507 matches
-
avem de discutat decât vreo... cinci sute de documente care vorbesc despre viile Iașilor. Câteee! Ba chiar peste cinci sute, dragule. Așa îmi trebuie. Da’ nu-mi pare rău, fiindcă am cu cine hoinări în jurul Iașilor și pe deasupra să mai descoasem și cele documente. Plăcerea îi de partea mea, dragă ieșene. Astăzi însă, ar cam fi nevoie să punem punct drumeției noastre, că și mâine e o zi. Mă alătur dorinței tale, dar cu o condiție. Nu spuneam eu? Tu ești
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spun jupânului Aizic. Stai, că mi-am adus aminte cum îl cheamă. Mi se pare că îi zice Vasile Hliboceanu - a sărit Pâcu, bucuros nevoie. Așa-i Pâcule, dar să nu zicem hop până n-om sări. Intâi să-l descoasem pe Aizic și pe urmă... Aflăm astăzi. Dacă zice că are nevoie de cărăuși, atunci îi spunem că avem noi unul pe cinste. Iar te grăbești, Pâcule. Cum adică mă grăbesc, Dumitre? Dar dacă omul nu vrea să facă cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îl rodea pe flăcău. Incă de astă iarnă a ghicit că Mitruță se luptă cu gândul că nevasta lui nu-i este credincioasă, dar nu știa care-i cocoșul ce cântă pe gardul lui. Acum se gândea cum să-l descoase. A aruncat întrebarea la întâmplare: Ce mai face Zâna, nevastă-ta? Păi...ce să facă? Ca primăvara. Cu treaba prin casă, pe afară - a răspuns Mitruță cu jumătate de glas. Da’ Iordache, vecinul tău, ce face? a lansat Pâcu întrebarea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trei oameni vor face ce trebuie. Apoi, veți căuta să ajungeți la gară, să dibuiți depozitele despre care am vorbit și să vedeți ce este de făcut. Dacă vor dispărea, va fi o reușită deosebită! Drumul spre țintă Îl veți descoase voi prin hățișul luncii și apoi pe terenul aproape gol... Trebuie să Înaintați foarte repede, pentru ca zorii să vă prindă În preajma obiectivului. Să vă Întoarceți sănătoși... ― Așa ne-am despărțit de colonel. Căpitanul a rămas cu noi. A tăcut o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
așeza acum în postura neștiutorului!? Era în stare să joace bine acest rol. Va vedea! Nerăbdarea ei era ca o vijelie stârnită de un vânt furtunatic înaintea unei ploi furioase. Când tocmai își făcea planul cum ar putea să-l descoase, intră pe ușă Alex, jovial, cum nu se prea arătase în ultimul timp, ținând la spate ceva care constituia surpriza acelei seri. Nu se putu stăpâni mult timp și scoase la iveală un buchet mare de crizanteme albe, semnificând puritatea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe tine și pe alții. Ce noroc că s-a întîmplat să fie tocmai gătit când a cunoscut pe fata gazdei. Tot Mimi îi umbla prin cap. Destul! își aduse aminte că pingeaua de la gheata de purtare din dreapta s-a descusut puțin. Tot n-are nici o treabă și e frig. Ia să meargă la cizmar cu ea, înainte de a se strica mai rău... Trecu, în capul gol, la Mendelson, în fundul curții. Din antreu, a mai auzit ciripitul doamnei Mimi; încă nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru că dumneaei vrea negreșit să vânză și să scape de tot balamucul cu arenda, și cu oamenii, și celelalte... Iac-așa, coane Miroane! Pe bătrânul Iuga vestea aceasta îl impresionă mai mult chiar decât povestea cu furtul. Încercă să mai descoasă pe arendaș, dar nici arendașul nu cunoștea alte amănunte. Pe urmă se închise și nu mai zise nimica... Un fecior îi pofti la cină. Buruiană, sculîndu-se să se retragă, întrebă cam nedumerit: ― M-ați chemat, cucoane Miroane, să-mi spuneți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se întoarcă cel puțin căprar, ca și Petrică a lui Petre, care are să vie acasă tocmai când el se duce. În sinea lui însă avea groază de necunoscutul vieții de soldat. A stat de vorbă cu mulți și i-a descusut; toți se mândreau cu milităria lor și spuneau că tare-i frumoasă, dar și tare grea. Inima lui era și mai grea din pricina Domnicii, fetișcana cea mică de șaptesprezece ani încheiați, plinuță și roșcovană, care se prinsese lângă el în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
