22,741 matches
-
de tipul enciclopediilor, manuale tehnice, lucrări juridice. Este un format cu o mare posibilitate de a fi adus la zi. Permite o căutare contextuală. Ø HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj de descriere și prezentare directă a documentului electronic, derivând din SGML. Este formatul standard utilizat pe Web. Este utilizat în difuzarea CD-ROM urilor. Este un format bine adaptat la documente nu foarte complexe, având o structură simplă. Permite o căutare full-text. Ø XML (EXtented Markup Language) este un limbaj
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
auxiliari comuni de limbă? R: Indică limba în care este scris documentul. Semnul specific este =... 151. Ce sunt indicii auxiliari comuni de rasă și naționalitate? R: Indică naționalitatea sau caracteristicile etnice ale unui subiect exprimat printr-un indice CZU. Sunt derivați din indicii auxiliari comuni de limbă. Semnul specific este (=...), în care se încadrează indicii auxiliari de limbă. 152. Ce sunt indicii auxiliari comuni de loc? R: Specifică localizarea geografică sau alt aspect spațial legat de subiectul exprimat prin indicele principal
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
privind instituțiile legate de proprietate, fie și pentru că proprietatea și spiritul de proprietate a redevenit și s-a reinstalat după o Îndelungată perioadă de absență la noi În țară (posesia, grănițuirea, strămutarea de hotar și alte drepturi legate de proprietate, derivate În urma dezmembrării proprietății, cum sunt : dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație și dreptul de servitute, și mulți proprietari care efectuează unele lucrări pe terenurile și imobilele proprii, În mod voit sau nu, aduc atingere
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
alte persoane dacă au proprietățile Învecinate. Rămâne Însă o limitare strictă cu privire la dispoziția asupra bunului, de care se poate bucura doar cel care are un titlu asupra lui. După cum vom putea vedea conflictele se nasc și gravitează În jurul unor drepturi derivate din dreptul de proprietate, așa cum sunt : conflictele În caz de superficie, când o persoană, pe cheltuiala și cu materialele sale edifică o construcție(o casă de exemplu pe terenul altuia, iar ulterior apar unele neînțelegeri legate de folosirea ori de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conducere a membrilor, liderilor și grupurilor din comunitate. • Fii deschis la folosirea tuturor strategiilor de acțiune pentru a lucra pe termen lung la susținerea și bunăstarea comunității.” De reținut că în această listă de recomandări apar corespondențe explicite cu cerințele derivate din modelul Kauffman: folosirea diversității ca resursă pentru acțiune, promovarea alternativelor multiple, a unui mediu dinamic, eventual de competiție-cooperare pentru atingerea obiectivelor. Recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară adaugă însă explicit specificări de relevanță directă pentru empowerment, pentru abilitatea socială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mentalități tradiționale în legătură cu reproducerea populației, cultura sanitară sau cultura de tip religios. Indicele respectiv are valori maxime, așa cum era de așteptat, pentru satele tradiționale și valori minime în cele de imigrare. Nu este încă suficient de clar din ce anume derivă profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o serie întreagă de județe cunoscute ca sărace, în special cele din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub aspectul cererilor formulate pentru granturi FRDS. De unde derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată pe satisfacția de durată face distincția între pesimism cronic (este rău și va fi și mai rău), pesimism recent (e bine, dar va fi rău), stabil temporal (va fi la fel), optimism de reacție (e rău, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să le sintetizăm pe cele cu frecvență mai mare pentru a fi mai bine cunoscute de către mediatorii practicieni și alte persoane interesate, în scopul soluționării lor pe această cale. Principalele aspecte generatoare de conflicte dintre proprietari și asociațiile de proprietari derivă din eludarea principiului fundamental din Constituție, respectiv „nimeni nu este mai presus de lege”. De regulă, disputele sau conflictele ce se conturează în cadrul asociațiilor de proprietari sunt cauzate sau derivă din : Neplata sau întârzierea la plata cheltuielilor de întreținere de către
