KorAP: Find »[drukola/base=demografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...271 >

6,757 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

politic, în momentul în care se pun problemele unui procent de șomaj masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord și a Europei arată

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
șomaj masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord și a Europei arată că integrarea imigranților în societatea gazdă reușește cu atât mai mult

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
cu un foarte puternic capital uman ar fi capabili să plătească cotizații ridicate și să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării migrației economice, plecând de la ipoteza unei Europe care va pierde 20 de milioane de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
contribuția lor la interesul general. Cuplurile dinks (double income, no kids)1 reprezintă 11% din menajuri și veniturile lor disponibile per unitate de consum sunt superioare cu 13% față de medie (Godet, 2004). Relansarea politicii familiale ar putea permite inversarea piramidei demografice pentru ca, în familiile franceze, să existe mai mulți tineri decât vârstnici. Deja Franța, în Europa, este una din rarele țări ce are de multă vreme o politică familială activă, ceea ce explică fără îndoială în parte "buna sănătate" a fertilității sale

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Procesul de reformare a sistemelor de pensii continuă de la începutul anilor 1980, într-o perspectivă de dominație financiară (COR, 2004). În 1981, guvernul britanic începe o primă reformă a sistemului de pensii publice. În 1983, Statele Unite îi urmează exemplul situația demografică nefiind nefavorabilă. Dimpotrivă, va trebui să se aștepte anul 1992 în Italia și în Germania, 1993 în Franța, 1994 în Japonia și 1998 în Suedia pentru a vedea primele reforme. Se disting deci, pe de o parte, țările care, adesea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mult mai puțin în Italia. În Germania și în Franța, normele colective sunt întotdeauna afișate. Dezbaterea are atunci loc asupra ajustării acestor norme, care va trebui să fie astfel reglată încât să asigure echilibrul regimului într-un mediu economic și demografic în schimbare. În Suedia, introducerea unor "conturi noționale" individuale asigură autoreglarea sistemului. O egalitate constantă între suma cotizațiilor vărsate de un individ și suma actualizată a plăților anuale pentru pensie este într-adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
tehnice, cf. Saint-Étienne, 2004). Un argument economic pledează în favoarea unor asemenea decizii. Capitalizarea și repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și procentul de creștere a veniturilor supuse cotizării sunt egale (la procent de creștere demografică și structură a populației neschimbate). Rentabilitatea repartiției este procentul de actualizare egalând suma cotizațiilor vărsate și suma pensiilor încasate, cea a capitalizării este procentul dobânzii de plasament a activelor rentabilizat prin atenuarea inflației. Or, dacă din 1945 până în 1980, procentul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să dea naștere unei îngreunări a cheltuielilor de sănătate motivată de deprecierea ineluctabilă a capitalului de sănătate individual. Totuși, pentru a analiza veritabilul impact al îmbătrânirii asupra cheltuielilor de sănătate, este necesar să amintim că îmbătrânirea individuală nu înseamnă îmbătrânire demografică. Povara sa potențială pentru sectorul de sănătate rămâne în realitate încă greu de aflat. Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală Cum s-ar putea defini bătrânețea? Termenii care o evocă sunt uneori în opoziție (senior vârsta a patra). Cum să i

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
se reconsidere limita inferioară a categoriei de persoane vârstnice? Bourdelais determină o singură variabilă, numită "prag evolutiv", în funcție de modificările realităților vârstei (ibid.). Un fel de vârstă echivalentă cu o perioadă ce urmează este calculată plecând de la trei schimbări de ordin demografic, măsurabile pe termen lung: probabilitatea de a ajunge la bătrânețe pentru un adult tânăr, vârsta la care îi mai rămân zece ani de trăit și probabilitatea de a supraviețui cinci ani. Primul element dă un fel de echivalență a orizontului

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
cu 13 ani pentru femei și cu 6 ani pentru bărbați. Ceea ce înseamnă că o femeie care avea 60 de ani în 1825 a avut drept omolog o femeie de 73 de ani în 1985. Acest nou indicator al îmbătrânirii demografice nu mai pune în lumină creșterea populației persoanelor în vârstă în sânul populației totale, ci cvasi-stabilitatea sa. Starea de sănătate a celor de șaizeci de ani, locul lor în succesiunea generațiilor, resursele și felul lor de viață nu mai autorizează

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
În fine, prețul îngrijirilor are impact asupra cererii chiar dacă nu consumatorul, în majoritatea cazurilor, este cel care ia decizia consumului de îngrijiri ci corpul medical. Totuși, dacă prețul va crește în cadrul unei responsabilități stabile, cererea nu va scădea. Rămâne factorul demografic ca determinant al cererii. Într-adevăr, cheltuielile de sănătate depind atât de mărimea, cât și de structura populației. Impactul îmbătrâniri Efectele demografice pot fi descompuse asupra cheltuielilor de sănătate (Bac, 2004). Se notează cu It cheltuielile de sănătate ale anului

