3,988 matches
-
recitit de curând arhiva revistei, așa că știu ce spun), ea a părăsit rubrica după numai trei ani de exercițiu săptămânal, neputându-se împăca cu obligația conjuncturală de a râvni puterea simbolică. Asemănător e cazul lui Ion Manolescu. Reunite în Benzile desenate și canonul postmodern, articolele sale depun, la rândul lor, mărturie asupra excelentului nivel intelectual al revuisticii noastre din anii nouăzeci. Grupate în patru secțiuni (Imagini ale culturii populare, Benzi desenate &desene animate, Noul canon și Cronici postmoderne), acestea reprezintă în
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
simbolică. Asemănător e cazul lui Ion Manolescu. Reunite în Benzile desenate și canonul postmodern, articolele sale depun, la rândul lor, mărturie asupra excelentului nivel intelectual al revuisticii noastre din anii nouăzeci. Grupate în patru secțiuni (Imagini ale culturii populare, Benzi desenate &desene animate, Noul canon și Cronici postmoderne), acestea reprezintă în fond o remarcabilă serie de eseuri-manifest. Noțiunea poate suna contradictoriu. Dar e singura care acoperă complet ambele direcții pentru care autorul se arată disponibil. Pe de-o parte, Ion Manolescu
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
se vor întâlni în critica românească de peste un deceniu. Faceți calculul. Ce se întâmpla, așadar, în 2008? Un eșantion avem chiar în această carte, în secțiunea pe care Ion Manolescu o adaugă unei investigații mai vechi privitoare la literaturitatea benzilor desenate (pp. 125-153). În paragrafele dedicate „noilor critici”, opaci și ei la rolul canonic al acestei categorii paraliterare, Ion Manolescu se ocupă în amănunt de polemica purtată de Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache chiar în anul de grație 2008. Ambii susțin
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
de strategie culturală. Ion Manolescu l-a construit impecabil. Are răspuns pentru orice obiecție. Citiți-l și, în ciuda tuturor aparențelor, veți vedea cât de greu e să-i găsiți fisuri. Acesta e numai un posibil decupaj din articolele volumului Benzile desenate și canonul postmodern. El lasă, vrând-nevrând, pe dinafară câteva eseuri critice, nu toate convingătoare, dar, toate, foarte interesante. Le enumăr doar premisele, cât să vă faceți o idee: despre incorectitudinea politică a lui Creangă, oarecum în siajul celui al lui
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
iau decizia de a fugi de la locul accidentului, lăsând în urmă un corp însângerat întins pe caldarâm. Nici Federico, nici Matias nu au nici cea mai vagă idee despre existența modestă a lui Pablo, desenator de tatuaje, iubitor al benzilor desenate. Pablo este introdus în film prin relația cu tatăl său, o relație care poartă semnul unei afecțiuni reciproce și a unei singurătăți împărtășite. Cazul aparent banal ia amploare după moartea la spital a lui Pablo și decizia tatălui său de
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
către un joc secund. În seara accidentului, Pablo desenează pe umărul unei femei un dragon, imagine a Leviathanului, a distrugerii; tatăl lui se pregătește să evacueze din casă o parte din lucrurile lui, printre ele aflându-se și benzile sale desenate. Câteva foi desprinse îl vor face să se oprească să le adune în locul unde are loc accidentul, primul accident care-i distruge bicicleta nu-l îndepărtează de locul fatidic, ci-l expune coliziunii ulterioare etc. Privit din alt unghi sugerat
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
extinderea haotică, uniformizarea, încleștarea dintre natură și toate soiurile de adaosuri umane etc.): orașul caleidoscop, orașul reflectat invers pe apa unui lac, orașul țesut din fire ale legăturilor dintre locuitori și rețesut în diverse locuri atunci când devine prea complicat, orașul desenat punct cu punct pe un covor, orașul cu locuitori morți copiat sub pământ după cel al viilor (acesta ajunge până la urmă să-l copieze pe cel al morților), un alt oraș cu o copie în cer, orașul multiplu, cu fețe
Alte o mie și una de nopți by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5492_a_6817]
-
de monștri mai mult sau mai puțin sacri, și anume nostalgia. Tim Burton își invită eroii copilăriei, adolescenței și ai unei tinereți zbuciumate artistic pe aceeași scenă ca la un carnaval în cinstea sa. Este ca și cum ai răsfoi vechi benzi desenate, sau cum ai descoperi cărți vechi întrun cufăr prăfuit sau jucăriile stricate, strâmbe ale copilăriei. Monștrii lui Burton, chiar și cei mai terifianți, au pasiunea măștii, au ceva din figurația spectacolului de carnaval, chiar și când ucid te întrebi dacă
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
