844 matches
-
elementele de conținut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experților europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ș.a.). În același timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii și tipuri de competențe, niveluri de calificare și descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate la pct. 2.2. Elementele esențiale ale modelului se concretizează în matricea CNCIS (figura 1) și în două instrumente complementare: Grila 1 (anexele nr. 1, 1a, 1b și 1c la prezenta metodologie
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
nr. 1, 1a, 1b și 1c la prezenta metodologie) și Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie). --------- *7) Ibidem. 2.3.1. Matricea CNCIS Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învățării exprimate prin cunoștințe, abilități și competențe, precum și descriptorii de nivel pentru calificările din învățământul superior. Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învățării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competență și pentru fiecare nivel de calificare: licență, masterat și doctorat. Din punct de vedere structural
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
Ibidem. 2.3.1. Matricea CNCIS Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învățării exprimate prin cunoștințe, abilități și competențe, precum și descriptorii de nivel pentru calificările din învățământul superior. Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învățării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competență și pentru fiecare nivel de calificare: licență, masterat și doctorat. Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competențele profesionale și competențele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competențe avându-și legitimitatea și
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
obținere a rezultatelor învățării. Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învățământul superior și oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală și pe orizontală. a) analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la stadiul cunoașterii și înțelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
două perspective de analiză a acestora: pe verticală și pe orizontală. a) analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la stadiul cunoașterii și înțelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
verticală și pe orizontală. a) analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la stadiul cunoașterii și înțelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 și 8; ... b) analiza pe
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 și 8; ... b) analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licență, masterat și doctorat. În acest caz, descriptorii evidențiază dezvoltarea competențelor și creșterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creșterea valorii adăugate la
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 și 8; ... b) analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licență, masterat și doctorat. În acest caz, descriptorii evidențiază dezvoltarea competențelor și creșterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creșterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învățării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
Rezultă că fiecare rezultat al învățării are o autonomie relativă, fiind condiționat de achizițiile anterioare, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Figura 1 Matricea Cadrului național al calificărilor din învățământul superior (tipuri de rezultate ale învățării, niveluri de calificare, descriptori) 2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competențe profesionale și competențe transversale Grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere și evaluare a unei calificări obținute
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
prezenta metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere și evaluare a unei calificări obținute printr-un program de licență, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii*8), denumirea și nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competențelor profesionale și transversale, precum și standardele minimale de performanță. ------------- *8) Termenul "program de studii" înlocuiește termenul "specializare". Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupațiilor posibile pentru calificarea în cauză și a principalelor competențe profesionale și competențe transversale
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
de performanță. ------------- *8) Termenul "program de studii" înlocuiește termenul "specializare". Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupațiilor posibile pentru calificarea în cauză și a principalelor competențe profesionale și competențe transversale. Competențele profesionale și competențele transversale identificate se particularizează în raport cu fiecare descriptor de nivel. Fiecare instituție de învățământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul grilei 1 - standard un formular asemănător (anexa nr. 1 bis la prezenta metodologie), în care va menționa maximum 3 competențe, altele decât cele
METODOLOGIE din 29 iunie 2009 de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214004_a_215333]
-
școlare care conduc la continuarea evaluării sau la eliminarea proiectului de manual școlar din procesul de evaluare; ... j) criterii generale de calitate - normele de evaluare a proiectelor de manuale școlare, care îndeplinesc criteriile eliminatorii, organizate în indicatori și detaliate pe descriptori de performanță, cărora li se acordă un punctaj stabilit corespunzător nivelului de realizare a indicatorilor și a descriptorilor de performanță; ... k) evaluare științifică a proiectelor de manuale școlare - verificarea propriu-zisă a corectitudinii științifice și a calității proiectelor de manuale școlare
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2008 privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206781_a_208110]
-
de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006 , cu modificările ulterioare. Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori. Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, pentru fiecare indicator în parte cerințele efective pentru ca serviciile educaționale oferite de către organizația furnizoare de educație să fie considerate ca optime. Având în vedere prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75
