3,217 matches
-
produsului intern brut în prețuri comparabile în perioada 1990-2010 (tabelul 4.1), rezultă o evoluție oscilantă, perioadele de declin alternând cu perioade de creștere (figura 4.2). În întreaga perioadă analizată se remarcă fluctuații ale PIB-ului, cu creșteri și descreșteri semnificative; astfel, perioadele 1992-1995 și 1998-2004 au fost perioade de creștere, cu ritmuri diferite însă, rezultând clar din reprezentarea grafică ritmul alert de creștere din prima perioadă menționată și ritmul mult atenuat din cea de-a doua perioadă. Constatăm, de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
convenționale în cadre, iar cadrele în corpuri cu o existență autonomă. "Ne vine greu să nu concepem un secol ca pe o ființă vie, să nu recunoaștem asemănarea sa cu omul"275, să nu-i atribuim o creștere și o descreștere de netăgăduit. Povestirea istorică se construiește pe date cronologice, considerate drept poli de atracție ai acțiunii și ai personajelor, ignorându-se faptul că la aceeași dată au avut loc acțiuni extrem de diferite, într-o multitudine de spații sociale și politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai mult ca oricând, sunt percepute la hiperlativ. Se vorbește în consecință de o "societate a riscului" vezi Beck (1986) -, asociată ideii de raționalitate, sau de "colapsul" moralei și scăderea credinței, ce semnifică pentru Bădescu (1997) scăderea puterii sufletești, denumită "descreștere spirituală", ori "real împuținat" (Eminescu) sau "real care scade" (Stăniloae și Noica) vezi Bădescu, 1997:26-8. Asociat apare ideea că modernitatea și postmodernitatea sunt captive senzualismului și pozitivismului, sunt perioade de ratare a omului ca unitate interioară. Denumită de unii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identică cu aceea pe care o are o boală organică. Ea trece printr-o perioadă de infiltrare, în care corpul social se dispune a o primi; prin o perioadă de culminare, în care ea stăpânește corpul social; și una de descreștere, în care corpul social biruitor o eliminează. Așa a fost și cu boala de care a suferit societatea română în ultima jumătate a secolului al XIX-lea. O perioadă de infiltrare a fost aceea în care toate influențele străine, pretinse
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
XIX-lea. O perioadă de infiltrare a fost aceea în care toate influențele străine, pretinse civilizatoare, au pătruns în corpul nostru social; o perioadă de culminare, când s-au copiat pe întrecute legile și instituțiunile de aiurea; o perioadă de descreștere, aceea în care ne aflăm" (Motru, 1998:71). Pe lângă cultură și civilizație, Motru operează în scrierile sale cu trei concepte ce se califică în sfera noțiunii de identitate așa cum o vedem noi: e vorba de sufletul poporului, conștiință comunitară și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identificările cu aceste categorii de valori, am constatat că în general se poate vorbi de o creștere relativ constantat (adică atât din 1993 în 1999, cât și din 1999 în 2005) a suportului pentru valorile de tip tradițional și o descreșterea celui pentru valori de tip deschidere la schimbare. În vreme ce pentru diferențierea între bărbați și femei interplay-ul colectiv-categoric nu a evidențiat mari diferențe, pentru rural-urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu aceste categorii de valori, am constatat că în general se poate vorbi de o creștere relativ constantă (adică atât din 1993 în 1999 cât și din 1999 în 2005) a suportului pentru valorile de tip conservator și de o descreștere în cazul valorilor de tip deschidere la schimbare. În vreme ce pentru tinerii de sex masculin și feminin interplay-ul colectiv-categoric nu a evidențiat mari diferențe, pentru tinerii din rural versus urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unghiul de așezare. Cu cât acest unghi este mai mic, cu atât este mai eficientă lamela tăietoare. Cu toate acestea, dacă unghiul devine prea mic, suprafața de așezare se poate freca de suprafața de tăiere generând căldură și ducând la descreșterea eficienței. Unghiul sub care partea din față întâlnește o linie care se extinde de la muchia tăietoare către axa frezei este cunoscut ca unghi de atac. Cu cât unghiul de atac este mai pozitiv, cu atât devine mai ascuțită marginea lamelei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
În Învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare (UNESCO, 2000). Înainte de orice, ea este o abordare strategică desemnată pentru a facilita succesul Învățării pentru toți copiii. Prima cerință pe care o adresează educația incluzivă este descreșterea până la eliminare a excluderii de la educație, cel puțin la nivelul pregătirii școlare elementare. Aceasta se propune prin asigurarea accesului, participării și succesului Învățării În educația de bază de calitate, pentru toți copiii. Școala de tip incluziv este școala de bază
