1,794 matches
-
vinerea trecută, doamna Mona Muscă, ministrul culturii și cultelor, s-a întâlnit la Galeria Mansarda cu directorii instituțiilor culturale din oraș, cu reprezentanții uniunilor de creație și ai ONG-urilor care activează în domeniul cultural. Dintru început, ministrul culturii a deplâns starea patrimoniului cultural românesc, afirmând că „numai situația pensionarilor este în România la fel de dramatică precum a patrimoniului. Dintre cele 29 000 de monumente de pe teritoriul țării, 600 au dispărut, 300 sunt în colaps și alte 400 sunt în precolaps“. Apoi
Agenda2005-12-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283502_a_284831]
-
Sale cardinalul Angelo Soldano, secretarul de stat al Vaticanului, în care își exprimă tristețea și durerea la aflarea veștii privind trecerea la cele veșnice a Sfântului Părinte. „România, prima țară majoritar ortodoxă care s-a bucurat de binecuvântarea Sa apostolică, deplânge plecarea Sfântului Părinte și îi onorează cu deplină pietate memoria”, se arată în scrisoarea președintelui Băsescu. Personalitate marcantă a ultimelor decenii ale secolului XX, Papa Ioan Paul II va rămâne reper în dialogul dintre confesiunile creștine și între Biserica creștină
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
au fost duși de urgență cu elicopterele SMURD la Spitalul de Arși din București ca prioritate absolută ... bla - bla - bla, ia-l pe idiotul de Barbu și perfectați ca lumea comunicatul. Terminați-l cu: suntem cu toții alături de familiile îndoliate și deplângem moartea celor dragi lor. Eroii care au murit pe altarul muncii în subteran vor trăi veșnic în inimile și sufletele noastre. Gata ! Jandarmii să lase presa în sala de apel; comunicatul îl voi prezenta eu, dar neamurile celor morți și
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384439_a_385768]
-
basta! De aceea se strecura în pas alert prin trecătoarea neguroasă. Chiar grăbit, zărise deja că pereții culoarului umbrelor gemeau de grozave ilustrări în grafitti a credinței lui Nero, autointitulat artist de geniu, care, cică, inaintea morții, și-ar fi deplâns propria dispariție prin Ce artist piere cu mine! În seara aceea, uită de nepăsarea obișnuită și alunecă încetinel în gang, tocmai când o siluetă își contempla producția în grafitti. Reperă în artist Pelerina de la Secție. Umbra înșfăcă punga cu tuburi-spray
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
-mi scrierile... e cavalerul de onoare al fetelor mele... mi-e cititor de gânduri... e cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... de-a cărui prezență mă simt consolată... a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... Înaintea lui, cinismul purtat drept platoșă amar de vreme începe să cedeze... Și totuși... o strângere de inimă... Vocea lui! Seamănă cu-a prietenului meu imaginar, paznicul nălucirilor de
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
profesorilor săi, frecventării saloanelor și satisfacțiile vieții romane, se regăsesc în „Metamorfoze”. Expresia e căutată, pitorescul și plastica sunt foarte apăsate, adesea gradate în chip fericit, mergând până la un realism brutal”( J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
taciturne,/ Sub croieli de mătase veche și roasă.../ Ne rugăm în nisipul clepsidrei nocturne: Clipă rămâi...Ești atât de frumoasă...” ( Carpe diem ) Lacrimi, amintiri și trandafiri care sângerează spun povestea unui suflet care retrăiește vise împletite în doruri și care deplânge risipirile vieții. Autorul își deapănă sincer trăirile, încrustându-le în petalele vremii: “Potop e de lacrimi, curg fluvii de jale,/ Amintiri îngropate în răvașe nescrise,/ Trandafiri sângerând printre spini din petale,/ Prea multa risipă de doruri și vise.” ( Risipiri ) Îngenuncheat
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
o personalitate emblematică... - Așa este, a fost un mare iubitor al limbii române, șlefuind fiecare cuvânt și fiecare frază, din care cauză, cu doar câteva excepții, toate articolele și cărțile sale sunt în română deși nu puțini specialiști străini au deplâns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare în textele date publicării, evident nici intervenții în ortografie. Mare observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
