2,278 matches
-
-mi în flăcări nebună. Cu iubirea-mi curată te-oi mângâia Și-am să te-alint cu-al meu suflet Și gândurile-mi curate ți le voi da, Iar pe calea spre Rai al meu umblet. Pășind de mână și desculți amândoi Printre flori născute de cer și de stele Cu gândul prin nori să răscolim fericiți, Pierzându-ne haihui prin visele mele. Sfârșiți pe mal de cer să ne-așezăm Și să privim de sus în forfotă furtuna, Acolo de-
DE MANA ÎN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466103503.html [Corola-blog/BlogPost/373295_a_374624]
-
Cu gândul prin nori să răscolim fericiți, Pierzându-ne haihui prin visele mele. Sfârșiți pe mal de cer să ne-așezăm Și să privim de sus în forfotă furtuna, Acolo de-om trăi sau de-om muri, De mână și desculț cu tine mi-e totuna! Autor Angela Mihai Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: DE MANA ÎN CER / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate
DE MANA ÎN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466103503.html [Corola-blog/BlogPost/373295_a_374624]
-
parcă aș ține în palmă un cartof fierbinte. Asta mă ține treaz, viu, lucid, chiar în alertă uneori. Pe cale de a mă naște. Ăsta cred că este scriitorul: mereu pe cale de a se naște, un amestecător de nori, un pieton desculț pe cărbuni încinși. Dar asta se întâmplă doar la cei vânduți definitiv. Înhămați pe veci la jugul minunat al scrisului. Eu sunt doar un diletant. Rudă cu Pandele de la sculărie, vecin cu bormașina de cartier. Agățat de frontispiciu, înscris la
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
din care ecoul nu-i mai răspunde singurătatea-i o liniște, doare înlăuntru ca pe o pasărea lipsa de aripi, ca pe un om lipsa de inimă. Nimicul se strânge-n mine ca o pată de culoare, ies în afara lui desculț, nimeni nu mă vrea, nimeni nu mă cheamă, doar eu mă agăț cu funii de viață, o spânzur de creanga cea mai de sus a timpului și mai răsuflu o vreme. Tu privești meșteșugul și arzi ca o flacără la
ZIUA CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRŞI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1404257566.html [Corola-blog/BlogPost/349781_a_351110]
-
lâna și piele. Oamenii nobili (bogați) adoptau modă bizantina, iar spre sfârșit Evul Mediu, cea din Apus. În Evul Mediu Feudal, țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lâna și piele. Ei purtau că încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mult mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele grosa sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării înalte, numite "hennin", care semănau cu turlele din biserică. În Bizanț se
VESTIMENTATIA EVULUI MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vestimentatia_evului_mediu_gigi_stanciu_1392894753.html [Corola-blog/BlogPost/383403_a_384732]
-
Spectacol pe cer” descoperi esența misterioasă a iubirii, acea iubire care dăinuie dincolo de dimensiunea terestră ”Ora zero”. IOAN MIHAELA STETIU - ne mărturisește că este ” un om simplu vrăjit de poezie” plin de iubire și armonie: ” Mă numesc iubire”, care pășește ” Desculță prin gânduri”, dar care reușește cu răbdare să treacă prin ” Marea vieții”. ALINA MATEAȘ -Ne reamintește de veșnicia Luceafărului poeziei românești- ” În memoria lui Eminescu”, de frumusețea iubirii adevărate - ” Mi-e dor” dar și de durereatrădării și a iubirii neîmpărtășite
”VISE TÂRZII” VOL 1 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1429111152.html [Corola-blog/BlogPost/372994_a_374323]
-
De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară, Că îmi place, că nu-mi place, Mă gândesc la sănioară. Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE IARNĂ / Gheorghe
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1448472127.html [Corola-blog/BlogPost/382918_a_384247]
-
Să culegem razele după petalele florii... Să râdem în hohot, pentru că... e primăvară În inima mea, a ta și a lor În viața mea, a noastră, a tuturor, În lumea mea, a noastră sau a lor. Hai, Prieteni! Să alergăm desculți, cu suflet curat, cu speranță Să vrem ca întreg Pământul să revină la Viață. Să vrem ca durerea mea, a ta, ...dar și a lor Să-i șteargă rănile sângerânde, Să-i stingă craterele fumegânde, Să-nmugurească frunze plăpânde. Hei
