3,978 matches
-
A.B.A. Mureș, A.B.A. Mureș, alți deținători Buget național 69 r. Mureș - av. confl. Senetea - am. confl. Faier M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță - îndiguire Mureș în depresiunea Gheorgheni (loc. Cimani si Borzont), județ Harghita ridicată M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Mureș, alți deținători Buget național 70 r. Mureș - av. confl. Ditrău - am. confl. Călimănel M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
sud. Ca dispunere, în nord se află munții Șureanu și Retezat, în vest munții Mehedinți, Câmpia Băileștilor în sud, iar în est se află munții Parâng, dealurile Oltețului și vestul Câmpiei Oltene (Câmpia Romanaților). Tot în acest bazin se află depresiunea Petroșani, cea mai închisă depresiune din țară. Altitudinile extreme din bazinul hidrografic al Jiului sunt de 2.519 mdM în Parâng (vf. Mândra) și 26 mdMN la confluența cu fluviul Dunărea. Zona submontană din sudul Carpaților, denumită zona subcarpatică sau Subcarpații
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
se află munții Șureanu și Retezat, în vest munții Mehedinți, Câmpia Băileștilor în sud, iar în est se află munții Parâng, dealurile Oltețului și vestul Câmpiei Oltene (Câmpia Romanaților). Tot în acest bazin se află depresiunea Petroșani, cea mai închisă depresiune din țară. Altitudinile extreme din bazinul hidrografic al Jiului sunt de 2.519 mdM în Parâng (vf. Mândra) și 26 mdMN la confluența cu fluviul Dunărea. Zona submontană din sudul Carpaților, denumită zona subcarpatică sau Subcarpații Getici, este caracterizată prin predominarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
au suferit fracturi și șariaje schițându-se primele linii ale acestor munți, iar în faza laramică s-a produs un proces de ridicare a lanțului carpatic adăugându-se și fâșiile de fliș cretacic. Mișcările tectonice noi au contribuit la definitivarea depresiunilor intramontane. Sedimentarul are o extensiune mai mică și este alcătuit din călcare, gresii și marne, ceea ce favorizează o puternică infiltrație a apelor și formarea unei scurgeri subterane. Zona subcarpatică are un fundament cristalin acoperit cu formațiuni senoniene, paleogene și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
nisipuri și pietrișuri mio-pliocene care au o mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Retezat, Retezatul Mic de la o altitudine de 1.720 m, din căldarea glaciară a Scoroților dominată de vârful Drăgășanului (2.076 m). Jiul de Est sau Transilvan (cod cadastral VII.1.15, S = 468 kmp; L = 29 km) sosește din partea estică a Depresiunii Petroșani, mai largă, cuprinsă între munții Surian și Parâng. În total râul Jiu primește 31 de afluenți de dreapta și 21 de afluenți de stânga, dintre care amintim: Valea de Pești (S = 32 kmp; L = 11 km), Taia (S = 88
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, așa cum am arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei. În evoluția paleogeografică a întregii regiuni se cunosc mai multe etape importante. Succesiunea sedimentară pre-Cretacică este afectată în egală măsură de aceleași mișcări tectonice care au influențat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
1 tip de sol cu două subtipuri : Alosol tipic - 71 %; Alosol stagnic - 29 %; Au fost identificate 3 tipuri de stațiuni: 8.3.1.2. - Câmpie forestieră Bm, podzolit profund - ocupă 57 % din suprafață; 8.3.3.3. - Câmpie forestieră de stejaret, Bm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu - ocupă 29 % din suprafață; 8.4.3.0. - Câmpie forestieră de șleau Bs, brun roșcat edafic mare - ocupă 14 % din suprafață; Din punct de vedere al bonității pe 14 % din suprafață se găsesc stațiuni de bonitate superioară și 86 % stațiuni
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
de producție este situat în Câmpia Română, la est de râul Argeș, între râul Dâmbovița și pârâul Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este constantă pe toată întinderea unități de producție, fiind de 170 m. Terenul este plan cu unele depresiuni care nu influențează vegetația Formele geomorfologice întâlnite sunt: câmpia de subsidenta dezvoltată pe materiale luto- argiloase. Altitudinea minima este de 110 m (ua 18), cea maxima 260 m (ua 64 B). Configurația terenului este plană. Diferențele de nivel sunt mici
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
Categoria de bonitate (ha) Tipuri și subtipuri de sol Cod Diagnoza Ha % Super Mijl. Inf. Câmpie forestieră (FC) 1 8.3.1.2 Câmpie forestieră Bm, podzolit profund 59,74 57 59,74 2301 2 8.3.3.3 Câmpie forestieră de stejaret, Bm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu 29,90 29 29,90 2305 3 8.4.3.0 Câmpie forestieră de sleau Bs, brun roșcat edafic 14,99 14 14,99 2301 Total FC 104,63 100 14,99 89,64 TOTAL U.P. Ha 104,63 14,99 89,64 % 100 14 86 Teritoriul unității de producție
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
100%. După cum se observă din tabelul de mai sus s-au identificat 3 tipuri de stațiuni și anume : 8.3.1.2. - Câmpie forestieră Bm, podzolit podzolit profund - ocupă 57 % din suprafață; 8.3.3.3. - Câmpie forestieră de stejaret, Bm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu - ocupă 29 % din suprafață; 8.4.3.0. - Câmpie forestieră de șleau Bs, brun roșcat edafic marepodzolit - pseudogleizat - ocupă 91 % din suprafață; Din punct de vedere al bonității 14 % din suprafață este ocupată de stațiuni de bonitate superioară și 86%
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
a județului Vrancea, zona cea mai înaltă formează o culme la contactul cu județele Covasna și Buzău, această zonă, culmea Lăcăuți, este delimitată de izvoarele văilor Zăbala, Bâsca Mică și Mare, Putna și Oituz. Zona subcarpatică adiacentă începe printr-o depresiune ce formează Depresiunea Vrancei, subdivizată în Depresiunea Soveja, Depresiunea Năruja și Depresiunea Nistorești. Trăsăturile generale ale Munților Vrancei reflectă prezența zonelor de fliș, pe care s-a dezvoltat un relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuată generată de torențialitate