o altă amprentă stilistică, regizorul a acordat o importanță deosebită cadrelor exterioare, peisajului arid al planetei măturate de furtuni teribile, dar și costumelor de o eleganță aproape efeminată, care fac din designer un omolog al lui Hugo Pratt în banda desenată. De asemenea, nu ai cum să nu remarci o anumită coregrafie, o anumită stilistică a gesticulației, vibrând mai intens în jurul lui David, dar păstrând parcă ceva de feerie cu accente horror pe parcursul întregului film, fapt care amintește, mutatis mutandis, de
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
interioarelor un aspect pe care aveam să-l recunosc ulterior în diverse filme franceze inspirate din mediile burgheze de după primul război mondial. Odată intrat în acel spațiu cvasi ireal, de-abia așteptam să reperez revistele pentru preșcolari, ale căror benzi desenate îi aveau ca eroi pe Roudoudou (le joyeux cabri) și Riquiqui (le petit ours). Ambele publicații purtau titlul Les belles images și mă atrăgeau prin amuzantele lor ilustrații policrome - un fel de versiuni franceze ale desenelor animate disneyene (încă totalmente
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
comunicare și de susținere continuă a „celuilalt” pe scenă, dar trupa ca sumă extraordinară de personalități. Personalități care și-au asumat propunerea lui Goga într-o manieră remarcabilă. Absolut fiecare actor și fiecare personaj are un moment al lui, impecabil desenat, impecabil jucat. Mirela Oprișor, o Mașa cu două fețe, înainte și după căsătoria cu Medvedenko. Lipsită de prejudecăți, îndrăzneață în cuvînt și faptă, emo, puternică și nonconformistă, pentru ca să intre apoi în șir, în șablonul soțiilor delăsate, grase și șleampete după
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
prin nimic excepțional, plonjează într-o poveste de dragoste între două fete, Adèle, o elevă de 15 ani, și Emma, o studentă cu părul vopsit în albastru și mai multă cultură decât prietena ei. Filmul a fost realizat după banda desenată a Juliei Maroh, Le bleu est une couleur chaude, publicată în 2010 și încununată cu premiul publicului în 2012 la Festival d’Angoulême. Aceasta m-a dus cu gândul la un alt film remarcabil Persepolis, al lui Vincent Paronnaud și
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
bleu est une couleur chaude, publicată în 2010 și încununată cu premiul publicului în 2012 la Festival d’Angoulême. Aceasta m-a dus cu gândul la un alt film remarcabil Persepolis, al lui Vincent Paronnaud și Marjane Satrapi, după banda desenată a acesteia din urmă, doar că filmul lui Kechiche sare din banda desenată, oferind publicului personaje în carne și oase și epidermă irigată senzual. Banda desenată joacă un rol extrem de important în cultura franceză, și ea și-a găsit la
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
în 2012 la Festival d’Angoulême. Aceasta m-a dus cu gândul la un alt film remarcabil Persepolis, al lui Vincent Paronnaud și Marjane Satrapi, după banda desenată a acesteia din urmă, doar că filmul lui Kechiche sare din banda desenată, oferind publicului personaje în carne și oase și epidermă irigată senzual. Banda desenată joacă un rol extrem de important în cultura franceză, și ea și-a găsit la Cannes un ecou pozitiv, însă, mai mult ca sigur, tema abordată a adus
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
un alt film remarcabil Persepolis, al lui Vincent Paronnaud și Marjane Satrapi, după banda desenată a acesteia din urmă, doar că filmul lui Kechiche sare din banda desenată, oferind publicului personaje în carne și oase și epidermă irigată senzual. Banda desenată joacă un rol extrem de important în cultura franceză, și ea și-a găsit la Cannes un ecou pozitiv, însă, mai mult ca sigur, tema abordată a adus și ea filmul în prim-plan. Homosexualitatea feminină cu atât mai problematică cu
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
pe care Pia i-a făcut-o în acea iarnă ș1944-1945, n.n.ț. Capul îi este văzut pe trei sferturi, profilat pe zăpadă. Vântul îi răsfiră părul des care pe atunci încărunțea și care îi mărginea fruntea înaltă, bombată. Apar, desenate perfect, sprâncenele piezișe, deasupra ochilor mari - cu pupile de culoarea alunei - și nasul ușor acvilin, bărbia puternică, dar nu voluntară. În colțul gurii strânge luleaua. Privirea îi era întotdeauna tandră cu cei familiali, iar zâmbetul timid ne înștiința discret că
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
de prozator contrapunctic, în momente de detensionare a acțiunii. În rest, narațiunea lui Doru Pop e pusă permanent pe fast forward, transformând o epocă „în care nu se întâmpla nimic” într-o lume densă și vie, cu aspect de benzi desenate. Probabil că cea mai mare reușită a romanului rămâne, însă, scăldarea așa-ziselor teme comuniste în apele mai largi ale „general-umanului”. Deși, numit atât de bombastic, el nu se lipește nicicum imaginarului terre-à-terre din O telenovelă socialistă. Fără a lăsa
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
