538 matches
-
ști că și-a ratat șansa vieții... Revin asupra unui fapt ce mi se pare esențial: acțiunea este de o profunzime greu de evaluat. Numărul celor ce-și primesc Realizarea poate fi relativ ușor de înregistrat, dar forța energiilor pozitive descătușate cu această ocazie, influența lor asupra mediului, a oamenilor, a stării generale de înălțare deasupra materialului, a vulgului în care ne complacem cotidian, nu poate fi cuantificată. În ceea ce ne privește, grupul nostru de... albine căutătoare de amrut se întărește
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de copii și tineret, mesajul, neîndoios, încolțește, rodește. Pe ansamblu, Miorița marchează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
perioada interbelică, unde "lupta dintre cultura democratică și cea reacționară ajunge la cea mai mare violență, reflectînd putrezirea și fascizarea societății burghezo-moșierești. Lupta de clasă ia forme de o mare duritate". Care, nu-i așa, după sovietizarea țării s-a descătușat, manifestîndu-se liber și democratic îndrumată pas cu pas de partid. Tot în perioada interbelică România era acuzată de comuniști că-i țară imperialistă și Basarabia un teritoriu ocupat de aceasta. Paul Georgescu aprecia critica literară din anii anteriori eliberării (care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de represiune, curba iar creștea și cobora din nou... S-a purtat timp de ani de zile un război surd Între regim și oameni. A fost una dintre marile frustrări ale românilor. S-a concentrat aici o parte din violența descătușată În decembrie 1989.<endnote id="5"/> „Sistematizarea“ satelor a fost semnalul care a Început să-i trezească pe occidentali la realitate. Curios cum nu văzuseră mai Înainte „sistematizarea“, de o și mai mare amploare, a orașelor. Se vede că satul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fii aruncată în jurul unui zgârie-nori la miezul nopții. Am uitat. Am tras adânc aer în piept. Un mic cutremur interior, apoi am acceptat realitatea sâmbetei mele. Am privit involuntar spre peretele casei unde era Omar, iar vopseaua de culoarea somonului descătușă ceva în mine, ducându-mă undeva în trecut. Jayne continuă. - Da, sigur, la mall... am murmurat a încuviințare. - Trebuie să te întreb ceva și nu vreau să te superi. Zâmbetul dispăruse. - Iubito, sunt întotdeauna furios ca tu să nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Era paralizată, transpusă de ceea ce recunoscusem. Am rămas în genunchi, mâinile noastre înlănțuite. Ne trăgeam unul pe celălalt înăuntru. Un moment firav de contra-viziune, spre confort. De parcă ar fi trebuit să traversezi o lume ca să ajungi acolo. Ceva s-a descătușat în mine, iar privirea ei de remușcare sugera un viitor. Dar - și am încercat să blochez acest gând - oare chiar ne uitam unul la celălalt sau ne uitam la cine vroiam să fie celălalt? 1 8 s p a g
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare, sugerate mie cândva de Cato cel Betran și Antipatic: Praeterea censeo, securitatem et Nomenklaturam delendus esse. Căci nihilizarea secilor curiști și a Nomenclatorilor Bolșevicioși or descătușa forțele vii, energiile numeroase, viul entității valahicești, și arheul Neamului nostru ar zburda cu miei pe miriștile timpurilor noastre. Vorbe-n vânt. Sociologul, improvizat, cât omul bunei priceperi, îți arată imediat că ne zbatem în comunitar, în cumetrial, în extricabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
toți vizitatorii. Între copaci și alee mai este un gard protector din fier forjat prin care privești grădina. Parcă am intrat În Paradis. Toți avem emoții. Dăm slavă lui Dumnezeu, Îngenunchem și sărutăm pământul (pietreleă - urmele pașilor Domnului Iisus. Ne descătușăm inimile, ne spunem tainic durerile care ne apasă sufletul, ne rugăm pentru toți și-i pomenim pe cei de acasă. Cu adevărat, când ne-am ridicat din genunchi parcă eram alții. Eram ca niște păsări zburătoare pentru că ni se luase
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sufletul, ne rugăm pentru toți și-i pomenim pe cei de acasă. Cu adevărat, când ne-am ridicat din genunchi parcă eram alții. Eram ca niște păsări zburătoare pentru că ni se luase povara grea ce-o purtam În trup. Ne descătușasem, parcă nu mai eram pământeni, ci niște ființe deosebite care pluteam. Eram atât de fericită, parcă nu mai aveam nimic pământesc. Cred că era În mine Duhul lui Dumnezeu care mă purta, mă transforma Într-o pasăre descătușată. Pluteam lăuntric
