17,663 matches
-
că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă, lucru rar astăzi. Așa se face că recent i-am scris Elenei o scrisoare întrebând-o dacă, basarabeanca fiind, cunoștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar plânsul nu-i o mască, pe fata mea suspina chiar tinerețea noastră! De cârnelegi eu mă despart duios, în mine-apun toți praporii sfios! Și-n Styx nu mă arunc! 19 De când te caut, o, Shangri-La scumpă! Aici e Paradisul pe pamant? Ianuarie se-aplecă spre Tibet, lumina-i grea! Se duce ceață, iarna-i devo rata de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul care avea să-i încunune existența
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prietenii în public, de altfel nici între patru ochi. Odată însă, pe când ne plimbam amândoi într-o pădure, departe de urechile indiscrete, și-a permis - unica rezervă în mijlocul unui elogiu să facă despre unul dintre confrații de care tocmai se despărțise, această remarcă: " Singura trăsătură care mi place mai puțin la el este acest rabolepie pered uspehom" - obediență grăbită, atitudine subalternă față de succes, față de prestigiu. (Vorbeam ca întotdeauna românește, limbă în care însă nu și interzicea să folosească uneori expresii din
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Liviu Dănceanu De cele mai multe ori saltimbancul e un erou pe dos; un clown al tragediei ce mereu parcă înfulecă dintr-o ultimă felie de istorie pentru ca lumea să se despartă mai ușor de trecutul ei. între saltimbanc și artist este aceeași diferență ca între o haină îmbrăcată cu căptușeala înafară și aceeași haină purtată normal, pe față. Saltimbancul știe prețul lucrurilor, artistul le cunoaște valoarea. Primul deține acea siguranță cu
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
care muncesc românii (lucrul este adesea superficial, fără preocupare pentru calitate, corupția se extinde la toate nivelurile, tendința de a-l înșela pe celălalt, fie el șef sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net de acestea în privința cauzelor. Acestea "nu sînt de ordin etnic sau de mentalitate cum se afirmă de obicei, ci de ordin socio-economic (...). Printre aceste cauze, percepția negativă pe care românii o au despre ei înșiși se situează pe un
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
Atunci cred că a vândut trei tablouri, dintr-un total de șaptezeci. A fost atât de supărat de faptul că se minimiza valoarea pânzelor din colecție încât a preferat să le facă cadou. Când prietenii, rudele, vecinii veneau să se despartă de noi, înaintea plecării, tatăl meu le dăruia câte un tablou. Acesta a fost sfârșitul colecției, cu excepția câtorva portrete de familie care au fost salvate cu ajutorul unor diplomați și care se află acum aici. Dar restul colecției s-a făcut
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
fi bucuroasă să găsească formula prin care să satisfacă și capra, și varza. În rest, toată lumea e de acord că ar trebui făcut ceva, cumva, cândva, un ce purificator din care să rezulte un cât de mic bine. A te despărți de trecut râzând a fost o lozincă scumpă - fiindcă mincinoasă - comunismului. A te despărți de trecut întorcându-i spatele ne pune sub nas fișele unei patologii sociale cu care nu avem a ne mândri. Când, în dosarul condamnării comunismului, președintele
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
rest, toată lumea e de acord că ar trebui făcut ceva, cumva, cândva, un ce purificator din care să rezulte un cât de mic bine. A te despărți de trecut râzând a fost o lozincă scumpă - fiindcă mincinoasă - comunismului. A te despărți de trecut întorcându-i spatele ne pune sub nas fișele unei patologii sociale cu care nu avem a ne mândri. Când, în dosarul condamnării comunismului, președintele României procedează cu o prudență pe care nu i-o cunoșteam, când dl Băsescu
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand dorea să se despartă de rest, se trăgea de ureche, strigă «afară cu jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă, lucru rar astăzi. Așa se face că recent i-am scris Elenei o scrisoare întrebând-o dacă, basarabeanca fiind, cunoștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar plânsul nu-i o mască, pe fata mea suspina chiar tinerețea noastră! De cârnelegi eu mă despart duios, în mine-apun toți praporii sfios! Și-n Styx nu mă arunc! 19 De când te caut, o, Shangri-La scumpă! Aici e Paradisul pe pamant? Ianuarie se-aplecă spre Tibet, lumina-i grea! Se duce ceață, iarna-i devo rata de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul care avea să-i încunune existența
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]