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
1 ROSCI0232 Someșul Mare Superior SCI Sit Natura 2000 ANANP - - - ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management Aria naturală protejată de interes comunitar R0SCI0232 Someșul Mare Superior este localizată pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, în partea de nord-est a Depresiunii Transilvaniei, dispusă de-a lungul culoarului Someșului Mare între localitățile Năsăud și Ilva Mică, sub forma unui singur areal care include sectoare de albie minoră, albie majoră, luncă și versanți. (a se vedea harta din Anexa 3.2 ). Aria naturală protejată
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
o reprezintă DN 17C care străbate perpendicular aria naturală protejată și face legătura între drumul european E58 cu care se intersectează în localitatea Bistrița (la sud de aria naturală proiejată), se îndreaptă apoi spre Năsăud și mai departe până în depresiunea Maramureș, unde se întâlnește cu DN 18. în afara celor două drumuri naționale menționate, există numeroase alte drumuri cu caracter local care realizează legătura între diferitele localități din apropiere, precum și între arealele rezidențiale și diferitele zone de exercitare a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Burdigalian care include nisipuri albe, fine până la grosier, la care se adaugă prundișuri și gresii argiloase gălbui. Peste acestea se adaugă pachete de argile de culoare albăstruie negricioasă și nisipuri sau argile nisipoase glauconitice. Un moment important în sedimentarea depresiunii transilvane și în depunerea formațiunilor care intră în componența arealelor în studiu îl reprezintă seria Burdigalianului superior când au loc depuneri constituite dintr-o alternanță de pachete de strate psamito-psefitice, cu pachete de strate predominant pelitice, pe o grosime de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
pachete de strate psamito-psefitice, cu pachete de strate predominant pelitice, pe o grosime de cca. 1000 m. Acestea se găsesc atât la nord, cât și la sud de aria naturală protejată. În perioada Badenianului, care urmează după Burdigalian, în evoluția Depresiunii Transilvaniei are loc începutul activității magmatice de la interiorul Carpaților Orientali și din sudul Munților Apuseni, care s-a materializat în depresiune prin depunerea unui material piroclastic în cantități apreciabile a cărui distribuție pe verticală indică succesiunea în timp a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
nord, cât și la sud de aria naturală protejată. În perioada Badenianului, care urmează după Burdigalian, în evoluția Depresiunii Transilvaniei are loc începutul activității magmatice de la interiorul Carpaților Orientali și din sudul Munților Apuseni, care s-a materializat în depresiune prin depunerea unui material piroclastic în cantități apreciabile a cărui distribuție pe verticală indică succesiunea în timp a momentelor erupțiilor vulcanice. Ca urmare, ia naștere complexul tufului de Dej care prezintă în bază un nivel de conglomerate vulcanice, urmate de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de apă. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, dar mai ales cele exclusiv acvatice și amfibiene. ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor 5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Lutra lutra Tabel 46. Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate depresiunile actuale asupra speciei Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală A04 pășunatul E.1. Specia Lutra lutra E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
C.J., (2018), The flexible application of carrying capacity in ecology, Global Ecology and Conservation 13 (2018) e00365 Chintăuan, I., Ștefan, V., Marquier, I., Coldea, G.,2004, Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Editura Supergraph, Cluj-Napoca. Ciupagea, D., Paucă, M., Ichim, Tr. (1970), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Ed. Academiei R.S.R., București. Cotta V., Bodea M., (1969), vânatul româniei. Cotta V., (1982): Vânatul - cunoaștere, ocrotire și recoltare. Dalbey, S. R., McMahon T. E., Fredenberg, W. (1996): Effect of electrofishing pulse shape and electrofishing-induced spinal injury on long-term
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. ... – Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului Mic la vest, Valea Someșului Mare la nord și Valea Dipșei la est caracterizându-se prin altitudini ce depășesc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
eluvială, inundabilă, cu văi puțin adânci și albii părăsite. ... Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Panoniceavând structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). – Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Muntele Mare și Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din șisturi cristaline, granițe precum și formațiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someșului Cald. ... – Depresiunea Panonică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formațiuni ce aparțin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile și conglomerate), Paneianului (nisipuri și pietrișuri) și Cuaternarului (depozite aparținând luncilor și teraselor- pietrișuri și nisipuri). ... Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri: – clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); ... – clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ... – clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ... – clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Apuseni); ... – clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol și humosiosol (apare în Carpați la altitudini de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]