3,132 matches
-
câmpului, a viziunii, cititorul pătrunde împreună cu Mini în atmosfera tensionată a familiei Hallipa: <<Nefiind la curent cu suferințele gazdei, părăsită de toți, fără putința de a se revolta împotriva unei vizite la țară și încă de felul acesta, Mini se despăgubea, avînd păreri despre fapte, lucruri și oameni.>> Pînă să o întrebe pe doctorița Lina <<Ce se petrece? >>, cînd capătă un răspuns "idiot", Mini este, metonimic, "privirea descriptivă", avansînd, prin deducție, concluzii parțiale: decorul semnifică, definește în stilul realismului. <<Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
culoare au ochii lui și care sunt proporțiile staturii sale, ca să pot vorbi despre ele..." Năduful și disprețul lui Cioran: "Culoarea ochilor săi! (...) Să duci până în ceruri indiscreția sexului tău, iată un lucru menit să-i consoleze și să-i despăgubească pe toți cei mai bine zis, cele care n-au avut parte de aventură divină"21. Pentru ce nu scriu femeile? se întreabă Cioran. Pentru că ele pot plânge oricând, spune în Pe culmile disperării. Ele nu ar avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mobile în legatură cu exercițiul funcțiunilor ce le sunt încredințate, precum și în cazurile de tâlhărie cu omor și asasinat politic” . În baza articolului 16, proprietatea era garantată. Exproprierea putea interveni în cazurile de utilitate publică însă numai după ce proprietarul fusese despăgubit : “Proprietatea de orice natură, precum și creanțele atât asupra particularilor cât și asupra Statului, sunt inviolabile și garantate ca atare. Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, după normele prevazute în legi. Bunurile care fac parte din domeniul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
îi confereau elementele de modernitate și posibilitatea de a avansa pe calea democratizării statului și a societății românești din acea perioadă. Dreptul de proprietate era unul gatantat, prevăzânduse cazurile de utilitate publică în care proprietarul putea fi expropriat, după ce era despăgubit. Acestea erau: comunicațiunea, salubritatea publică, lucrările de apărare a țării, interesul cultural și interesul general direct alo statului și administrațiilor publice (articolul 17). Proprietatea era considerată ca având o “funcție socială”, o expresie a “interesului comun“ și o condiție necesară
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fi trebuit să demonstreze că le posedă, pentru a putea fi autorizat să profeseze. Aspectele de drept civil privind cazurile de malpraxis medical cunosc astfel o dezvoltare rapidă și, spre sfârșitul anilor 1800, se reține obligația medicului de a-l despăgubi pe reclamant pentru prejudiciile produse, atunci când se demonstrează că nu a aplicat cunoștințele medicale pe care ar fi trebuit să le dețină. În același sens, împotriva unui medic care încearcă, la 1858, să obțină plata onorariilor pentru tratarea unor sclavi
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sănătate a pacientului, nici cu evoluția sa previzibilă, și că pierderea suferită de pacient este extrem de serioasă“. Prin urmare, dacă se constată incidența condițiilor menționate anterior și dacă se stabilește existența legăturii de cauzalitate, pacientul urmează a fi pe deplin despăgubit pentru prejudiciul suferit, fără a fi necesară demonstrarea vreunei forme de vinovăție, în temeiul strict liability - răspunderii obiective. Având în vedere nenumăratele conexiuni ale legislației române cu legislația europeană în materie, precum și aproprierea majorității termenilor cu semnificație medicală și juridică
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pacientului său ca urmare a unor acte sau fapte săvârșite din culpa sa, prin care devine răspunzător în baza legii speciale, a normelor și statutului profesiei, a regulilor de conduită, etică și deontologie profesională. În cazul producerii riscului asigurat se despăgubesc: (a) sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de daune pentru prejudicii provocate în timpul exercitării profesiei pacienților săi, prin vătămări corporale și/sau pagube materiale; b) cheltuielile de judecată făcute de pacient pentru îndeplinirea formalităților legale
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și împovărat de grele datorii și fiind că prin asămine neînvrednicită trătare mă văd aruncat în cea mai tristă poziție, apoi sînt nevoit a ruga, cu adâncă supunire, pe cins<ti>ta Epitropie a Casei Apelor ca să binevoiască a mă despăgubi după cuviință pentru toate cheltuielile de mai sus arătate ce am făcut în trebile apeducului. Mihailik de Hodocin Iași, 11 dechemvrie 1843 [Rezoluție:] Prin anafora, să să aducă la cunoștința Înălțimii Sale, spre a să încuviința vreo remunerație. C. Sturdza
