821 matches
-
pătrundea lumina orașului în sărbătoare. La miezul nopții, străluciri fantomatice se proiectară pe mobile și pe fețele celor două fete. Ioana adormise pe canapea, Elena - pe jos, cufundându-și nasul în carpeta pufoasă. Nici nu tresăriră când ușa apartamentului se descuie și intrară părinții Ioanei, împreună cu Filip, fratele ei mai mic. Excursia la Călimănești părea să fi fost un fiasco. Aveau fețele obosite, ochii roșii, iar Filip arăta cam bolnav. Maică-sa îl ținea în brațe și el tușea ușurel. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Mă întrebi, unde-s, bunicule, caietele, să le văd și eu. Caietele sunt în dulapul din sufragerie, în spatele tăvii de argint, ți-am mai spus. Dar cheia de la dulap e la mine și nu văd nici un motiv pentru care să descui. Pe tine și așa nu te interesează. Și oricum, chiar dacă te-ar interesa, tot n-ai înțelege nimic. Că sunt ecuații, calcule, matrici, nu-ți plac ție lucrurile astea. Dar îți spun ca să am liniște; habar n-ai când ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spun ca să am liniște; habar n-ai când ți-or prinde bine. Cine știe, poate că te dai și tu pe brazdă odată și odată. Cheia e în sertarul din noptieră. Dacă oi muri eu, tu s-o iei, să descui dulapul și să păstrezi caietele. Să nu le aruncați. Costine, în caietele alea stă o mare minune. Dar e o minune cu scârț, fiindcă degeaba - uite, să zicem că-ți place matematica și că pricepi ecuațiile de acolo - degeaba, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
așa că am înhățat repede cheile de pe policioară și am ieșit tiptil pe casa scărilor. Am coborât scările cenușii, pline de crăpături, despre care emiteam adesea păreri prăpăstioase în cazul producerii unui cutremur, și am ajuns în fața ușii de la beci. Am descuiat ca grijă lacătul mare și l-am luat cu mine. Mi-era teamă ca vecinii să nu vadă beciul descuiat și să fie buni cetățeni, cum se mai întâmplase anul trecut, când am rămas închis la Platon și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Am apucat lacătul ușii noastre și am căutat în mănunchiul de chei. Ar fi trebuit să fie una puțin îndoită, fiindcă era o mică problemă cu lacătul și trebuia să te cam opintești. În sfârșit, am găsit-o și am descuiat. A mers mult mai ușor decât m-am așteptat și am pus asta în seama bunei dispoziții a lui Platon, care putea, aparent, să facă asemenea mici trucuri când voia. Am aprins becul din boxă și am închis ușa după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zarzavaturi, legume și pomi fructiferi, de, oameni harnici, gospodari. Pe dreapta casei aveau un beci încuiat cu două lacăte grele. Nu era prea târziu, cam șapte seara. Părinții lui Victor erau plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a scos o sticlă de vin vechi, prăfuită, de culoare închisă, dar după cum am aflat imediat, vinul era de culoare roză și dulce. De scârbă pentru insuccesul nostru în ale dansului și presați de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sar În picioare. Stepan se duce la fereastră și se uită jos. ― Trebuie să fie tata. ― Du-te și deschide-i! Repede! spune Toukhie. Karekin sare câte două trepte deodată. Când ajunge la ușă, se oprește, Își trage sufletul și descuie Încet ușa. La Început, când o deschide, nu vede nimic. Apoi se aude un șuierat slab, urmat de un zgomot ca de spintecătură. Zgomotul pare că n-are nimic de-a face cu el, până când, brusc, un nasture de la cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
baie la picioare. Cu sărurile Epsom și o bucată de baclava Înfășurată În celofan, am ieșit din casă și am trecut prin portic, pe lângă curtea din spate și pe lângă piscină, Îndreptându-mă spre casa de oaspeți din spate. Ușa era descuiată. Am deschis-o și am intrat. Singura lumină din Încăpere venea de la televizor, care era dat extrem de tare. Când am intrat, am dat cu ochii de vechiul portret al patriarhului Athenagoras, pe care Desdemona Îl salvase din talciocul din curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scări, căci liftul era iarăși defect. M-am întrebat din nou dacă nu cumva visez: ororile scrijelite pe pereți. Duhoarea de ciorbă și de tocană. Ghenele supurînde. Gospodinele deschizând ușa și urmărindu-te înfricoșate. Ajung în fine sus, la opt, descui și lumina bibliotecii mele iradiază din capul holului. Las plasele la bucătărie și intru în living. Mă trântesc pe fotoliu. Rămân cu ochii în gol. Slavă Domnului, sânt acasă. 