petrecut, și-am râs, și-am plâns împreună - cu confrații noștri care publică în frumoasă limbă română publicații din Chișinău și Cernăuți. Am schimbat idei cu veselie, în virtutea convingerilor noastre că omul vesel este și fecund și creator; și am deplâns starea de agresiune asupra culturii noastre care produce o situație paradoxală. Deoarece, cu toate că este vorba de o cultură unică și unitară, agresiunea împotriva ei se manifestă din două motive, vine din două direcții și are, implicit, două categorii de dușmani
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
László Tőkés către președintele Ion Iliescu. Episcopul se arată îngrijorat de situația maghiarilor, respectiv a credincioșilor, față de evenimentele condamnabile din 13-15 iunie, și aseamănă acțiunea minerilor cu instigarea țăranilor din județul Mureș la manifestările violente comise împotriva maghiarilor. Tőkés mai deplânge stadiul democratizării țării, invocând un război civil! (s.n.) Aici, trebuie remarcat ceea ce în limba maghiară se numește sugestiv „szépség hiba”, adică un „defect de frumusețe”: la 13-15 iunie 1990 nu numai că nu a fost agresat nici un minoritar maghiar, dar
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
Uniunii. Mai încărcată de evenimente ca niciodată, cu ambiții și proiecte mari de viitor, Uniunea Ziariștilor Profesioniști rămâne una dintre cele mai importante uniuni de creație și de utilitate publică din România. O singură abatere am constatat. Pe care o deplâng, neștiind să o contracarez. Ea aparține unor membri ai Uniunii despre care am vorbit laudativ, ori de câte ori mi s-a părut că merită. Atacat și ironizat de unii, iubit și sprijinit de alții, cu bune și rele, președintele Uniunii, Doru Dinu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93524_a_94816]
-
cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru adevăr, pentru susținerea istoriei noastre corecte și nu falsificate după placul străinilor. - Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea ? - Bizantiniștii V.N. Lazarev și André Grabar
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
un așa-zis Centru... Ce fel de Centru? Al cui Centru? Și de ce tocmai eu? Cu ce-am greșit și cui? Nu se poate să fiu ținut la nesfârșit În acest suspans, fără motiv și fără Dumnezeu... - Domnule profesor, Îi deplâng pe studenții dumneavoastră. Dacă la examene și pe capul lor se abat asemenea avalanșe de Întrebări, probabil că pică pe capete. Firește, dacă nu cumva sunt toți niște genii... - Va cer scuze, aveți dreptate, dar cred că am dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cusut sau corespondența ce nu suportă amînare tocmai cînd În creierul meu Începe libidoul ca o transfuzie dintr-o vîrstă tînără și fremătătoare și vreau să mă ascund să-mi savurez În tihnă orgasmul cerebral, să scriu - te revolți, Îți deplîngi condiția - te crezi o perlă aruncată În troaca porcului. Minți! Nu din obligație o asculți tu pe doamna Oprișan, nu din obligație o lași, ce-i drept cu destulă precauție, să-ți cunoască Întîmplările cele mai Îndepărtate, pe care nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
voteze, Coincidență, cu siguranță, dar stranie, poate că nu, De ce, Ah, asta nu știu. Comentatorii care, la diferite televiziuni, acompaniau procesul electoral, făcând presupuneri în legătură cu lipsa de date sigure de apreciere, deducând din zborul și din cântul păsărilor voința zeilor, deplângând faptul că nu mai este permis sacrificiul de animale pentru ca în viscerele lor încă palpitând să se descifreze secretele lui cronos și ale sorții, se treziră brusc din torpoarea în care perspectivele mai mult decât sumbre ale scrutinului îi făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și, prin urmare, important În viața ei. Cândva fusese catolică, dar, descoperind că preoții erau infinit mai atenți când era pe cale să-și piardă sau să-și recâștige Încrederea În Mama Biserică, se menținea Într-o poziție Încântător de șovăielnică. Deplângea deseori Îmburghezirea clerului catolic american și era absolut sigură că dacă ar fi viețuit În umbra marilor catedrale continentale, sufletul ei ar fi continuat să fie o flăcăruie plăpândă pe altarul puternic al Romei. Totuși, după doctori, preoții erau victimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