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
pe cale mecanică, fără schimbarea compoziției chimice, cauzată, îndeosebi, de amplitudinile mari de la zi la noapte și prin înghețul apei pătrunsă în fisurile acestora. DIALECT varianta regională a unei limbi. DINAMICA POPULAȚIEI totalitatea schimbărilor cantitative înregistrate de o populație (creșterea sau descreșterea numărului de locuitori, dată de sporul natural). DOLINĂ mică depresiune cu aspect de pâlnie, formată prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci precum calcarul, sarea, gipsul; unele doline pot lua naștere și prin prăbușirea tavanelor unor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
dintre cele mai moderne societăți contemporane: Statele Unite ale Americii (Berger et al., 2008). Cu toate acestea, religiozitatea la români a fost în creștere după anul 1989, potrivit investigațiilor sociologice. Cu siguranță, în multe zone de pe glob religiozitatea a înregistrat o descreștere, locul ei fiind treptat luat de procesele de secularizare, însă, așa cum afirmam în fraza anterioară, pentru România, conform cu cercetările sociologice efectuate la nivel european, rezultatele stau altfel: în anul 2000 doar 2% dintre români se declarau fără o apartenență religioasă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și tehnicile folosite sunt: chestionarele, interviurile ,analizele statistice, alcătuirea inventarelor de competențe și proiectarea diagramelor pentru planificarea carierelor. Cele patru obiective specifice pentru planificarea eficientă a resurselor umane sunt: - Susținerea unor niveluri stabile a forței de muncă în timpul creșterilor și descreșterilor nivelurilor producției, reducând astfel riscurile și costurile inutile cu angajările și ridicând moralul angajaților care altfel ar suferi în eventualitatea concedierilor. - Prevenirea ratelor mari de fluctuații de personal în cazul angajaților recenți sau tineri Reducerea problemelor asociate cu înlocuirea factorilor
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
opt, și-a menținut constantă ponderea la aproximativ o treime din total. Tot din categoria produselor de bază și având o pondere însemnată doar în primii ani postbelici, grupa materiilor prime nealimentare și produselor prelucrate din acestea a cunoscut o descreștere continuă și accentuată pe parcursul întregii perioade, astfel încât, în anul 1989 a ajuns să dețină doar puțin peste 4% din exporturile românești. În cadrul ei au ocupat un loc important produsele din lemn și derivatele lor, în special produsele finite și semifinite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să fie plasate suficient de departe unul de altul pentru a crea intervale de trecere Între diferite mese și a evita intervențiile elevilor dintr-un grup, În activitatea altui grup. Modul de amenajare a spațiului clasei poate conduce la creșterea/ descreșterea numărului de probleme disciplinare În timpul derulării activității. Frecvent, copiii au comportament neadecvat, mizând pe faptul că pot trece neobservați. Cei care aleg să stea În spatele clasei tind să participe mai puțin la discuții, să fie mai puțin atenți și, de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sau să ne întristăm cu măsură. Există deci și o geopolitică și o geoeconomie a emoțiilor, care s-a văzut puternic în ultimii ani, în lumea arabă bunăoară, dar nu numai, în chestiunile legate de criza economică, de creșterea și descreșterea marilor puteri etc. Unele evoluții au devenit revoluții, alteori s-a degenerat în războaie, în tot cazul, s-a pus multă pasiune. Cartografierea emoțiilor lumii ne poate scuti de multe surprize neplăcute, ne poate ajuta să intuim momentele de accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sau degradări, față de 75 în aceeași perioadă a anului 2003. Actele antisemite scad totuși cu 48% în primul semestru din 2005 în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Iar în 2005 se înregistrează 290 de acte antisemite față de 561 în 2004, descreștere legată probabil de lupta angajată de guvernul francez contra antisemitismului 1. În sfârșit, potrivit cifrelor furnizate de Direcția Generală a Poliției Naționale, primele zece luni ale anului 2006 înregistrează din nou o scădere ușoară, cu 3,5%, a faptelor antisemite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