MARIA CIUMBERICĂ by http://confluente.ro/articole/maria_ciumberic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
apar zorii,Să culegem razele după petalele florii...Să râdem în hohot, pentru că... e primăvarăîn inima mea, a ta și a lorîn viața mea, a noastră, a tuturor,În lumea mea, a noastră sau a lor.Hai, Prieteni! Să alergăm desculți, cu suflet curat, cu speranțăSă vrem ca întreg Pământul să revină la Viață.Să vrem ca durerea mea, a ta, ...dar și a lorSă-i șteargă rănile sângerânde,Să-i stingă craterele fumegânde,Să-nmugurească frunze plăpânde.Hei, Prieteni!... Avem
MARIA CIUMBERICĂ by http://confluente.ro/articole/maria_ciumberic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE Am să-ți fur iubirea toată Și te voi lăsa pustiu, Am să-ți iau și fericirea Și a ta n-o să mai fiu. Am să intru în lăuntru-ți, Dar pe vârf de pași desculți, Patima lăsată-n tine Am s-o fur ca să mă uiți. Coborî-voi și în suflet, Răscolit ți-l voi lăsa, Să îmi iau vorbele dulci Să le pun pe rana mea. Am să-ți fur și infinitul Să rămâi
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466556648.html [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
lacrimă. Durerea-mi apune. Nu-mi frângeți aripile Nu-mi frângeți aripile trudite! Nu loviți cu pietre ce dor! Nu-mi dărâmați castele clădite, Din cărămizi de suflet și zbor! În lut uneori m-aș preface, Călcați pe mine ușor, Desculți, să pot dormi în pace, Să nu mai simt niciun fior. Cuvintele spălați-le în suflet, Înainte de-a pleca în zbor, Nu le lăsați să fie urlet, Să se transforme-n negru nor. Îmbrăcați-le în dalbă lumină, Dăruiți
NU-MI FRÂNGEŢI ARIPILE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1414620681.html [Corola-blog/BlogPost/381469_a_382798]
-
în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
pasăre Să se usuce Te voi plânge Cu petale care alină durerea Învață să iubești Învață să iubești din această zi Crește cu primăvara în mâini. (4 aprilie 1981) ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ GLAS DE INIMĂ ȘI KOSOVA 1. Pun bandana pe cap Merg desculță Ca un fluture zbor Căldura mea ești Tu ai ochiul vânăt Și buza crăpată Chiar dacă te sărut rana nu se înmoaie Ochiul fața buza nu ți se-nmoaie Când merg desculță Cu bandana pe cap Suntem roșii Fragede Cu buze
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
zi Ca pârjolul arde iubirea Te iubesc în amurg Cu săruturi îți-ncălzesc extremitățile Oare ce fac eu întreaga zi În afară de a te iubi. 5. Te port în mine Cei ce iubesc Cunosc ochii rușinați Nu și pasul Când merge desculț Pe verdeața ta Pe gene lumănări de lumină KOSOVA Cât te iubesc Oriunde merg Te port cu mine Precum lacrima ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ CÂND SE NAȘTE PRUNCUL Arbăreșii din Italia, pe pruncii abia născuți, îi întorc cu fața spre răsăritul soarelui, spre Albania
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
mai puțin evidentă Calea spre Lumină, tocmai din pricina Beției de Lumină, năucitoare! Un singur poem convinge, nu prin Lumină ( Nimic nu ar mai convinge, prin Lumină, după Inițierea din Lacrima de Diamant!) - ci, tocmai, prin durerea regăsită, reluată, retrăită... (poemul „Desculți” p. 131): „Fratele meu Sufletul/ umblă desculț!/ Și mă întreb/ în Biserica nașterii: pe ce mai călcăm, Doamne?/ că, uite, am venit/ să ascult tăcerea,/ cu tot Cerul în mine” (p. 131). Da, este consemnată, clar, criza celui care conștientizează
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
din pricina Beției de Lumină, năucitoare! Un singur poem convinge, nu prin Lumină ( Nimic nu ar mai convinge, prin Lumină, după Inițierea din Lacrima de Diamant!) - ci, tocmai, prin durerea regăsită, reluată, retrăită... (poemul „Desculți” p. 131): „Fratele meu Sufletul/ umblă desculț!/ Și mă întreb/ în Biserica nașterii: pe ce mai călcăm, Doamne?/ că, uite, am venit/ să ascult tăcerea,/ cu tot Cerul în mine” (p. 131). Da, este consemnată, clar, criza celui care conștientizează că a ajuns la capăt - indiferent unde
