1,030 matches
-
scăpă prin deschizătură, în hăul de dedesubt. Se așternu o tăcere de groază, marcată numai de un zgomot abia perceptibil de obiect care cade în apă. Cei din grup se uitară unii la alții făcând fețe-fețe. Marie se holba la deschizătura din balama, de parcă nu-i venea să-și creadă ochilor. Apoi sări în picioare, trase capacul în sus printr-un imens efort de voință și îl trânti. Se auzi o bubuitură imensă când acesta lovi podeaua. Marie se băgase deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Și e un miros îngrozitor... Aah! Bez își dădu ochii peste cap. Ce ți-am zis eu? (Să vezi ca mușcat-o vreun șobolan de picior, adăugă el către noi). Fato, mișcă-ți fundu’ înapoi! Fața lui Marie apăru în deschizătura trapei, cu trăsăturile-i delicate și mobile, împietrite pe oase din cauza șocului. Mirosul de țevi și de rugină se ridică deasupra ei. Dacă ar fi fost un parfum, ar fi fost descris ca având accente inițiale bogate, dulci și accente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care stau acolo jos și-i învață cum să sară dintr-odată din mlaștină și să-l muște de fund pe cine știe ce tip care face pipi - Sally, complet exasperat de această discuție, își făcu loc și îngenunche și el lângă deschizătură. —Marie! Ești bine? strigă el. Urmă o pauză lungă. Apoi o voce subțire, amplificată în mod ciudat de ecoul pietrei ude, zise: Plutește... plutește nu prea departe de mine.. —Unde ești? —Pe scară. Aproape la capăt... Oricum, șuierai eu către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
rămaseră ciudat de inexpresivi și neinteresați. — Bună dimineața, zise el, Întorcându-i zâmbetul. Numele meu este Brunetti. Cred că domnul maior mă așteaptă. Femeia ieși de după masa de lucru, expunând un corp la fel de perfect ca dinții și intră printr-o deschizătură a zidului despărțitor, deși ar fi putut la fel de bine să dea un telefon sau să fi strigat pe deasupra lui. De cealaltă parte a peretelui, Brunetti auzi cum vocii ei Îi răspunse o alta mai groasă. După câteva secunde, femeia apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zidului despărțitor, deși ar fi putut la fel de bine să dea un telefon sau să fi strigat pe deasupra lui. De cealaltă parte a peretelui, Brunetti auzi cum vocii ei Îi răspunse o alta mai groasă. După câteva secunde, femeia apăru În deschizătură și-i făcu semn: — Aici Înăuntru, vă rog, domnule. În spatele mesei de scris ședea un tânăr blond care părea că abia trecuse de douăzeci de ani. Brunetti se uită la el și, la fel de repede, Își feri privirea, căci bărbatul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de vaporetto Celestia. Clar reliefată În fața lui văzu pasarela cu balustrade de metal și scările ce duceau până la ea. Le urcă și când ajunse la Începutul pasarelei, se uită Înainte la podul care se Înălța precum cocoașa unei cămile peste deschizătura din zidul de la Arsenale care permitea șalupei numărul cinci s-o taie drept prin mijlocul insulei și să ajungă În Bacino di San Marco. Podul, văzu el bine, era gol. Nici chiar Ruffolo nu putea fi atât de nesăbuit Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
că, i s-a părut că aude bătăi ușoare în ușă... “-Ia!.. Tresări el. Bate cineva..!” își zise în somn și alergă să vadă cine e la ușă. Un tânăr, timid, cu ochelari cu ramă neagră, groasă, îi întinse prin deschizătura ușii, sfios, fără să spună nici un cuvânt, o pereche de pantofi și dispăru învăluit într-o ceață groasă. Nu se dezmetici bine, cu pantofii în mână, că din ceață apăru o făptură fragilă și gingașă, ca o floare de păpădie