agravantă de antisemitism și anunță că ancheta este încă departe de a se fi încheiat. Presa preia subiectul. Este brutal readusă la ordinea zilei, în acest elan, o problemă a antisemitismului care părea să cunoască în acea perioadă o veritabilă descreștere. Agitația ajunge la paroxism în comunitatea evreiască. În realitate, este foarte probabil ca Ilan Halimi, un modest funcționar totuși, să fi fost răpit pentru că era evreu, deci presupus a fi bogat. Nu este exclus nici ca răpitorii lui să fi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau să ne întristăm cu măsură. Există deci și o geopolitică și o geoeconomie a emoțiilor, care s-a văzut puternic în ultimii ani, în lumea arabă bunăoară, dar nu numai, în chestiunile legate de criza economică, de creșterea și descreșterea marilor puteri etc. Unele evoluții au devenit revoluții, alteori s-a degenerat în războaie, în tot cazul, s-a pus multă pasiune. Cartografierea emoțiilor lumii ne poate scuti de multe surprize neplăcute, ne poate ajuta să intuim momentele de accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
2002, iar această cifră ar putea scădea la 300 în 2020. Dar trecerea la o economie mai „cumpătată” nu înseamnă sfârșitul societății de hiperconsum. Pe termen foarte lung este de imaginat un alt viitor, marcat, pe de o parte, de descreșterea consumului de energii fosile, iar pe de alta, de creșterea consumului de energii alternative și „curate”. O schimbare care ar trebui să se accelereze sub triplul impuls al progresului tehnologic, al trezirii conștiinței populațiilor și al reglementărilor publice. Tot atâtea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trei ori mai fericiți? Ideea e corectă: Produsul Intern Brut nu înseamnă Fericire Națională Brută 14, traiul bun nu se poate confunda cu progresul consumerismului. Așa stând lucrurile, proiectul unei societăți reorientate de ceea ce o anumită școală de gândire numește „descreșterea convivială” sau „postdezvoltare”15 constituie oare un program ideal? Totul ne face să gândim contrariul: asemenea răsturnări ar cere măsuri atât de autoritare, încât nu le-am putea invoca de bunăvoie. Cine nu-și dă seama că situația în materie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
antrena decât rezultate catastrofale, ca să nu spunem terifiante. Cu toate imperfecțiunile sale, piața rămâne, pe acest plan, cea mai puțin proastă dintre soluții, cel mai bine adaptată din perspectiva unei societăți de oameni recunoscuți ca liberi. „Antidezvoltarea” sau societatea de descreștere apare ca un model nu doar nerealist, dar și de nedorit. Dacă este adevărat că „mai mult nu înseamnă mai bine”, să nu conchidem că „mai puțin” ar fi soluția potrivită pentru nemulțumirile noastre. Oricât de justificate ar fi, criticile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
își mai pot permite „luxul” de a rămâne acasă pentru a se îngriji de familie. Dimpotrivă, sunt tot mai numeroase cele care intră pe piața muncii, în timp ce rata participării bărbaților la această piață este stabilă sau se află chiar în descreștere. Cum se va rezolva chestiunea reproductivă în noua economie globală „fără frontiere” este o întrebare de o sută de puncte. Găsirea unor soluții care să țină seama de gen la problemele legate de reproducerea umană este și mai mult îngreunată
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prin: (1) reducerea deficitelor bugetare și creșterea veniturilor publice; (2) reducerea surplusurilor destinate consumului prin creșterea vânzărilor și prin accize; (3) privatizarea și renunțarea la subvenționarea întreprinderilor publice sau semiprivate; (4) înghețarea salariilor și angajarea de personal în sectorul public, descreșterea poverii salariilor publice prin demiteri cu și fără compensări și încurajarea pensionării la vârste nu foarte înaintate sau încetarea practicii de a angaja personal cu studii universitare; (5) mobilizarea economiilor publice pentru inițiativele venite de la nivel local și proiectele comunitare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
bunăstării sociale, potrivit unor specialiști, depind de existența unui așa-numit cost de armonizare dintre firmele autohtone și cele străine. Astfel, în cazul în care firmele interne produc cel puțin 40% din totalul producției, investițiile străine directe pot genera o descreștere a bunăstării sociale nete, indiferent dacă acestea măresc sau micșorează costurile pentru firmele străine investitoare. În situația în care investițiile străine directe reduc costul marginal, este firesc să ne întrebăm dacă țara-gazdă poate taxa investițiile străine directe pentru a prelua
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]