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ci corpul medical. Totuși, dacă prețul va crește în cadrul unei responsabilități stabile, cererea nu va scădea. Rămâne factorul demografic ca determinant al cererii. Într-adevăr, cheltuielile de sănătate depind atât de mărimea, cât și de structura populației. Impactul îmbătrâniri Efectele demografice pot fi descompuse asupra cheltuielilor de sănătate (Bac, 2004). Se notează cu It cheltuielile de sănătate ale anului t în funcție de cheltuielile de sănătate ale anului 2000. Aceste cheltuieli sunt egale cu suma cheltuielilor fiecărei clase de vârstă. Se notează efectivul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
h (h = 1 la H) în t și cheltuielile fiecărui individ al clasei h în anul t în procentajul PIB pe locuitor. Astfel, It = It depinde de mărimea populației Nt = și de structura pe vârste (repartizarea ). Putem izola contribuția creșterii demografice la creșterea cheltuielilor, notată cu , și cea a îmbătrânirii populației (structurată pe vârstă), notată cu . Astfel, și unde este procentul de populație de vârstă h din populația totală (). În consecință, = x . Cheltuielile de sănătate sunt funcție de vârstele vieții. Destul de ridicate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
înțelege acest lucru, trebuie amintit ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al anului 1950, de exemplu) dă șanse de supraviețuire unui număr de 100 000 de persoane care, la fiecare vârstă a vieții lor, ar cunoaște condițiile demografice prevalând în 1950. Acest tabel, care exprimă caracteristicile mortalității la un moment dat, permite calcularea speranței de viață. Aceasta este astfel durata de viață medie a unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pentru cohorta 1920 a fost deci de 77,468% iar riscul de a deceda de 21,82%. Diferența dintre aceste rezultate și cele scoase de pe tabelul momentului 1950 provin din faptul că generația 1920 nu a fost plasată în condițiile demografice ale anului 1950 decât atunci când a atins vârsta de 30 de ani. Mai înainte, condițiile sale demografice erau mult mai puțin favorabile, ceea ce explică de ce rata sa efectivă de supraviețuire la 30 de ani era inferioară celei calculate plecând de la

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Diferența dintre aceste rezultate și cele scoase de pe tabelul momentului 1950 provin din faptul că generația 1920 nu a fost plasată în condițiile demografice ale anului 1950 decât atunci când a atins vârsta de 30 de ani. Mai înainte, condițiile sale demografice erau mult mai puțin favorabile, ceea ce explică de ce rata sa efectivă de supraviețuire la 30 de ani era inferioară celei calculate plecând de la tabelul 1950. Generația 1920, născută după Primul Război Mondial, a cunoscut o mortalitate infantilă ridicată, o criză

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
rezultate mai bune. În contextul îmbătrânirii generale a populațiilor din țările bogate, observăm noi comportamente care ar putea face trecerea de la o politică de sănătate curativă la o politică de sănătate preventivă. În concluzie, să subliniem că analiza efectelor îmbătrânirii demografice asupra cheltuielilor de sănătate cere numeroase precauții. Îmbătrânirea nu duce în mod mecanic la o creștere a acestor cheltuieli. A anticipa sarcinile de sănătate este un lucru complex căci asta face să intervină un număr important de factori imposibil de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
este și el nesigur. Nivelul lor de trai va fi menținut pentru a favoriza cererea lor crescândă de îngrijiri? Progresul tehnic medical va ameliora întotdeauna calitatea îngrijirilor cu un cost mărit? EVSI își va continua creșterea superioară lui EV? Datele demografice nu ajung pentru a evalua viitoarele nevoi în materie de sănătate care depind de elemente încă nesigure ca starea de sănătate a populației vârstnice, atitudinea sa față de sănătate, progresele terapeutice și comportamentul de prevenire a populației în general. O singură

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
atitudinea sa față de sănătate, progresele terapeutice și comportamentul de prevenire a populației în general. O singură certitudine în starea actuală a cunoștințelor: îmbătrânirea populației nu ar trebui să ducă la o explozie a cheltuielilor de sănătate. În sfârșit, impactul îmbătrânirii demografice asupra cheltuielilor de sănătate va depinde foarte mult de alegerile făcute în materie de organizare a sistemului nostru de îngrijiri. Va trebui, oare, în Franța de exemplu, să fie promovate asigurările de dependență și politicile de prevenire? Capitolul VIII Solidaritatea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de alegerile făcute în materie de organizare a sistemului nostru de îngrijiri. Va trebui, oare, în Franța de exemplu, să fie promovate asigurările de dependență și politicile de prevenire? Capitolul VIII Solidaritatea între generații Este de neconceput operarea unui studiu demografic făcând abstracție de generații. Seniorii le aduc copiilor lor experiență, ponderare, înțelepciunea lor, reculul în raport cu evenimentele. Părinții, persoane active, sunt creatori de bogății și aparțin generației care ia deciziile politice, economice, sociale, legate de mediul înconjurător și desigur pe cele

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și structurali. Totuși, ea are meritul de a atrage atenția puterilor publice asupra efectelor induse ale politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor contingențelor demografice de natalitate, de mobilitate, de fertilitate, de speranță de viață la naștere ca și mișcărilor migratorii. Regăsim indirect problematica finanțării pensiilor și cea a echilibrului finanțelor publice. Să notăm în încheierea acestui punct că raportul Pébereau despre situația bugetară a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dată când gândim în termeni de transfer între generații, trebuie ținut seama de efectivele acestor generații. Această dimensiune algebrică permite de una singură corectarea raționamentelor fondate prea des pe clauza ceteris paribus în privința efectivelor pe clasă de vârstă. Concluzie Situația demografică a planetei pare de acum înainte marcată de o încetinire a creșterii demografice, însoțită de o îmbătrânire evidentă a populației mondiale. Toți indicatorii disponibili converg în a prevedea trecerea printr-un maximum de populare (9 la 10 miliarde de oameni

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
efectivele acestor generații. Această dimensiune algebrică permite de una singură corectarea raționamentelor fondate prea des pe clauza ceteris paribus în privința efectivelor pe clasă de vârstă. Concluzie Situația demografică a planetei pare de acum înainte marcată de o încetinire a creșterii demografice, însoțită de o îmbătrânire evidentă a populației mondiale. Toți indicatorii disponibili converg în a prevedea trecerea printr-un maximum de populare (9 la 10 miliarde de oameni) în preajma anului 2100... Această nouă perspectivă, de neimaginat la jumătatea secolului al XX

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]