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vineri spre sâmbătă, 7 septembrie... Iorgu s-a trezit dintr-un vis greu și confuz. Era ora trei... Se făcea că a căzut într-un somn adânc si blând. Deodată, usa de la camere s-a crăpat un pic, si prin deschizătură, s-a auzit chemat de Vasilica, încet, abia soptit, să nu se sperie, cum făcea ea deobicei. ”-Gogu, Gogu... vezi că ai pe plită, în crăticior mâncare, fii atent să nu se ardă! ” ”-Bine, bine, Fata... o să am grijă!” îi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pățească ceva. Era între somn și trezire... se lupta cu somnul. Până la urmă, alunecă într-un nou somn, cu alt vis... ...Se făcea că erau în casa din Tătărași. Deodată, ușa de la cameră s-a crăpat un pic, și prin deschizătură se auzi glasul Vasilicăi... ”-Gogu, Gogu nu uita... mâine plecăm în concediu, pregătește-te..!” ”-Bine, bine, Fata..!”, i-a răspuns el. Inainte de plecare la gară, Iorgu mai zăbovi cu niște treburi. Când a ajuns la gară, peronul era pustiu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul obținerii unui curent de aer necesar procesului de prelucrare a metalelor. Vatra avea amenajat un jgheab de scurgere a metalului (îndeosebi fier). Totodată, în fața gurii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sibiaș, străbă-tînd chiar stofa. În pungă răsturnă mărunțișul de argint pe care-l ținea de obicei în casă, în cutia de tinichea, pentru nevoile zilnice, iar în buzunar îndesă pachetele cu hârtii. Ca nu cumva să se desfacă nasturii, prinse deschizătura de sus a buzunarului și cu două ace de siguranță, iar peste mijloc se legă cu o curea lată (nu purta niciodată bretele). Așa ieși în oraș de mai multe ori moș Costache. Seara, însă, își punea săculețul sub pernă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
autoturismului, străinul, disprețuitor, nici nu mișcase. - ...Niciodată nu mi-aș fi închipuit, recuplă în același registru monoton Norocosul, decimând în treacăt alt pâlc de insecte, capturate în șănțulețul unei încuietori și înhățînd fără patos trei dintre ele și deșertîndu-și-le în deschizătura tristă a unei guri. Practicată într-un cap mic, turtit lateral. Confecționat dintr-o materie difuză, mucilaginoasă, pe jumătate invizibilă în lumina solară. Niciodată nu mi-aș fi închipuit... că printre aspirațiile claselor celor mai puțin educate s-ar număra
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
studențești "Convingeri Comuniste", conduse, pe atunci, de către un ins controversabil, Paul Nancă. Domolisem aproape complet convulsiile luminoase ale cubului de cleștar, ambalîndu-l într-un șal de mătase, pe care și-l vârâse apoi necunoscuta în buzunar. În două secunde, în dreptul deschizăturii fostului pervaz, se ivi și spinarea viorie a rozătorului împăiat. Întâiul bețivan sărise deja în interior și se deplasa, cu subtilități de pisică, pe trei sferturi înrăită de sete, pe cimentul denivelat. 51 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Fugi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și nașul Linei și al negustorului, cu capetele plecate. Iar a citit preotul din cărțile lui, s-au închinat. Muierile mușcau din batiste, suspinând. Aveau ochii roșii de plâns. Pe urmă groparii au coborât sicriul de lemn pe frânghii în deschizătura neagră a pământului. 108 Strigătele văduvei și ale fie-si nu putură să acopere zgomotul bulgărilor grei de pământ, rostogolindu-se și izbind înfundat în capacul poleit. Lopețile sclipeau în soare și tot cimitirul era împurpurat. Un fum alb de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca de cartofi neaerisiți, venind, probabil, din subsolul întu necat și umed. Mai sus, un alt miros, semn că unii dintre locatari preferau tovărășia pisicilor. La etajul cinci, o ușă era întredeschisă, bănuia că o să venim, zise Pantelimon și lărgi deschizătura cu vârful degetelor. — Avem voie ? întrebă Cos mina. Și același fel de a răspunde al lui Pantelimon : — Am cotrobăit prin viața lui mai mult de-atât. O garsonieră mică, de vreo zece metri pătrați, care abia îți dădea putința să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pumn de sare aruncat în apă. Dacă sunt într-un loc, atunci sunt peste tot. Iar dacă sunt peste tot, atunci sunt și în locul ăsta. — Pe ei îi lătra Fidel ? Maestrul încuviință. Ea strânse, descumpănită, foaia și o strecură în deschizătura poșetei. — Cum poți lupta împotriva demonilor ? întrebă. Cu glon țul de argint, cu descântece, cu usturoi frecat de tocul ușii ? — Numindu-i. Entitățile bune le chemi rostindu-le numele. Demonii îi alungi tot așa. Nu e ușor să le știi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mine