are să-ți ajute Dumnezeu și ție! îi spuse Petre, privindu-l în ochi cu o căldură mângâietoare. Apoi, schimbând câte o vorbă când cu unul, când cu altul, Petre ajunse în bătătura dinaintea cârciumii, între bărbații care începură a-l descoase despre noutățile de la oraș. Însuși Cârciumarul Busuioc, foarte curios din fire, își părăsi o clipă tejgheaua ca să afle și el câte una-alta. Fiindcă Petre vorbea mai mult despre întîmplări de la armată, Ignat Cercel îl iscodi deodată cu glasul lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sigur că Nadina nu e grăbită să-ți vază mutra, căci știe bine cât o înșeli și pe ea! Conduse pe Platamonu și apoi se întoarse frecîndu-și mâinile de mulțumire: ― Ei, acuma să vedem ce mai spune poetul nostru! Îl descusu când și cum a venit în țară, ce-a făcut aici, ce rost și-a găsit. Auzind deslușirile tânărului, se indignă, se scuză și strigă: ― Dar se poate una ca asta? Un poet ardelean să nu se poată aciua în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un vis. Nu mai auzea decât scâncetul copilului, și mulcomirile femeii, și mormăitul babei: ― Fire-ar al dracului! Capitolul IV LUMINILE 1 Două zile Titu Herdelea avu să povestească ce-a pățit și cum a petrecut la țară. L-a descusut întîi doamna Alexandrescu, proprietăreasa lui, care, când nu vorbea de Jenică sau de Mimi, murea să afle toate despre toți și să clevetească. O seară întreagă a trebuit să refere familiei Gavrilaș, iar fiul cizmarului Mendelson, acuma civil, a venit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
frică să nu se fi încurcat cu vreo fată de pe aici și să-și prăpădească viitorul sau să facă vreo nebunie. Aristide era extrem de discret și nu-i spunea niciodată nimic, iar lui, ca părinte, îi venea greu să-l descoasă și astfel, poate, să-l jignească. Numai inima îl ustura și-i tremura. Chirilă Păun ardea acuma să spuie oamenilor vestea auzită de la Platamonu. Peste săptămână nu putea lipsi din Gliganu, de la curte. Numai duminică avu răgaz să se repeadă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dânsul un balsam pe o rană proaspătă. De aci încolo cu cine se întîlnea îi spunea pățania Gherghinei. Primarul îl îndemnă să fie răbdător, că poate s-or îndrepta cumva lucrurile. Luca Talabă, după ce îl compătimi puțin, începu a-l descoase despre arendaș: oare ce preț a oferit el pentru Babaroaga și cât cere cucoana? Numai Trifon Guju, când l-a oprit într-o zi Chirilă și i-a povestit, i-a răspuns ursuz: ― De, nea Chirilă, matale barem ai hambarul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Aoleu, aoleu! se cruci logofătul, intrând în casă. De afară primarul auzi întrebările femeii și pe urmă văicărelile ei speriate. Se retrase mai deoparte, lângă straja de la Ruginoasa, care venise să-l vestească. De buimăceală nici măcar nu l-a prea descusut ce și cum, ci a dat fuga încoace, la curte. Straja sufla greu și bolborosea întruna aiurit. ― Oare de mult arde, măi Nichifore? întrebă primarul, uitîndu-se spre Ruginoasa, unde cerul era roșu, parc-ar fi stat să răsară soarele. ― D-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aceeași intensitate, numai anchetatorii s-au schimbat. Căpitanul Lache Grădinaru a luat locul maiorului, iar plutonierul Boiangiu pe al procurorului. Până la Costești, în toate satele văzu semne de anchete similare, în gara Costești se întîlni cu Cosma Buruiană, care îl descusu îndelung asupra stărilor din Amara și-i spuse că mâine se va întoarce și el acasă, deocamdată singur, până va constata că într-adevăr nu mai e nici o primejdie... În București, primul drum îl făcu în aceeași zi la Gogu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog al criticului-inventator cu lumea simbolică, totdeauna mediată și fragmentară, din care acesta "țese", precum Penelopa, propriile texte, numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
