KorAP: Find »[drukola/base=deportat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 >

514 matches

Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
instituțională neputînd fi tratată ca un incident izolat. Studiul de față este o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă de cea a bărbaților, fiind angajate În aceleași activități ca și deportații bărbați, voi reflecta și asupra amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat În contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului În care indivizii au trăit

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă de cea a bărbaților, fiind angajate În aceleași activități ca și deportații bărbați, voi reflecta și asupra amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat În contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului În care indivizii au trăit deportarea. În timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sînt precaută și În ceea ce privește

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au Început la 22 ianuarie și a continuat pînă la sfîrșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate În această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți În Transilvania Încă din secolul al XVIII-lea. Localitatea Satmărena, o comunitate rurală supusă procesului de maghiarizare și care a luptat pentru Înființarea școlilor de limbă

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
oficial interzicea acest lucru. În plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici germani erau conștienți că există posibilitatea de a fi deportați, dar nu știau unde. S-a instalat panica și mulți dintre ei s-au ascuns În munți, la casele prietenilor sau vecinilor români

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
vecinilor lor. Așa cum Își amintea o femeie: În timp ce noi eram aduși la gară... mulți oameni erau pe stradă. Unii se Întrebau, alții rîdeau, alții țipau la noi, chiar dacă nu ne cunoșteau, alții urlau, În primul rînd părinții fetelor și băieților deportați. Deși este dificil de speculat asupra reacției - fie activă, fie pasivă - a etnicilor români față de deportări, acesta nu este un aspect pe care un istoric Îl poate trece simplu cu vederea ca urmare a lipsei de dovezi. Jan Gross a

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, În

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
situații de viață și de moarte, ceea ce nu a făcut decît să le Întărească și să le crească dorința de supraviețuire. Se pare că tocmai munca În mină a adus după sine o recunoaștere pozitivă din partea rușilor și a colegilor deportați, cum este cazul Sofiei Magyari: Da, am lucrat acolo cît am lucrat, după aia... am fost..., am ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut, nu ne-am pus

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
la acțiuni disperate, așa cum arată unul dintre respondenții lui Radosav: Am găsit În gunoi carne de la un cal mort, cu viermi, pe care am spălat-o și am gătit-o. Nu mă mai dezgusta nimic. Mult mai norocoși decît acest deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure cîteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea În lagăr și le cocea

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
a jucat de asemenea un rol decisiv În supraviețuirea fizică și psihică a deportaților. Deseori, rata de mortalitate a bărbaților era dublă sau triplă față de cea a femeilor. Acest lucru poate fi explicat În parte prin faptul că majoritatea femeilor deportate aveau Între 17 și 23 de ani, În timp ce bărbații aveau 39-45 de ani. Deși bărbații din această grupă de vîrstă erau Încă În bune condiții, cu siguranță ei nu erau la fel de rezistenți ca femeile. Cu toate acestea, se pare că

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
doilea rînd, ca urmare a constituției lor fizice și a faptului că majoritatea femeilor - dacă nu toate - erau nefumătoare și nu consumau nici alcool, acestea erau mai predispuse la a supraviețui unor astfel de condiții. Așa cum Își amintește un bărbat deportat: Femeile aveau Între 17 și 30 de ani, deci erau la vîrsta cea mai rezistentă. Nu fumau și nici nu beau alcool. În șase luni alcoolicii au murit. Noi, tinerii, am supraviețuit doar pentru că am furat lemn pe care apoi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
era faptul că trebuia să mă dezbrac de tot În fața rușilor... acasă nici măcar mamele sau surorile noastre nu ne văzuseră goale. Acestor atacuri asupra demnității umane li se adăugau, În unele lagăre, examenele ginecologice forțate la care erau supuse femeile deportate pentru a determina dacă erau sau nu virgine. Și, nu În ultimul rînd, unele femei trebuiau să facă față atacurilor sexuale. Deși li se oferea frecvent „o viață mai ușoară” În schimb, pentru cele care erau complet neinformate În ceea ce privește legăturile

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și niveluri de receptare

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
24, iarna ’97-’98, București, p. 61. Cf. Nicolae Manolescu, „Modelul american”, România literară, București, nr. 18, 13-19 mai 1998, p. 1. Vezi și „America! America!”, Lettre Internationale, nr. 24, iarna ’97-’98, pp. 58-88. Doru Radosav, Donbas. O istorie deportată, Sathmarer Schwaben, Ravensburg, 1994, p. 48. Interviu cu Sofia Magyari, luat de Cătălin Frangulea și Jill Massino, iulie 2001. Deși noțiunea de „țară natală” generează probleme, am optat pentru folosirea acesteia În dorința de a accentua faptul că etnicii germani

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere sînt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren ale lui Hannelore Baier. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

În Evul Mediu (precum și ocuparea pământurilor victimelor, proaspăt depopulate). Nemții i-au gonit pe slavi, i-au exterminat pe evrei și au importat muncitori-sclavi din Est și Vest deopotrivă. Numai Stalin și Hitler la un loc au dezrădăcinat, mutat, expulzat, deportat și dispersat - Între 1939 și 1943 - peste 30 de milioane de oameni. Când armatele Axei au intrat În retragere, procesul s-a inversat. Nemții recent mutați și milioanele de comunități germane mai vechi din tot estul Europei au fugit mâncând