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
aspecte generatoare de conflicte dintre proprietari și asociațiile de proprietari derivă din eludarea principiului fundamental din Constituție, respectiv „nimeni nu este mai presus de lege”. De regulă, disputele sau conflictele ce se conturează în cadrul asociațiilor de proprietari sunt cauzate sau derivă din : Neplata sau întârzierea la plata cheltuielilor de întreținere de către proprietarii membrii ai asociațiilor de proprietari; Întârzierea efectuării plăților de către asociațiile de proprietari pe baza facturilor emise de furnizorii de apă, agentul termic, gaze, curent electric și alte utilități principale
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
problemele nu se opresc aici, asupra lor am mai discutat și vom mai reveni pe parcursul lucrării. B. Dispute între proprietari și furnizorul de apă și canalizare Conflictele cu privire la consumul excesiv de apă înregistrat și facturat de Apa Nova, de exemplu, poate deriva și dintr-un raport juridic ce se stabilește cu ocazia încheierii unor contracte individuale dintre proprietarii care au contoare separate pentru înregistrarea consumului de apă și Apa Nova.În acest caz, consumul de apă este facturat de către furnizor direct propietarului
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
proprietăți individuale. Totodată, în baza art.14 din Codul civil se poate arăta că proprietarii de apartamente și de spații cu altă destinație decât de locuit trebuie să își exercite drepturile de proprietate asupra lor, cât și obligațiile civile ce derivă din acesta cu bunăcredință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. De asemenea, pentru a preveni abuzurile de drept, din cuprinsul art.15 Cod civil, se desprinde obligația generală a proprietarilor de bunuri să-și exercite drepturile de proprietar
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
voinței, deoarece respectarea și realizarea lui efectivă nu depinde de nici un factor exterior. În Întemeierea metafizicii moravurilor, filosoful german formulează mai multe exprimări ale imperativului categoric, ce reprezintă universalitatea acestuia. Legea pe care Immanuel Kant o consideră fundamentală, din care derivă celelalte, este următoarea: „acționează conform acelei maxime prin care poți avea totodată ca ea să devină o lege universală”. O primă formulă derivată adaugă faptul că maxima ce guvernează acțiunea să poată deveni o lege a naturii, cu alte cuvinte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este forma necesară a explicației lor științifice. Pe deplin actuală În valoarea ei filosofică, concepția etică a lui Paulsen se edifică, se constituie ca deontologie În care conceptul a trebui se așează În față, În opoziție cu a vrea, fiind „derivat din relația individului cu Întregul social, a voinței proprii cu voința generală”. Se naște cînd Înclinațiile, de exemplu impulsurile naturale senzoriale, tind să determine acțiunea În contradicție cu normele morale obiective; odată cu „nu trebuie!”, moravurile și judecata morală În vigoare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de sugestiile mai mult sau mai puțin concordante ale conștiințelor altor subiecți cu care el intră În relație). Cât despre problema de a ști care sunt conținutul și valoarea acestei reguli, dacă ea este simplă sau multiplă, permanentă sau variabilă, derivată din natura intimă a subiectului Însuși sau impusă din afară, iată tot atâtea probleme care se constituie, alături de altele conexe, Într-un obiect al Eticii ca disciplină filosofică. Obiectul propriu al Eticii, În calitate de știință speculativă, este o căutare a unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
formulată de legiuitor, cade În sarcina judecătorului s-o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate. S-a discutat și se mai discută Încă cu multă ardoare Înțelesul formulei: principii generale de drept. După unii, ele ar consista În principii care derivă din normele existente, printr-un proces de generalizare, care În fond nu s-ar deosebi de analogie. Contra acestei păreri Înainte de toate, putem obiecta, referindu-ne la textul articolului mai sus amintit, că principiile generale sunt invocate aici În mod