40 Animale de tablă Ai mei nu erau bogați și, pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nici o șansă să iasă. Se Întoarse În pat, obsedată să nu adoarmă, tremurând, cu dinții clănțănind, Încercând să-și imagineze o plajă Însorită din Tahiti. Pe la patru dimineața auzi vocea unui bărbat și a unei femei din ce În ce mai aproape de rulotă. Pedro descuie ușa. Desert Rose Îi ură noapte bună și intră, ușor amețită, cu respirația fierbinte duhnind a alcool. — Vino mai aproape, Îi zise Kitty. Am Înghețat, ia-mă În brațe. Desert Rose se urcă În pat lângă Kitty și o Îmbrățișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Într-o zi, să zicem joi, atunci când nu sunt trei ceasuri rele și nici nu se postește, tata s-a întors de la fabrică să ia un dosar uitat și m-a găsit în fața blocului. Nu spărsesem yala, nici n-o descuiasem cu un șperaclu. Pur și simplu ieșisem pe fereastra de la bucătărie, bucătăria noastră mică, cu butelie, de la etajul doi. N-a fost ideea mea, recunosc, mă învățase Cerasela să leg două cearceafuri și mă așteptase pe copertina de la intrarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
într-o zi de primăvară, senină, să-mi împrumute un ciocan, o șurubelniță și o daltă. Era puțin după prânz, tocmai ieșisem de la școală pe la începutul trimestrului III, făceam pe mine, simțeam că-mi explodează vezica și nu reușeam să descui cu cheia de la gât. Am bătut la ușă minute întregi, tare, cu degetele și cu pumnul, pe urmă, fără intenția de-a relua ostilitățile cu oamenii mari, am făcut pipi într-o oală vișinie, cu smalțul ciobit, în care creșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oraș cu condiția expresă de-ai trece Carlei supărarea ce dura de cam multă vreme... Treptat, pe măsură ce se apropia de locuință, mersul Îi era tot mai nesigur În timp ce mâinile i se pornise pe o tremurătură enervantă, extrem de vizibilă. Încercând să descuie ușa, scăpă În câteva rânduri cheile jos, ca după alte Încercări nereușite să acționeze butonul soneriei. Nu așteptă prea mult și Carla deschise cu violență ușa, după care o Închise cu o smucitură, făcând zgomot. Era nervoasă, hotărâtă să-i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nevoie...! Programul ordonat se termină cu o rapiditate uimitoare. Imediat Liberul șef de cameră, Îi alinie de-a lungul paturilor Într-o tăcere de priveghe În așteptarea numărătoarei care nu Întârzie să vină. Se auzi zăvoarele: aceste zăvore Medievale erau descuiate special cu zgomot, pentruca arestații să realizeze cu certitudine poziția lor umilitoare În care se aflau, iar câțiva gardieni deschise ușa masivă din metal intrând Înăuntru, În timp ce Liberul șef de cameră strigă un puternic,”Atențiune”...! obligând arestații să stea nemișcați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tot soiul de mărunțișuri - o cutie de chibrituri, monede, o bucată de ață albă, niște alune, o șurub de alamă. Răsturnîndu-le pe toate pe podea, a reușit să extragă dintre ele o cheie. Degetele Îi erau scurte și groase. A descuiat ușa, deschizînd-o cu talpa, și am intrat. M-a așezat cu grijă pe pat, scoțîndu-și brațul din mînecă atent, ca să nu mă zdruncine, și mi-a aranjat puloverul Într-un fel de culcuș În jurul meu. Apoi l-a dat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o povestire cât de cât coerentă. înapoi în acvariul pustiu al vilei din Cumpătu, plin doar de aerul cameleonic - acum e auriu, mai deschis sau mai întunecat 18 după cum norii umbresc stațiunea - și de țiuituri care se rotesc printre mobile. Descui ușa camerei mele și mă învăluie căldura sobei lăsate aprinsă. La fereastră bate aceeași creangă de pin, cenușie și cumva plină de viață, încordată și sigură pe sine. Dar trag draperiile și aprind veioza, căci viața n-are nimic de-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de lemn dat cu păcură s-a răzgândit. Mi s-a smuls din mâini și-a dispărut în clădire. Am înjurat-o în gura mare tot drumul până la mine, am făcut-o în toate felurile, țărancă nenorocită, curvă, cățea... Am descuiat pe bâjbâite și am intrat în marele hol întunecat. Din toate mobilele ieșea un fum care sporea umbra. Doar la fereastră creanga mare de pin, pe care cădea oblic lumina unui bec, se-ntindea înspre geam cu fiecare ac verde
