613 matches
-
centru al conștiinței acestei lumi. O și mai intuitivă metaforă a cunoașterii "reflectoare", construită pe aceeași schemă a procesului fotografierii (cu etape și componente: focalizarea, reglarea, expunerea, impesia / amprenta pe hîrtia sensibilă, developarea, clișeele "negative") apare în finalul romanului Fecioarele despletite: "Căută orașul, cu o privire mîngîioasă, prin voalul ceței. Își reaminti atunci acel oraș întreg, în plină funcție a Uzinei lui omenești și pe care totuși nu-l vezi din pricina unei anumite cețe care nu s-a rupt; ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nidarea (cuib sau, alternativ, tensiune negativă, dar propulsoare, a căutării unuia), apare stăruitor. Scriitoarea leagă obsesiv personajele romanelor de locuințele lor "de zid", ducînd exercițiul metonimiei pînă la transformarea raportului în sursă originară, subtilă, a conflictelor și evoluției acestora. Fecioarele despletite se încheie, în înțelegerea personajului-reflector, cu o formulă limpede a acestor relații: "Mini se gîndea acum la devenirea Hallipilor, la complecta lor dezmembrare, la dărîmarea casei lor familiale" (metafora nu privește doar colectivitatea consagvină, ci matricea / cuibul, conferind unitatea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a romanului Fecioarele despletite. Tot atîtea promisiuni pentru romanele următoare, care creează "foyere" ale narațiunii, spații cu potențialitate narativă prin instalarea matrimonială a prințului Maxențiu, ca nou locuitor al palatului "de marmoră albă", în casa Razu, sau "transplantarea" Siei (în casa "nouă" a Rimilor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de "moștenitori". Plantîndu-și fiecare vlăstarul în teritoriul dorit, în palatul Barodin sau în casa nouă, somptuoasă, a Rimilor, Lenora și Lică Trubadurul nu au aceleași sorți de reușită. Rămîne însă constantă configurația tematică. Atît ursuza Sia (născută dintr-o "fecioară despletită" și un consangvin, vărul Lică), cît și strălucitoarea Coca-Aimée perpetuează o vocație incestuoasă. Schema înfățișează fără variație un tată de adopție tentat sexualmente (profesorul Rim, doctorul Walter) și o situație tolerată tacit de mamă (fie ea Lina, sau Lenora). Sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
efectul ironiei instalate de au(c)tor în inima situației, nepoata umilită este concurată la asaltul dat asupra Trubadurului de propria ei soră, Mika Lé. (Motivul rivalității amoroase a surorilor fusese spectaculos inaugurat în primul roman al ciclului Hallipilor, Fecioarele despletite, unde aceeași MikaLé zădărnicise căsătoria surorii mai mari, Elena, cu prințul Maxențiu.) Caracterul incestuos sporește valoarea mondenă a "legăturii": Un flirt cu <<fratele mamei>> era în principiu socotit foarte chic de banda ei de prieteni, dar Lică personal era abia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Variantă răsturnată a aceluiași accept matern monstruos, atitudinea Linei de respingere a fiicei instaurează pasivitatea morbidă, cauzatoare a morții Siei la modul propriu. "Moștenirea" se refuză sau se impune, așadar, prin decizie maternă, chestiunea legitimității fiind legată de secretele "fecioarelor despletite" și de complicitate imundă, tăinuită. Drumul, nu-i așa, este "ascuns". În lumea "moștenirii", a succesiunii de rang garantate prin averile transmisibile, posesiunea amestecă imobile și persoane, în limbajul deja notoriu al metonimiei. Pentru "prințesa" Ada, una care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Preocupată de interioritatea personajelor, însă cu o distanță care reglează raporturile de superioritate pe care romancierul ironic le întreține cu eroii săi, autoarea folosește, pe linia clasică, întregul arsenal al motivației realiste. Strategia "autentificării" analizei, în romanul Hortensiei Papadat-Bengescu Fecioarele despletite, este elaborată și ne-am mai referit la ea în altă parte. Sintetic, vom reaminti că stilul indirect liber, principiul formal al pătrunderii în gîndul personajului reflector, Mini, este dominant la începutul volumului. O vocație interpretativă supradetermină discursul, care poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mărunte, noroi și degradare (Sonet). E un spațiu citadin cu cârciumi pline de disperați (Seară tristă), cu parcuri în descompunere (Decor), singurătate și copii bolnavi (Moină); 8. Iubirea este un sentiment profund și plăcut: a. Iubita este o fecioară palidă, despletită, care cântă la clavir muzică funerară: "Iubita cânta un marș funebru/ Iar eu nedumerit mă mir,/ De ce să cânte un marș funebru..." (Nevroză); b. Iubita este descrisă cu accente pamfletare: "Femeie, masă de culori,/ Cocotă plină de rafinării" (Contrast); 9
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au luat gura și picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai mare locul și casa dinspre răsărit, celui mijlociu pe cea dinspre apus , iar perechii mezine casa părintească. Baba muri chiar în acea zi, și nurorile, despletite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste două zile, o îngropară cu cinste mare, și toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori și ziceau: „Ferice de dânsa c-a murit, că știu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de multe ori ca filmul să-mi absoarbă într-atâta atenția, încât să-mi închipui dintr-odată că mă plimb prin parcurile de pe ecran, ori că stau rezemat de balustrada teraselor italiene pe cari evolua patetic Francisca Bertini, cu părul despletit și brațele agitate ca niște eșarfe 192 sau Cred că, dacă ar naște vreodată în mine instinctul unui scop în viață și dacă această pornire ar trebui să fie legată de ceva ce într-adevăr este profund, esențial și iremediabil