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Îți dă voie să intri dar nu te lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfântul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, că Domnul are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat, ați da totul ca să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ajung sfinți, ci cei săraci care se roagă cu toată ființa, cu inima Întreagă, cu mintea și trupul. Trupul se nevoiește la rugăciune, inima se sfâșie În durere și lacrimi fierbinți țâșnesc din ea. Iar mintea-i la Picioarele Domnului. Descătușat de toate cele lumești și legat de cele cerești care nu se prea văd, ci doar cu ochii sufletului poți vedea. Să ne dea Bunul Dumnezeu acea dragoste și credință de care avem mare nevoie toți. De multe ori mi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
piatră. Acolo vin mulți oameni din toate colțurile lumii, vin să se roage. Se roagă lui Dumnezeu În fața zidului, să-i vezi cum pun capul pe zid, Îl sărută, Îl Îmbrățișează, se roagă În taină; fiecare În legea lui se descătușează tot și-și spune tot ce-l doare și-l apasă pe suflet. Bărbații aparte și femeile aparte. Între bărbați și femei este un gard care-i desparte. Când pleci de acolo parcă ești altul. Ți-ai lăsat povara lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
centrul tornadei, plăcerea de a-mi ridica mâinile și a face mișcarea în sensul vârtejului. Odată, Maia s-a trezit în ogradă cu prezența unei vecine care riposta vehement că nepoată-sa îmi copiase întru-totul atitudinea și oarecum spiritul acela descătușat de copil nevinovat, fata pierzându-și echilibrul, iar în cădere plonjând în șanț. Îmi aduc aminte și-acum dialogul consumat și atitudinea defensivă a bunicii: Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
m-ar fi perceput cu siguranță așa, dacă nu ar fi impus anumite tipare, ceea ce eu n am acceptat niciodată. Patima mamei era de nestăvilit, dar bunica intervenea de fiecare dată și temporiza cu atâta eleganță lucrurile, încât reușea să descătușeze toate energiile care capacitau negativ forța de înțelegere a mamei. Mama era un om absolut minunat, dar în relație cu mine n-a înțeles un lucru esențial, nu mi se putea impune ceva anume, nu eram copilul docil căruia să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
momente nu mi-am putut găsi cuvintele, iar sufletul părea vlăguit, obosit. Rămăsesem cu telefonul în mână, privirea ațintită pe perete, cumva în căutarea celor mai frumoase amintiri. Aș fi vrut să plâng, să mă pot elibera, să-mi pot descătușa emoțiile și toate vibrațiile negative. N-am putut face nimic din toate acestea și m-am gândit că acolo undeva, între pulberi de stele, Jike s-a întâlnit cu tata și stau acum să savureze plăcerea unei țigări, așa cum o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
-o. Fiecare dintre noi își are propria ecuație existențială, fiecare își caută, uneori toată viața, piesele potrivite pentru a monta acest puzzle complicat. Au fost momente grele, momente de cădere și incertitudine, însă de fiecare dată soluția ce mi a descătușat așteptările și trăirile a venit numai de la bunul Dumnezeu și acel puzzle rânduit de creator. Așa am cunoscut oameni absolut minunați, oameni a căror valori și principii de viață sunt atât de simplu articulate pe respectarea omului de lângă tine și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
effectif. Certes, cela vient de l’amour d’un homme de science pour la science, mais aussi d’une compréhension réelle des perspectives. “ (Actualités roumaines, 19 septembrie 1979) PAPADIMA Ovidiu „Vasta bază democratică a constituirii socialismului în patria noastră a descătușat deplin energiile creatoare, a consolidat respectul pentru tot ceea ce este valoare durabilă și mișcare progresistă în tradițiile trecutului, realizându-se acel dorit echilibru între inovație și tradiție, în toate domeniile vieții noastre economice și sociale. Fecundele îndrumări și impulsuri date