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
din țară (Începând cu cei de origine străină care locuiau În Franța) pentru a rotunji cifrele cerute de autoritățile naziste pe măsură ce se implementa soluția finală. Această demonstrație de autonomie administrativă a Franței a fost atât de convingătoare, Încât majoritatea evreilor deportați din Franța nu au văzut o uniformă străină până când nu le-au fost predați germanilor pentru ultima etapă a călătoriei spre Auschwitz din gara de triaj Drancy (la nord de Paris). Până În acel moment, toată afacerea a fost În mâinile

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

a-și lichida avutul prin intermediul birourilor instituite în acest scop în cadrul circumscripțiilor polițienești; 3) scoaterea la vânzare a bunurilor rămase de la evrei, acestea urmând să fie vândute prin licitații publice, iar sumele astfel încasate returnate evreilor; 4) acordarea pentru evreii deportați a dreptului de a-și lua cu ei îmbrăcăminte, hrană și articole de gospodărie, ei urmând "a trăi pe cont propriu"; 5) fixarea zilei de 10 ianuarie 1942 ca dată de începere a deportărilor 81. Modalitatea aplicării prevederilor ordonanței nr.

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
copii), care fiind bolnavi în momentul deportărilor au fost reținuți. Evreii menționați la punctele 1 și 4 urmau să fie deportați, de asemenea, în lagărele din județul Berezovca în momentul refacerii liniei de cale ferată Odessa-Berezovca. În total, numărul evreilor deportați sau în curs de deportare se cifra la 35.025. În afară de aceștia, în orașul Odessa și împrejurimi mai rămâneau evrei sustrași deportării prin însușirea de acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
provinciei Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, prin care se solicită strângerea și internarea în lagăre și ghetouri a evreilor din Transnistria. 106. 27 septembrie 1941. Nota nr. 166 înaintată generalului Ioan Arbore de Regimentul 53 Infanterie Fortificații, referitoare la situația evreilor deportați din Basarabia și aflați la Râbnița, respectiv solicitarea soluționării energice a chestiunii evreiești întrucât "o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc". 107. 30 septembrie 1941. Nota nr. 4064 adresată Legiunii de Jandarmi

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
propunerile referitoare la derularea emigrării pe calea mării a evreilor din Transilvania și Vechiul Regat. 141. 30 octombrie 1941. Nota întocmită de Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, referitoare la măsurile adoptate de Guvernământul Basarabiei în vederea pazei și administrării bunurilor evreilor deportați. 142. 31 octombrie 1941. Tabel întocmit de Comandamentul Militar al municipiului Chișinău cu privire la numărul evreilor deportați din ghetoul Chișinău, prin specificarea zilelor în care au avut loc deportările. 143. Nedatat, octombrie 1941. Lucrarea intitulată "Studiu și Propuneri asupra Problemei Evreești

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
se confirmă deportarea totală a evreilor din Odessa și se solicită elaborarea regulamentului de funcționare al lagărului de la Alexandrodar. 185. 15 ianuarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 213.796 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv numărul evreilor deportați din Odessa. 186. 15 ianuarie 1942. Ordinul general nr. 208 emis de Ministerul Apărării Naționale, referitor la interdicția garnizoanelor militare de a elibera evreilor autorizații de călătorie pe C:F.R., acestea urmând a fi emise doar de Ministerul Afacerilor Interne

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
472 înaintată de Prefectura Județului Jugastru Guvernământului Transnistriei, referitoare la amenajarea, amplasamentul și starea lagărului de internare de la Wapniarka. 193. 29 ianuarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 213.921 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv numărul evreilor deportați din Odessa. 194. 31 ianuarie 1942. Procesul-verbal nr 9 al ședinței Comisiei de Evacuare a Evreilor din Odessa. 195. 1 februarie 1942. Nota nr. 72 adresată de către Biroul Central de Evacuare al Evreilor din Odessa comandantului ghetoului din Odessa și

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
din motive de siguranță, mutarea lagărului de internare de la Alexandrodar într-o altă localitate din județele Balta sau Ananiev. 197. 3 februarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 213.991 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv numărul evreilor deportați din Odessa. 198. 5 februarie 1942. Nota nr. 21.103/A adresată Guvernământului Transnistriei de către Armata a 3-a, prin care se comunică faptul că înființarea lagărului de internare de la Alexandrodar "nu convine" Armatei a 3-a datorită poziționării sale

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Evreilor din Odessa. 201. 10 februarie 1942. Procesul-verbal nr 11 al ședinței Comisiei de Evacuare a Evreilor din Odessa. 202. 10 februarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 214.088 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv numărul evreilor deportați din Odessa. 203. 11 februarie 1942. Procesul-verbal nr 12 al ședinței Comisiei de Evacuare a Evreilor din Odessa. 204. 11 februarie 1942. Nota nr. 50.258 întocmită de Secția II-a Informații din Marele Stat Major, prin care se solicită

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]