acasă. Omul ezită. Rada zâmbi, arătându-i locul din dreapta : Doar știi, ai mai fost... — Mi-e rușine să viu acasă la dumneavoastră... Atunci, de ce m-ai căutat tocmai la mine acasă ? — Tot de rușine... Intră stângaci, se așeză prin deschizătura portierei, apoi se îndreptă, trăgându-și picioarele înăuntru. Nu-și puse centura de siguranță, se foi neliniștit, neștiind de unde vine sunetul care semnala asta. Rada vru să-i arate ce-i de făcut, dar se răzgândi. Porni încet, însă, după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se prin deschizătură cu o repeziciune care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de pantalonii lui Pârnaie, cum îi veni, după înălțime, la îndemână : — Șefu’... șopti. Rușii ăia nu erau mai blonzi ? Întrebare nu lipsită de temei, căci arătarea părea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse, lăsându-se, la ieșire, să cadă moale, rezemat de zid, e ceea ce unui anormal i se pare normal. Dacă zici că am dreptate, ești unul de-al nostru, o să ne înțelegem. Într-adevăr, îi întrerupse Jenică, privind îndărăt, prin deschizătura porții. Au dispărut toți câinii. N-a mai avut cine să le dea de mâncare... — Când o să se vândă fabrica și or s-o demoleze, să venim să luăm ce mai e prin sertare. Și fotografia... — Las-o aici, ce-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și nu voia să-i dea drumul. Așadar... întrebă, aveți deschis ? — Dar de ce vă interesează ? întrebă sau răspunse Jenică. Și în fața privirii imperturbabile a străinului adăugă : Mai târziu. Acum închei niște acte. Străinul făcu ochii roată, atât cât îi permitea deschizătura ușii. Atmosfera, plină de zurgălăi, se mai înviorase. Privirile i se fixară asupra tejghelei. Atunci își dădu Jenică seama că să stai cu mâinile încrucișate nu e cea mai nimerită poziție pentru cineva care rezolvă niște acte. Își îndreptă spinarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și "cel mai frumos vis" din viața cuiva. Cel mai urît: mă aflu într-o cameră fără uși și fără ferestre, tapetată cu carne vie. Singura sugestie a unei ieșiri este un început de cotlon, dar tapetat la fel, o deschizătură pătrată într-unul din pereți, la înălțimea capului. Încerc să mă ridic în deschizătură, dar de fiecare dată mâinile și coatele îmi alunecă pe carnea însîngerată și recad în "visceralitatea" camerei, în acest trup uriaș, întors, ca o mănușă, pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o cameră fără uși și fără ferestre, tapetată cu carne vie. Singura sugestie a unei ieșiri este un început de cotlon, dar tapetat la fel, o deschizătură pătrată într-unul din pereți, la înălțimea capului. Încerc să mă ridic în deschizătură, dar de fiecare dată mâinile și coatele îmi alunecă pe carnea însîngerată și recad în "visceralitatea" camerei, în acest trup uriaș, întors, ca o mănușă, pe dos. Alunec și cad fără încetare, tăvălindu-mă în carnea vie. Cel mai frumos
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
început, după definiția dată în volumul Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, o „măsură de lungime, egală cu distanța dintre picioarele unui om mijlociu în timpul mersului”, între timp mărimea pasului a variat, ajungând să fie egală, nu cu o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat să vedem că măsurau părinții noștri în perioada interbelică, pe locurile ce fuseseră și se păstraseră răzeșești. În felul acesta, pasul a ajuns să echivaleze cu stânjenul, instrument și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rezolvarea diverselor probleme economice, administrative sau de judecată. Deoarece populația Romei crescuse, era necesar un nou for. Nu exista un teren plat, așa că s-a tăiat și nivelat vârful unui deal stâncos dintre colinele Quirinal și Capitoliu, făcându-se o deschizătură largă către Câmpul lui Marte, din partea de vest a orașului. Lucrarea a fost făcută de sclavi, mulți dintre ei daci, care au săpat cam 850.000 de metri cubi de piatră și pământ. Pe terenul acesta, vestitul arhitect Apollodor din
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]