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului. „Coercibilitatea - scrie del Vecchio -, adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte de a respinge”. Giorgio del Vecchio explica specificitatea normativității juridice. El subliniază faptul că „aparține normei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Școala istorică modernă găsește În Montesquieu unul dintre premergătorii ei cei mai Însemnați”. Într-adevăr filosoful iluminist spusese exemplar, pilduitor pentru toți cei ce i-au urmat În filosofia Dreptului: „legile, În Înțelesul cel mai larg, sunt raporturile necesare care derivă din natura lucrurilor; și, În acest sens, tot ce există are legile sale: Divinitatea are legile sale, lumea materială are legile sale, substanțele spirituale superioare omului au legile lor, animalele au legile lor, omul are legile sale (Ă). Există, așadar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dar voința de a interzice orice organizație corporativă pentru a nu admite, În chip unic, decât raporturile Între Stat și cetățeni, fără forme intermediare, a fost o mare greșeală, căci spiritul de asociere - este bine să o spunem din nou - derivă din natura umană Însăși și se realizează, În noi, natural, printr-o serie de grade urcând de la individ si până la Stat. Nici o lege arbitrară nu poate distruge această tendință care este, totodată, un drept imanent al persoanei, și numeroase experiențe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În puterea sa organismele inferioare, care, insidios, pun existența sa În pericol”. Aceasta este, În fond, trama, „textura vieții istorice a Dreptului și a Statului și că această multiplicitate de formațiuni juridice, fiziologice sau patologice cu complicațiile și contrastele care derivă din ele, aparțin, la propriu, ordinii naturale a lucrurilor, pe care știința și filosofia trebuie să le cerceteze și să le clarifice, fără a fi apriori dogmatice”. Cu alte cuvinte, nu trebuie identificată o chestiune pur științifică, „cu o chestiune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
civile. Se dă, ca exemplu, Colecția celebră numită „Consulatul mării”. Codificarea Dreptului maritim se face mai târziu, În secolul al XVIII lea, la Veneția, subliniază filosoful Dreptului. Giorgio del Vecchio critică vehement pe toți cei care susțin că: Dreptul ar deriva exclusiv de la Stat, „care consideră drept erezie concepția despre un drept non-statal”, fapt care intră În contradicție cu realitatea istorică. Filosoful dreptului ne arată că numai istoria nu ne dovedește existența „unei tendințe către etatizarea dreptului; dimpotrivă, această tendință de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
statornică a activității sale reafirmarea acestor drepturi prin voința generală. Acestei voințe nu i s-a desemnat nici o limită În obiectul său, care poate și trebuie să fie Binele sub orice aspect; ea nu are decât o limită internă, care derivă din Însăși calificarea sa de «generală»”. După opinia acestui important analist al evoluției istorice a Statului și Dreptului, care este Giorgio del Vecchio, ar fi o mare greșeală să credem că Statul modern, prin faptul tuturor forțelor interne, dominând pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a arăta În mod empiric - observă gânditorul nostru - existența unor Societăți de State sau federații de State, Întemeiate pe voința lor proprie, dar rămâne de a demonstra valoarea acestei Întâlniri sau acord de voințe, cu alte cuvinte cum poate deriva din el o legătură obligatorie care să se impună acelora care ei Înșiși au luat parte la formarea sa, la un moment dat”. Această problemă privește, În fond, „toată viața Dreptului”, spune cu dreptate și adevăr Giorgio del Vecchio. Întrebarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individuale, relație interindividuală care constituie un acord voluntar și necesar, totodată. Aceeași lege care impune, În mod imperativ, acordul, Îi determină și conținutul. u alte cuvinte reunirea oamenilor În Societate nu e un act arbitrar, ci e un act care derivă În mod necesar din Însăși natura umană, și de aceea, nu are nevoie de nici o manifestare empirică de consimțire. Dacă acordul fundamental e obligatoriu pentru posibilitatea oricărei conviețuiri, tot astfel sunt obligatorii și celelalte acorduri, ce se Încheie pe baza
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]