prezidențial Sebastian Lăzăroiu se apără în urma postării fotografiei cu o prezentatoare de la Antena 3 în spatele unor gratii și a mesajelor pe pagina de socializare. El a atacat direct Antena 3. A postat o poză cu o prezentatoare în spatele unor gratii desenate și mai multe mesaje. Printre ele se numără: Discuție între doi pușcăriași într-o celulă: Antena 3 e aici? -Da, Antena 3 e aici.". El arată că vrea să-i vadă la închisoare pe jurnaliștii Antenei 3. Ce legătură au
Lăzăroiu vs. Antena 3. Cum se apără consilierul prezidențial by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36200_a_37525]
-
și Mugur Ciuvică la Direcția Națională Anticorupție. Asta arată postările de pe pagina de Facebook. Sebastian Lăzăroiu nu doar a constatat întâmplările. El a mai postat și o fotografie în care o prezentatoare Antena 3, Mihaela Bîrzilă, apare în spatele unor gratii desenate. Sebastian Lăzăroiu a scris la descrierea fotografiei că este "noua grilă de programe". Consilierul prezidențial a scris și un banc cu pușcăriași și Antena 3. Una dintre persoanele, care a comentat la imaginea în care prezentatoare Mihaela Bîrzilă apare în spatele
Lăzăroiu atacă dur Antena 3- FOTO. Ce atribuții are consilierul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36206_a_37531]
-
a scris la descrierea fotografiei că este "noua grilă de programe". Consilierul prezidențial a scris și un banc cu pușcăriași și Antena 3. Una dintre persoanele, care a comentat la imaginea în care prezentatoare Mihaela Bîrzilă apare în spatele unor gratii desenate, i-a scris consilierului atribuțiile pe care le are. "ATRIBUȚIILE DEPARTAMENTULUI ANALIZĂ POLITICĂ Departamentul Analiză Politică prezintă Președintelui României analize, sinteze și prognoze asupra vieții politice, realizează sinteze săptamânale și calendarul acțiunilor semnificative ale partidelor politice și ale Parlamentului, analizează
Lăzăroiu atacă dur Antena 3- FOTO. Ce atribuții are consilierul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36206_a_37531]
-
uman s-ar ofili și ar muri”) sugerează mai mult decât ideea „ajungerii” ca ratare. El explică și dinamica prozelor deschise, conexând lumi disjuncte și obligându-le să semnifice împreună într-un paralelism cu atingeri scăpărătoare. Dacă proiectul e riguros desenat - o simfonie, o partidă de golf -, în rigorile lui încap oricâte paranteze, sunt libere înmuguririle colaterale, timpurile fluctuante țes desene complicate în așteptarea unor mereu reînnoite interpretări. Cuvintelecheie ale jocului de golf (joc, parcurs, mers, natură, drum, lecții) sunt utilizate
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
evidență acest lucru, nu totdeauna avut în vedere de comentatori. Abia cu începere din anii 1960, e de părere Marc Lambron, autor al unui instructiv articol despre expoziție, cultura populară americană a determinat schimbarea perspectivei artistului, care a descoperit benzile desenate, grafismele publicitare, romanele-foto și restul. Obiectele acestei civilizații moderne, de la cutiile de supă Cambell la CinemaScop, și-au făcut loc în arta lui Lichtenstein, Hopper, Warhol, diferențiind-o de aceea europeană. Ar trebui poate precizat că avangarda antebelică europeană a
Arta pop la Beaubourg () [Corola-journal/Journalistic/3404_a_4729]
-
găseam pe o plajă din sudul Franței, și, ore nesfârșite, nu mi-am desprins privirea de linia orizontului. Încercam să-mi imaginez ce va fi văzut, gândit și simțit, dacă ar fi existat în carne și oase, eroul de bandă desenată al lui Hugo Pratt. Repetam, ca pe o mantră, cuvintele spuse în legătură cu el Pandora Groovesnore, adolescenta de care se îndrăgostise, dar pe care avea s-o revadă doar când eroul devenise, așa cum aflăm din Memoriile sale, din „obiect al istoriei
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
a prieteniei, solidarității. Un exercițiu de devotament față de confrații prozatori. Experiențele-limită țin de calitatea confesiunii? Pe de o parte, Mircea Mihăieș scrie cărți uriașe despre cei mari, de la Faulkner la Joyce, pe de altă parte, cărți ale amintirilor. Și benzile desenate și Marlowe aparțin unui timp paradisiac al întâlnirilor în care Mircea Mihăieș crede cum nimeni din generația sa.. Ultima carte a lui Mircea Mihăieș se numește Ce rămâne. Cu subtitlul: Wiliam Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha. E,desigur, o carte
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
ro. Preț bilet: 30 lei Până în iunie 2014 Ateliere de creativitate Atelierul de creativitate al M N Ț R s-a pregătit cu teme noi pentru a primi grupuri de copii din grădinițe, școli și licee, la lecții de etnologie, desenat, pictat, inventat povești, audiții muzicale, vizite și lucru în sălile muzeului. Pentru anul școlar 2013 - 2014, Atelierul de creativitate propune copiilor următoarele: Luni: Ora:13.30 - 15.30 Ateliere pentru fundații care se ocupă de copiii defavorizați Participarea la ateliere
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]