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gurii, cu palmele lipite ca într-o rugăciune la ceas de taină. Vorbele ei calde topesc încet și sigur în sufletul meu orice urmă de îndoială, alungă din mine oboseala, îmi încălzesc sufletul viscolit și-mi aprind obrajii. Zîmbetul ei descătușează în mine zîmbetul. Simt dintr-o dată un val de fericire cuprinzîndu-mă, că-mi vine să desfac larg brațele, să cuprind lumea întreagă. Pentru că mă simt eu însumi ca o floare de magnolie gata să se desfacă..." De ce zîmbești, Mihai? Palmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care au plecat cu tine și casa toată încremenită sub lava amintirei și a nostalgiei ca după o erupție de vulcan, colcăind încă fierbinte de amintirea despărțirei noastre. Natural, întâi scrisorile tale. Le-am desfăcut febril și cum citeam, parcă descătușam cuvintele, care zburau prin casă și umpleau casa cu prezența ta. În fond, ce pueril devine omul în momentele tragice; plimbam avid, sensual, hârtia fină, străvezie, ce mă ajuta să pot întregi silueta sufletească a Monicăi mele. Nu știu dacă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
egoistă superb. Tu, pe primul plan; totul pentru tine. Îmi pare că strigând sumbru și feroce toate astea, te apăr. Scrie-mi; mă gândesc cum să fac să-ți trimet mai repede bani. Fii fără grije. Vor veni. Te vei descătușa de grijile meschine, ca să poți trăi mai liber, respirând larg, fără preocuparea meschină a banului ce trebuie înapoiat. Te strâng lângă mine. Te adun din lumea toată. Știi tu că nu te pot realiza? Și te iubesc atât de mult
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aceasta fiind adânc dăunătoare săpând chiar ființa neamului. România trebuie salvată. Voi schimba această stare primejdioasă pentru a aduce la îndeplinire acest imperativ național am alcătuit sub președinția patriarhului României un guvern de oameni de răspundere care mânați de patriotism descătușați de activitatea de partid vor avea tot răgazul să-și închine toate gândurile și munca binelui obștesc. Acest guvern va despoliticianiza viața administrativă și gospodărească a statului va alcătui schimbările constituționale care să corespundă nevoilor noi ale țării și năzuințelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mă resemnez și dau să mă ridic. Descopăr că picioarele îmi sunt ca de mămăligă și încep să mă chinui precum Bambi, așezând atent un picior în fața altuia după cum știu că ar trebui să rezulte mersul. Ajunsă lângă un copac, descătușez nodul din gât, apoi petrec un timp, ce mi se pare o eternitate, sprijinită de copac vomitând un lichid ciudat și privind formele schimbătoare ale poienii. Târziu în noapte, intru în colibă, îi văd pe ceilalți trei dormind pe rogojina
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
resemnez și dau să mă ridic. Descopăr că picioarele îmi sunt ca din mămăligă și încep să mă chinui precum Bambi, așezând atent un picior în fața altuia după cum știu că ar trebui să rezulte mersul. Ajung lângă un copac și descătușez nodul din gât, apoi petrec un timp ce mi se pare o eternitate sprijinită de copac, vomitând un lichid ciudat și privind formele schimbătoare ale poienii. Târziu în noapte, intru în colibă, îi văd pe ceilalți trei dormind pe rogojina
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
noaptea târziu la Luxor, ne-am cazat, am mâncat și am dormit până a doua zi dimineață neîntorși. Hotelul, deși de 4 stele, era la fel de prăfuit ca și cel de la Cairo, dar aici s-a întâmplat minunea care m-a descătușat din încordarea generată de neajunsurile organizatorilor. Pe 31 decembrie dimineața, în sala de mese a hotelului, invadată de turiștii români, am râs cu lacrimi, deoarece, deși erau la discreție mâncăruri, nu am reușit nici unul din cei 200 de turiști să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
toți vizitatorii. Între copaci și alee mai este un gard protector din fier forjat prin care privești grădină. Parcă am intrat în Paradis. Toți avem emoții. Dăm slavă lui Dumnezeu, îngenunchem și sărutam pământul (pietrele) - urmele pașilor Domnului Iisus. Ne descătușam inimile, ne spunem tainic durerile care ne apasă sufletul, ne rugăm pentru toți și-i pomenim pe cei de acasă. Cu adevarat, când ne-am ridicat din genunchi parcă eram alții. Eram ca niște păsări zburătoare pentru că ni se luase
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]