HOTĂRÂRE nr. 1.534 din 25 noiembrie 2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205451_a_206780]
-
structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. 3. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. V. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, standarde de performanță și descriptori de performanță pentru educația muzicală, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de muzică - specificitatea acesteia prin: ● formarea și dezvoltarea gândirii autonome și critice prin receptarea și interpretarea creațiilor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copii mari și mici, Editura Sigma, 1999 Lupu, Jean, (coord), Caraman Fotea, Daniela, Racu Nicolae, Oprea Gabriel, Sandu Eugen - Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, 2008 Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999 Ministerul Educației Naționale, Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, București, 1998; Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001-2009 Motora-Ionescu, A, și Dogaru, A. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII, E.D.P., București 1983 Munteanu, G. De la didactică la educația muzicală Ed. Fundația România de
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
prevăzuți în anexa nr. 1. Se pune în aplicare o gestionare adaptată la condițiile de mediu și care are la bază abordarea ecosistemică cu scopul atingerii unei stări ecologice bune; 6. criterii - caracteristicile tehnice particulare care sunt strâns legate de descriptorii calitativi; 7. obiectiv de mediu - descrierea calitativă și cantitativă a stării dorite pentru diferitele componente ale apelor marine, precum și a presiunilor și a impacturilor exercitate asupra lor, în fiecare regiune și subregiune marină. Obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu art.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 30 iunie 2010 (*actualizată*) privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 iunie 2010. Nr. 71. Anexa 1 Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune 1. Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente. 2. Speciile neindigene introduse în urma activităților umane sunt la un nivel care
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 30 iunie 2010 (*actualizată*) privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
face la un nivel care nu dăunează mediului marin. Pentru determinarea caracteristicilor stării ecologice bune a regiunii marine, astfel cum se prevede la art. 9 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea publică centrală din domeniul apelor analizează fiecare dintre descriptorii calitativi enumerați în prezenta anexă, în scopul de a identifica descriptorii ce trebuie utilizați pentru stabilirea stării ecologice bune a regiunii marine respective. În cazul în care se consideră că nu este oportun să se folosească unul sau mai mulți
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 30 iunie 2010 (*actualizată*) privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
caracteristicilor stării ecologice bune a regiunii marine, astfel cum se prevede la art. 9 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea publică centrală din domeniul apelor analizează fiecare dintre descriptorii calitativi enumerați în prezenta anexă, în scopul de a identifica descriptorii ce trebuie utilizați pentru stabilirea stării ecologice bune a regiunii marine respective. În cazul în care se consideră că nu este oportun să se folosească unul sau mai mulți descriptori, se trimite Comisiei Europene o justificare în cadrul notificării efectuate în conformitate cu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 30 iunie 2010 (*actualizată*) privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
calitativi enumerați în prezenta anexă, în scopul de a identifica descriptorii ce trebuie utilizați pentru stabilirea stării ecologice bune a regiunii marine respective. În cazul în care se consideră că nu este oportun să se folosească unul sau mai mulți descriptori, se trimite Comisiei Europene o justificare în cadrul notificării efectuate în conformitate cu art. 9 alin. (2) din ordonanța de urgență. Anexa 2 Autorități competente [conform art. 7 alin. (1) din ordonanța de urgență] Tabelul nr. 1 *Font 7* Anexa 3 Lista orientativă
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 30 iunie 2010 (*actualizată*) privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență. 15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228821_a_230150]
-
în condiții de eficacitate și eficiență. 15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228821_a_230150]
-
Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. 17. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. 18
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228821_a_230150]
-
disciplină de studiu inspectată - bine (B), acceptabil (A), slab (S). În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activității de asistență/observare a lecției, cât și raportarea la criteriile și descriptorii de performanță precizate/precizați pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere criteriile și descriptorii de performanță pentru ariile tematice/domeniile: - activitatea personalului
METODOLOGIE din 6 octombrie 2011 de aplicare a prevederilor privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236029_a_237358]
-
a lecției, cât și raportarea la criteriile și descriptorii de performanță precizate/precizați pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere criteriile și descriptorii de performanță pentru ariile tematice/domeniile: - activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învățare, evaluare, reglare/remediere, diferențiere a demersului educațional); - nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare raportat la standardele educaționale naționale (curriculare și de evaluare). Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de
METODOLOGIE din 6 octombrie 2011 de aplicare a prevederilor privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236029_a_237358]