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la descoperirea stâncilor din Movila lui Purcel. Mihalic de Hodocin Nr. 35 montanist Iași, 2 septembrie 1857 [Rezoluția Departamentului:] Pietrele câte s-au făcut până acum la Movila, atât cubice, cât și naturale, să se facă o exactă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a cărnii - se afla sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Conform prevederilor „Regulamentului de funcționare a abatorului din Bacău”, carnea infectată trebuia confiscată, „denaturată cu substanțe chimice și, ulterior, îngropată la locul destinat”. În aceste cazuri, măcelarii urmau să fie despăgubiți de către consiliul comunal Bacău cu o sumă ce se ridica la „jumătate din valoarea proprie a cărnii”. După cum ne indică raportul medicului veterinar pe anul 1911, transportul cărnii de la abator la hala de victualii era efectuat „în căruțe căptușite în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu ruinarea pentru vreo victimă de mâine. Salutați! Cei care trec sunt regii Moldovei!... Adesea încă, sâmbăta, se văd evreii chirciți după moda orientală, pe pragul ușii lor, întotdeauna în compania inevitabilului ciubuc; fumează ei puțin în timpul săptămânii, dar se despăgubesc în ziua de sabat. În această zi, femeile și fiicele lor se arată în cele mai frumoase găteli ale lor; seara, tinerele fete se plimbă în grupuri numeroase; ținuta lor nu e de foarte bun gust, dar țesăturile sunt viu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pogon trebuie să se înțeleagă în jur de un hectar. Țăranii sunt obligați, în schimb, să verse în visterie, vreme de cincisprezece ani, o redevență anuală de doisprezece piaștri de pogon, adică nouă franci de hectar. Statul se însărcinează să despăgubească proprietarul pe baza acestora. La o dobândă legală de zece la sută, valoarea hectarului ar fi estimată la nouăzeci de franci; această sumă nu e atinsă măcar, de vreme ce în redevență intră răscumpărarea corvezii și alte drepturi senioriale. Evident, primul efect
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
erau așteptate cu nerăbdare și dinainte socotite adevărate evenimente. Se mai găseau, e drept, vreo câțiva critici, printre care și doi dintre vizitatorii obișnuiți ai atelierului lui Jonas, care-și scriau cronicile la temperatură oarecum călduță. Dar indignarea discipolilor îl despăgubea pe Jonas din plin de un necaz atât de mic. Desigur, afirmau aceștia din urmă cu tărie, și ei prețuiau înainte de orice lucrările din prima sa perioadă, dar căutările lui actuale pregăteau o adevărată revoluție. Jonas se mustra în sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de legile civile, per secundo: niciunul din pacatele indicate de morală. Abstract: i s-a dat acestei cestiuni sociale [morale] do[u]ă soluțiuni cu totului diferite. Credința în viața după moarte a celor vechi i-a făcut să-i despăgubească pe cei [ce] muncesc viața lor prin o răsplătire după moarte și prin [o] disprețuire a averilor, în fine prin reducerea fericirei la un bun subiectiv, consistând din disprețul averilor și din supraprețuirea situărei * umile și a cugetării filozofice. Altfel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
amîndoi! 38. Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile și caprele nu ți s-au stîrpit și n-am mîncat berbeci din turma ta. 39. Nu ți-am adus acasă vite sfîșiate de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea. 40. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig, și-mi fugea somnul de pe ochi. 41. Iată, douăzeci de ani am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Arhitectul Joseph Paxton termină construcția serelor de la Chatsworth. 1841. Viceregele Egiptului, Mohammad Ali, abandonat de francezi, renunță la insula Creta. // Noua Zeelandă devine în întregime colonie britanică, cu un guvern colonial propriu. // Chinezii cedează Angliei portul Hong Kong și acceptă să-i despăgubească pe negustorii britanici. // Convenția privind Strîmtorile închide accesul în Bosfor și prin Dardanele tuturor navelor de război și garantează suveranitatea Turciei. // Conservatorii revin la putere: al doilea guvern Peel. Printre miniștri, William E. Gladstone, adjunct la Comerț și ducele de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