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
ar trebui, oare, să nu mai scrie despre Gloria Armonică, o vreme... „și-nc-o vreme”...?! Apoi, într-un târziu, ca și cum ar fi uitat de ele/ volumele cele două, ar trebui să schimbe registrul poetic... Poate. Criza din poemul de mai sus („Desculți”) ne face să credem că Inițiatul întru Cer va avea o șansă, precum Kesarion Breb, al lui Sadoveanu: după Cer - Pământul, Mlaștina Augusteonului, poate... Visul, mai curând: da, o rescriere, în cheie personală, a viziunii romantice - este o solidă speranță
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită. Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și misterioasă a stelelor, sau se pierdea
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
așezării în pustietatea aceea. Când am ajuns în dreptul ei, în curte se zărea silueta unei femei care, se pare, își făcea de lucru printre florile din grădina ei. Îmbrăcată într o bluză roz purpuriu, în bermude de culoarea untului neolandez, desculță, umbla printre brazdele unei grădini scandinave culegând petalele veștejite de pe florile ce îi împodobeau curtea. Când ne a observat, s a întors spre noi afișând un zâmbet al bucuriei adevărate, înfășurat în faldurile unei sincerități odihnitoare. O femeie de o
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1473095445.html [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
ANGHEL - DUPĂ CESÁRIA ÉVORA, ÎN INSULELE CAPULUI VERDE Autor: Maura Anghel Publicat în: Ediția nr. 595 din 17 august 2012 Toate Articolele Autorului De la ea ne-au rămas morna, un amestec de blues și fado portughez, și numele de Diva desculță. Cu vocea ei profundă, plină de accente nostalgice, Cesária Évora* a dus Insulele Capului Verde peste tot în lume, prin cântec. Glasul ei amintea de tristețea sclavilor de odinioară, cărora portughezii care au debarcat pe insulă le-au luat viețile și
DUPĂ CESÁRIA ÉVORA, ÎN INSULELE CAPULUI VERDE de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Maura_anghel_dupa_cesria_evora_maura_anghel_1345194662.html [Corola-blog/BlogPost/355302_a_356631]
-
glastre, Ce vremuri ciudate! și totuși nămeții Ardeau fericiți sub opincile noastre! Erau interzise colindele sfinte, Cine să ne pună pe inimi zăvoare? Pe văi și pe dealuri aceste cuvinte Din gurile noastre răsunau și mai tare... Azi liniștea umblă desculță prin sate, Copiii aceia sunt tot mai puțini Și-s tot mai multe acase încuiate, Iar tălpile mele sunt pline de spini. Și iarăși un dor netradus mă cuprinde Pe sub streașina zilei acolo în Munți Sufletul meu e plin de
DOR DE COPILĂRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_copilarie_nicolae_nicoara_horia_1385215499.html [Corola-blog/BlogPost/347261_a_348590]
-
Poeme > Meditație > BUNICUL... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cu frig peste tristețe și nor pe anii mulți, Pierdut într-o uitare a timpului grăbit, Abia ducându-și anii, ce șchioapătă desculți Prin temerea de mâine, a unui rătăcit. Speranța i s-a stins în rugile spre cer... Zădarnice cuvinte, prea goale de răspuns. Atâtea gânduri sacre se rătăcesc și pier Și nu mai știe locul în care a ajuns. A fost
BUNICUL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1460187775.html [Corola-blog/BlogPost/384851_a_386180]
-
Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare din 1851, observa: „Nu știi ce lesne se face și se desface o popularitate în vreme de revoluție dar nu numai atunci”. În această „capcană” a succesului efemer a căzut Zaharia Stancu cu romanele lui „Desculț” (despre care se spunea că a făcut înconjurul lumii în „sandale de aur”), „Rădăcinile sunt amare”, publicate tot pe bani publici în foarte multe limbi datorită faptului că era președintele Uniunii Scriitorilor și agreat de conducerea P.C.R. Întorcându-ne la
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]