prejudecăți, mai surprinzător. El sare de la una la alta și are ce replica, și pentru o Întrebare, și pentru alta. Va fi, poate, inteligentul mai personal. Dar e mai obositor, mai greoi. Caută să-ți Înțeleagă Întrebarea, șovăie, te mai descoase o dată. și, până la urmă, exclamă blajin: de, știu eu? Prostul știe Întotdeauna, asta-i marea lui superioritate. Chiar dacă n-o știa el, au știut-o alții: iar el are memorie. Vorbele de spirit, marile adevăruri, fleacurile esențiale care fac viața
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
place decât la oraș. Chiar atunci, atenția lui e slăbită, și Phil comite o nouă greșeală pentru că nu se controlează Îndeajuns. În toiul confidențelor, Rita Îi destăinuie că primele sale studii nu Îi pregăteau terenul pentru munca la televiziune și, descusută de Phil, precizează: „Studiam poezia italiană a secolului 19.” Răspuns care Îl face pe Phil să izbucnească În râs și să lase să-i scape, necontrolat: „Aveai ceva timp de pierdut!” După care se confruntă cu privirea tăioasă a Ritei
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
început a iudeo-creștinismului, știau ce vorbeau și mai ales ce au scris, rămînînd ca dovadă de netăgăduit veacurilor ce va să vină, o confirmă unele pasaje din scrisorelele turbaților zeloți care se găsesc în Noul Legămînt. Să purced a le descoase din însăilă- tura lor drăcească pe care au făcut-o acum 2000 de ani, și pentru că arătau mai rău decît Dracu, după anul 380 cînd iudeo-satanismul a fost impus ca religie oficială în imperiul roman, lepre grecești și romane i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi, cuculeț, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
propriului orgoliu, dorința de a ne impune și de a dispune); • vom folosi cu predilecție întrebări deschise (fără a le evita pe cele închise, atunci când situația o cere); nu vom pune două întrebări deodată; nu vom da impresia că îl descoasem pe celălalt; • vom verifica dacă și ce am înțeles prin parafrazare (sau prin reformulare); căci, deseori, oamenii dau semnificații diferite acelorași cuvinte, situații, emoții, gesturi, comportamente; vom verifica permanent ce înțelege celălalt prin ceea ce (ne) transmite și dacă noi am
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, zurgalăi... Iarnă de Nichita Stănescu Vine o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și cu genele-i lucioase ninge flori de nea frumoase și apoi le prechimbă în raze argintând cărări și case... Iarnă Vine iarnă! Las să vie! O aștept cu bucurie. Chiar dacă va viscoli, Îmbrăcat bine voi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
care Se numeste alfabet. Jocul numerelor 1,2,3, îl știți pe moș Andrei? 1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru 1,2...5, și-a turnat și în opinci 1,2,...6, vine babă și-l descoase 1,2,...7, ba se supără și-l bate 1,2,...8, moș Andrei se suie-n pod 1,2,...9, și găsește multe ouă 1,2,...10 babei supărarea-i trece! Abecedarul de Victor Tulbure Cartea mea să fie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
până la urmă toată lumea e lămurită, știe cine e dușmanul, cine e prietenul, cum trebuie dusă lupta. El intră direct la miezul faptelor și nu se Împiedică În cuvinte, Întocmai ca un bun activist Însărcinat cu munca la țară - și acolo descoase pricinile și descâlcește ițele. Cartea aceasta e un Îndrumar pentru membrii de partid care lucrează la țară (și nu numai În Transilvania) pentru că prezintă situații tipice și de mască fără cruțare manevrele și metodele de luptă ale dușmanului de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vis sau realitate nu e clar). Actorul, cu spatele la public râde și-n râs cuprinde teama lui și-absența tuturor. În râs cuprinde și lumina, pe care-o poarta dupa el în scenă. Și-ncepe să-și vada și să-și descoasă singurătatea și așteptarea, trecutul și viitorul. Numai prezentului nu-i face loc niciunde. Poate să încapa doar în sticlele golite de băutură, dar dopurile au fost scoase, timpul trece, și ceasu-n loc sa ticăie, întinde-o mana de femie, ascunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]