolele, interviurile sau eseurile lui Chandler suficient material
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității creatoare, Își permiteau (dar nu Întotdeauna!) personalizarea textului, folosirea persoanei I singular. Astăzi, pe măsura democratizării societății, există tendința de a se renunța la acest plural. El rămâne Însă recomandabil studenților, celor care se află la Începutul unei cariere științifice. 5. Folosirea cuvintelor și a expresiilor străine În textele științifice se folosesc adesea cuvinte sau expresii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Antifasciste din Româniatc "Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor Antifasciste din România. Din acest comitet de inițiativă fac parte următoarele tovarășe și doamne: Ana Pauker, dr. Medeea Niculescu, dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]