-se să nu piardă nici un cuvânt. Zise că și relegatio, și exilium fuseseră arme nemiloase aflate la îndemâna tiraniei. Mulți oameni erau obligați să stea departe de Roma, iar averile le erau confiscate. Îi vom chema înapoi în patrie, îi vom despăgubi. Și nu se va mai întâmpla ca judecătorii să fie constrânși de legi infame să condamne un cetățean roman pentru ceea ce gândește, spune sau scrie. Câțiva juriști bătrâni comentară în șoaptă: — Redă magistraturii independența pierdută în timpul războaielor civile. Se întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
autonomia vechiului stat al Ciliciei, unde toate rudele lui Artavadse au fost ucise... Să-l eliberăm pe fiul prizonier al lui Antiochos, regele din Commagene, care a fost pe nedrept destituit de Tiberius. Să reinstaurăm autonomia acelui teritoriu, să-l despăgubim pentru bogățiile pe care lacomii procuratores le-au luat de la tatăl său. — Nu poți face asta! îl întrerupse speriat Sertorius Macro. Senatorii vor striga că vrei să smulgi aurul Romei pentru a-l da barbarilor. Fără să-i răspundă, Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Viteza care clatină frontierele din afara mașinii și noi, nemișcați, în respirația a ceva care ne apare minunat, fără sfâșieri, fără chin. O fericire făcută din nimic, nesperată și profundă. Era ca și cum cerul, cerul acela gri și anonim, ne-ar fi despăgubit. Nu-mi aminteam să mă fi simțit vreodată atât de în armonie cu mine însumi: pieptul sub cămașă, fruntea, privirea, mâinile așezate pe volan, greutatea ușoară a capului ei. Italia adormise, nu vroiam să mă mișc, ca să n-o trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
însuși, își terminase treaba până la apus. Pe burtă, împreună cu respirația, vibra catarama aurită a curelei sale. Fusese o zi lungă. Aruncă o privire în sus, precisă ca o tăietură de cuțit, transversală ca un zbor: da, întunericul l-ar fi despăgubit. Italia era în pământ, și pământul trecuse prin mâinile mele, îmi alunecase printre degete proapspăt și zgrunțuros. Acum era îngropată, și o dată cu ea, Angela, timpul efemer al iubirii. Am văzut o umbră, întunecată ca aceea a unei păsări. Un țăran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
drumuri, undeva În Ucraina, construit din bârne grosolane, În stepa Înzăpezită, Întunecată, răscolită de viscol, În apropierea căruia urlau lupii. Șoferul taxiului spuse: —Ce naiba! O să stăm așa toată noaptea? Apoi apăsă pedala, trecu pe roșu și, parcă vrând să se despăgubească, pe el și pe Fima, pentru timpul pierdut, țâșni sălbatic, goni pe străzile pustii, luă cu scrâșnet de frâne cotiturile. Fima spuse: —Ce-i asta? Războiul de șase minute? Iar șoferul răspunse: Așa să fie. Amin. Mâine, decise, chiar mâine-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
La fel și guvernul arab. Și guvernele goyilor. Fericiți cu toții toată ziua. Oricum murim cu toții. Doamna Scheinmann chicoti și aporape că-i făcu lui Fima cu ochiul, ignorând prezența micului funcționar concediat, și Îi spuse slugarnic, parcă voind să-l despăgubească oarecum pentru ce fusese nevoit să asculte aici: Nu-l lua În seamă, doctore. Fetița i-a murit, nevastă-sa a murit, fratele lui a murit. Și n-are un ban la sufletul lui. Vorbește gura fără el. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
șopti ceva care Îi făcu pe amândoi să izbucnească În râs. Șoferul taxiului strigă după el o Înjurătură, iar Fima, fără să se Întrebe de ce, hotărî În clipa aceea că era de datoria lui să repare nedreptatea și să-l despăgubească pe șofer. Urcă deci În taxi, Închise portiera și spuse: Îmi cer scuze pentru tot bâlciul ăsta. În Kiriat Yovel, te rog. Șoferul, un bărbat gras, cu păr argintiu des, ochi mici și o mustăcioară sud-americană Îngrijită, mormăi furios: — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sunt, mintea mea a trudit toată noaptea mai mult decât vor trudi cele ale miniștrilor mei Într-un an de zile. Îți vine să râzi; dar pentru a te convinge că nu exagerez câtuși de puțin și pentru a mă despăgubi de noaptea proastă pe care mi-au pricinuit-o raționamentele tale, va trebui să-mi asculți visul de-a fir-a-păr. Eram gata să ațipesc și Închipuirea mea și-a luat zborul, când văzui sărind de lângă mine un animal neobișnuit. Denis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
posesia unor case în care au trăit oameni care le-au întreținut și care NU EI le confiscaseră, ci un cu totul alt regim (nu mai spun că mulți nu fuseseră evacuați, ci plecaseră de bunăvoie, unii vânzând sau fiind despăgubiți la vremea respectivă), a făcut ca blândul compozitor să fie nevoit să părăsească apartamentul în care a creat. A stat un timp în altul, mult mai modest, cu tencuiala căzută și mustind de igrasie, de unde a fost din nou evacuat
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]