libertatea de a acționa dacă pornești să vânezi ceva ce riști să nu găsești. A te întoarce cu coada între picioare generează prea multe ocazii de frustrare din perspectiva logicii hedoniste, pentru că timpul pierdut nu-l mai regăsești niciodată. Aristip deplânge faptul că cei mai mulți oameni nu știu să găsească jubilarea acolo unde se află ea: în adeziunea la clipă, în expansiunea de sine limitată la prezentul de care trebuie să profiți ca de o oportunitate care nu se va mai repeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lapții masculului și astfel are loc fecundarea, numai că, în cazul de față, nu suntem la Aristotel, nu este vorba de ihtiologie, ci doar de o metaforă...) Așa a luat naștere, ceva mai tarziu, legenda onanismului diogenian. într-adevăr, Diogene deplângea faptul că nu-și poate satisface dorința sexuală cu aceeași inocență și candoare ca animalul marin. Sau ca oamenii, semenii săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
greșeală pe care trebuie să o repar. Mergi și culege și aceasta: „Moftul român”, 1893. 4 apr. - POLITICĂ - I.L. Caragiale În prologul său din Don Quijote de la Mancha, cu o zeflemea (i-aș zice mai degrabă autopersiflare), cu care Cervantes își deplângea lipsa de talent, mascându-și îngâmfarea de geniu, spunea: „ ... mă bate gândul să-l las pe senior Don Quijote îngropat în arhivele lui din La Mancha până când cerul va fi să trimită pe cel care să-l împodobească cu toate care
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
vieții, convingerile de altădată: „Să apăr Sfânta Constituțiune!”, girondinul cu nostalgia iacobinismului și viceversa, asemenea unui Cănuță om sucit (curat sucit!) își va denunța chiar mama într-un limbaj vituperant ca fiind o „reacționară” și o „retrogradă”. Cel ce va deplânge cu mult amar soarta sabiei sale, crezând în mod sincer (!) că lupta pentru idealurile la care aspira avea o cauză dreaptă, va fi spre norocul său (îndrăznim să credem), și a literaturii române, arestat de către mama sa la domiciliu, ratând
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
spele pe cap fiindcă refuzase Bene Merenti. Râdea de pernicioasa boală parlamentară a criticului care cetățean român cutezase să se ocupe de marinarii revoluției (sic! n.m.) de pe vasul Potemkin.” De ce nene Iancule?! am putea întreba și noi ca ipochimenul ce deplângea soarta imparțialului contabil Anghelache, ai uitat dulcele amor, iubirea juvenilă a celor ceasuri glorioase din Boborul? Care, ne întrebăm retoric, dintre cele două distincții, recte cea de ministru al tuturor mascaralelor și cea de academician i s-ar fi potrivit
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Să mânecăm dis-de-dimineață și în loc de mir cântare să aducem Stăpânului", încheind cu Slava Laudelor de la Înviere: "Să ne primim unul pe altul și să zicem frați și celor ce ne urăsc pe noi ... Dar să revenim la fondul afirmației. Autorul deplânge faptul că, deși "aproape de două mii de ani ni se predică să ne iubim, noi ne sfâșiem" și că "în loc de a urma prescripțiunile unei morale aproape tot atât de vechi ca și omenirea, în loc de a urma pe Dumnezeu, omenirea necorijabilă nu-I urmează
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
-i debarca pe foștii redactori șefi sau redactori șefi adjuncți ai unor publicații și de a-i alunga pur și simplu din redacții. Amintesc, în acest sens, situația petrecută în redacțiile revistelor Ramuri, Astra (să nu se înțeleagă cumva că deplâng îndepărtarea din funcție a redactorului șef al Astrei, care, imitând modelul lui Ceaușescu, ajunsese să-și sărbătorească, cu fast, ziua de naștere, organizând tot felul de manifestări, unele chiar penibile, pe banii publicației respective) sau la Timișoara. Așa s-a
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
adresate mai mult unor nume care astăzi nu ne mai spun nimic. Și totuși unele dintre ele păstrează întreaga vervă a spiritului celui care a fost un talentat improvizator. Lui Dobrogeanu-Gherea îi compusese, interpunându-l pe Hașdeu, un catren acid, deplângând dualitatea vieții sale: „De Gherea-spirit analitic- Spunea Hașdeu cam pătimaș: ”Birtașii spun că este critic, Iar criticii că e birtaș”. Un proverb rimat îi dedicase lui Caragiale, numindu-l „un mare calomniat”, consolându-l cu infantilitatea criticilor: ” Să nu te
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]