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
iar pe față avea acel aer indefinit al celei care, din plictiseală, acceptă să meargă la un bărbat. Când am trecut puntea am luat-o de mână și m-am simțit deodată nerăbdător și excitat. Am intrat în vilă, am descuiat ușa camerei mele și-am lăsat-o să intre pe lângă mine în căldura sufocantă, în întunericul diluat doar de dreptunghiul mai deschis al ferestrei. Continua să ningă abia sesizabil, cu steluțe ce luceau o clipă în noapte ca apoi să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
număr provizoriu, ceea ce însemna că mașina era nou-nouță. Eva o remarcă imediat și pe față îi apăru un zâmbet corespunzător. — E ciudat să dau așa peste tine într-un loc ca ăsta, spuse ea radioasă când Sally opri mașina și descuie portiera. — Vrei să te duc undeva? Eu merg în oraș să-mi caut niște haine mai lejere pentru diseară. Gaskell are în vizită un profesor universitar suedez care vine de la Heidelberg și avem de gând să-l ducem la Ma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o clipă fugară dar glorioasă - că era într-adevăr o forță veritabilă. Doar că Wilt nu avea nici bombă, nici cauză. Așa că, în loc de asta, conduse nebunește până acasă și parcă mașina în fața clădirii cu numărul 34 de pe Parkview Avenue. Apoi descuie ușa de la intrare și pătrunse în casă. Pe hol se simțea un miros ciudat. Nu știu ce fel de parfum. Ceva dulceag, cu mosc. Henry își puse servieta jos și se uită în camera de zi. Eva, evident, ieșise în oraș. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cunoșteau. Nu va trece mult și povestea va ajunge și la colegiu. în întunericul de pe Parkview Avenue, gândul ăsta îl făcu pe Wilt să se înfioare. Asta ar însemna sfârșitul carierei sale didactice. Intră pe poarta de la numărul 34 și descuie ușa de la intrare, cu senzația că dacă n-o să întreprindă o acțiune radicală în viitorul apropiat, era condamnat definitiv. O oră mai târziu, întins în pat, Wilt era încă treaz, complet treaz, și se muncea cu problema reprezentată de Eva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu puteți intra aici noaptea, la o asemenea oră. închidem la nouă și jumătate. — îmi pare rău, zise Wilt. Am uitat. Paznicul oftă. — Ei bine, fiindcă sunteți dumneavoastră și dacă e vorba numai de data asta... zise el, după care descuie ușa de la clădirea cu sălile de clasă. Va trebui să urcați pe jos. Lifturile nu merg noaptea, nu la ora asta. Eu o să vă aștept aici, jos. Wilt urcă șovăitor cele cinci etaje până la cancelarie și se duse la dulapul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
spuse inspectorul celui mai înalt din cei doi polițiști. O clipă mai târziu fereastra salonului alunecă ușor într-o parte și intrară cu toții în casă. — N-a fost nevoie de o pătrundere în forță, zise polițistul. Ușa din spate era descuiată și fereastra la fel. Probabil că au plecat al dracului de repede. Inspectorul se uită roată prin cameră și strâmbă din nas. Mirosul stătut de cannabis, de băutură înăcrită și de fum de țigară plutea încă greu prin casă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mine mort? Dacă e vorba să moară cineva pe-aici, atunci aia ești tu. Frumoasa țâțoasă e setoasă de sânge. — O să se calmeze ea. Chiar crezi ce spui? Atunci încearcă să deschizi ușa aia dacă ești așa de sigură. Haide, descui-o! Sally se îndepărtă de ușă și se așeză. — De data asta chiar c-ai reușit să intri într-o încurcătură ca lumea, zise Gaskell. Trebuia să te iei de o blestemată de luptătoare de catch! — Ieși tu afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
caracteristice existenței unui burlac. Eva se întoarse la ușă și bătu iarăși, întrebându-se ce să facă acum, când auzi sunetul unui vehicul care venea pe drum. Eva ezită preț de-o secundă și apoi apăsă pe clanță. Ușa era descuiată. Intră în casă și închise ușa, moment în care în curte intră o dubiță cu lapte. Femeia ascultă cum lăptarul lasă jos câteva sticle și apoi pleacă cu dubița. Atunci ea se întoarse și o porni pe coridor, intrând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]