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
moartea poate vindeca aceste răni: Era într-adevăr dânsa, dar femeia de serviciu avusese dreptate să se îndoiască dacă e în toate mințile. Tot obrazul îi era murdărit de noroi și de apă, rochia îi atârna în zdrențe și părul despletit se umpluse de nisip. În ce gunoaie se tăvălise pentru a ajunge la aspectul acesta de cerșetoare nebună? Emanuel avu o strângere de inimă mai penibilă decât la primirea scrisorii. Și nu era numai atât. Abia când intră în odaie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
1965. Mann, Thomas, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994. Papadat-Bengescu, Hortensia, Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui Procust, București, Editura Eminescu, 1978. Sartre, Jean-Paul, Greața, traducere de Mircea Ivănescu, București, Editura RAO, 2005. Umuz, ,,Pâlnia și Stamate", în Schițe și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care Shelley o nemurise, nu este Demetra, nu are nimic din simbolismul vegetal al Proserpinei, nu este femeia vampir și nu păstrează nimic sau aproape nimic din trăsăturile mitice ale marilor eroine dramatice, nu este vreo Bachantă deambulînd cu părul despletit și pieptul străpuns de hybris și sileni. Nimic din toate aceste nu găsim la Cătălina. Însuși Eminescu, aici În Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. aceasta poemă, pare să fie străin În descrierea personajului său de morfologia veacului romantic, de resurgențele
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
sărut") și textele orfice ("coapsele tale / cântec de dor") și o transcrie într-o imagistică ținând mai degrabă de idealitate, de vizionarism. În general, percepției strict senzoriale îi este preferată potențialitatea actului, iluzia epifaniei erotice: "dormi/ goală ca o fericire despletită/ înăuntrul meu/ tulburând primul țipăt al pământului/ mi l-a dăruit Dumnezeu/ când am fost năzuit/ din fărdedurerea întunericului dinainte//... mă mor/ lungit/ între visele cu tine/ înșirate în toate cele șapte zile/ în palma vecinic pogorâtă a astei clipe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ca după altă perioadă să revină pocăit și smerit" (1962, 80). Construirea unei asemenea personalități se realizează prin aglomerarea de fapte extreme frecvente bătăi și beții prin cârciumile din împrejurimi, tâlhării sau siluirea unei țigănci bătrâne "dintr-un sat vecin... despletită ca sfânta Vineri din basme, fără dinți, petecită și murdară era baba, la corp, ca și la vorbă" (1962, 85), care vine cu mare scandal la poarta mănăstirii să-și ceară plata pentru abuzul călugărului de la starețul mănăstirii însuși. Frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine, se urcă rugile la ceruri dar poate-s Doamne prea puține... D Lestine iterare 56 EDENUL TRĂDĂRII domnișoara Pogonat umblă despletită. polițistul treaz împușcă zilnic teroriști. orbul de la colț pictează albatroși de fum. în senat deliberează domnii altruiști. o duduie nașparlie croiește polemici. pe un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm un os de
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
și bărbia tăiete în două ca la zăvozi, și toți aveau cozi și ochii scurși, de li se vedeau creierii prin orbitele deșarte". Suita de metamorfoze diabolice ale fantomelor continuă cu apariția unei femei în alb, cu părul lung și despletit, care îl invită pe eroul stors de voință să-și continue drumul către curtea lui Neagu alături de ea, în condițiile fixate de aceasta. Spre marea sa surpriză, boierul realizează, la început, că picioarele sale aproape că nu intră în contact
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine cu părul prins în turbionul febricitat al pasiunii 339. Semnificativ pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câmp floral, care o înconjoară. Ea păstrează o relație metonimică cu florile pe care le ține cu un gest absent, nu există tablou care să omită detaliul floral. Pallady exagerază puțin statura ei pentru a realiza un efect de longilinitate. Despletită, cu picioarele goale în iarbă și un aer pierdut, Ofelia este una din încarnările Melacoliei simboliste, o ipostază a alienării trecută printr-un filtru poetic. În același registru ar putea intra o ilustrată a lui Kimon Loghi intitulată Gioconda, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de fetele din cortegiul funerar. Paralel cu aceste rituri au existat unele obiceiuri mai vechi de provocare a ploii care țin, de asemenea, de apă, Însă din perspectiva mitologiei creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici abstinenți ce trăiau În creierul munților și aveau puteri supranaturale, călătorind
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
eflorescențele asmațuiului sălbatic, pletele aurii ale clematitei rodite, nucile mărunte ale ghințurei albe ca laptele, tulpinile ramificate ale fumariței cu flori roșietice și negre, cîrcei de viță, firișoarele întortocheate ale caprifoiului, în sfîrșit, tot ceea ce au aceste făpturi nevinovate mai despletit, mai sfîșiat, flăcări și întreite lănci, frunze crestate, zdrențuite, tulpini chinuite ca niște dorințe încîlcite în fundul sufletului. Din mijlocul acestui multiplu puhoi de dragoste care se revarsă, se ridică un minunat mac, bătut, roșu, plin de boboci gata să se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
muncă și scânteia creației. Grecia trăiește prin istorie și legende (bine vândute turiștilor), Roma, prin măreția de odinioară, Londra, prin cea de azi. Zgârâie nori din New York sunt rodul fanteziei, dezrădăcinaților sorții, desțăraților. Satul Giurgioana e astăzi ca o femeie despletită (doar câteva case ... vechi) cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]