649 matches
-
l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin nehot?r�rea �n privin?a alegerii, se ajunge la contr�ngerea tuturor oamenilor, oricare ar fi croiala
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult �nainte de Revolu?ie, a distrus corpurile intermediare ?i a accentuat pasiunea egalitar? a cet??enilor, merg�nd p�n? la ruinarea �n r�ndul opiniei a ideii de libertate. �Aceast? form? particular? a tiraniei care se nume?te despotismul democratic ?i de care Evul Mediu nu avusese idee, este deja familiar [cet??enilor]. Mai mult? ierarhie �n societate, mai multe clase, mai multe ranguri fixe; un popor compus din indivizi aproape asem?n?tori ?i �ntrutotul egali, o mas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și a patru Biserici luterană, calvinistă, unitariana și catolică. Excluderea se îndreaptă asupra comunității românești și a Bisericii sale ortodoxe, o comunitate ce reprezintă, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cel puțin 50% din populație. Or, influența filosofiei Luminilor și despotismul luminat al Habsburgilor modifică raporturile de forță între diversele comunități naționale. Drept urmare, românii revendică egalitatea în drepturi cu cele trei națiuni recunoscute. Această revendicare este privită favorabil de Viena care intenționează să-i folosească pe români ca instrument de centralizare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul secolului al XV-lea, nu are nici un rezultat asupra evoluției statutului lor. În 1437, influența alimentează cuvintele de ordine ale răsculaților, care se prezintă ca "adunare a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele între două arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează natura relațiilor lașilor și Bucureștilor cu Viena și Sankt-Petersburg. Spațiul moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care îmbină disciplina și măsura. Schimbarea realizată de Constantinopol în 1711 în administrația Principatelor ar fi răspuns deci unei nevoi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura Luminilor, respingerea sau cel puțin critica sa făcută de conservatori, refuzul străinătății și recursul la această străinătate, încrucișarea influențelor rusă și greacă marchează sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un răspuns pe lîngă grupurile conducătoare și la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de referință ale confruntărilor româno-maghiarc. Chiar această epocă este una din turnantele înțelegerii despotismului luminat, dacă ne-am plasa de partea celor care decid, Maria Tereza și losif al II-lea. Se impun mai multe interpretări: accentul este pus pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impun o latinitate a limbii române. Ca juriști, ei participă la reflecțiile inteligenței Vienei privind dreptul natural. Micu publică la Sibiu, în 1800, o lucrare intitulată Legile firei, inspirată de filosofia lui Baumeister care alimenta, pe la 1750, gîndirea politică a despotismului luminat. Acești oameni sînt de o mare cuprindere intelectuală, iar orizontul școlilor de la Blaj, unde profesează, le este suficient. Acești oameni au conștiința nobleții lor, un statut de elite recunoscut de losif al II-lea, care face adesea apel la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Gheorghe Șincai, arestat pentru incitarea rebeliunii din 1794) sau mai curînd vor lua partea ordinii împotriva răsculaților țărani: Micu se arată foarte sever față de "agitațiile țărănești". Ei sînt împărțiți între dorința de integrare într-un sistem de ordine pe care despotismul luminat îl păstrează, controlîndu-1, și un fel de disperare care îi cuprinde în vîltoarea secolului. Sistemul de ordine părea, în consecință, condamnat chiar înainte ca națiunea română să recupereze această etapă a istoriei transilvane feudale. Rămîn inițiativele care marchează profund
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mîndri; ar trebui să se privească în această oglindă." Luminile își propun să atragă și să ridice plebea la idealurile unei elite. Dar în același timp aceste elite care se sprijină pe politica imperială sînt îngrijorate în privința caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect program care îl situează în istorie, care îl legitimează în prezent și impune o coerență revendicărilor viitorului. Elitele românești transilvane care participă la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra trăsăturilor și caracterelor conservatoare ale unei tradiții de lungă durată. Unii văd în curentele revoluționare moștenirea reformismului luminat al secolului al XVIII-lea, alții interpretează aspirația revoluționară ca o voință de desprindere de conservatorismul păstrat prin reforme, aparținînd fie despotismului luminat al Imperiului Habsburgilor pentru Transilvania, fie umanismului fanarioților, fie unei gestiuni a Rusiei în Moldova și Țara Românească. Studiul circulației ideilor politice trebuie să fie completat de o cunoaștere a vectorilor sociali ai acestor idei, a greutății și a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totul!" Și continuă: "Doamnă, țara mea este frumoasă, bogată, pitorească, atît prin culoarea sa primitivă cît și prin lipsa unei civilizații necesare. Este o mică oază, cu atît mai necunoscută cu cît este pierdută între cele trei deșerturi: Imperiul austriac, despotismul musulman și absolutismul moscovit. Națiunea mea numără aproape 10 milioane de locuitori care încă se află, în întregime, în barbaria moravurilor patriarhale". Tema necunoașterii Moldovei și Țării Românești de către francezi este esențială. Este afirmată cu violență de Dimitrie Brătianu, vechi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult, e chiar o sarcină dificilă. La fiece pas descoperi cîte-o imagine prea puțin măgulitoare a vieții politice, a liderilor, a maselor. Descoperi că toate calitățile care fac insuportabilă puterea sînt descrise ca fiind necesare: disprețuirea rațiunii, violența vicleană și despotismul. Nu mai puțin dezolantă apare și imaginea mulțimilor avide de supunere, pradă propriilor pulsiuni, inconștiente prin definiție. Printre altele, e bine de subliniat că această știință lasă la o parte, alături de ipotezele sale de lucru, factorii economici, istorici și tehnici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ales-o. Totuși, aș dori să anunț imediat unul dintre aceste motive, pentru a face mai bine înțeles extraordinarul interes pe care psihologia mulțimilor l-a manifestat față de această soluție. Iată-l: masele nu tind spontan către democrație, ci către despotism. Capitolul IV Despotismul oriental și despotismul occidental I În secolul nașterii maselor, dominația exercitată de un singur individ trecea drept un vestigiu al barbariei. Era stigmatizată ca dictatură absolută, efect dezolant al lipsei de cultură sau de resurse materiale, întoarcere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aș dori să anunț imediat unul dintre aceste motive, pentru a face mai bine înțeles extraordinarul interes pe care psihologia mulțimilor l-a manifestat față de această soluție. Iată-l: masele nu tind spontan către democrație, ci către despotism. Capitolul IV Despotismul oriental și despotismul occidental I În secolul nașterii maselor, dominația exercitată de un singur individ trecea drept un vestigiu al barbariei. Era stigmatizată ca dictatură absolută, efect dezolant al lipsei de cultură sau de resurse materiale, întoarcere deplorabilă la obiceiuri
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
anunț imediat unul dintre aceste motive, pentru a face mai bine înțeles extraordinarul interes pe care psihologia mulțimilor l-a manifestat față de această soluție. Iată-l: masele nu tind spontan către democrație, ci către despotism. Capitolul IV Despotismul oriental și despotismul occidental I În secolul nașterii maselor, dominația exercitată de un singur individ trecea drept un vestigiu al barbariei. Era stigmatizată ca dictatură absolută, efect dezolant al lipsei de cultură sau de resurse materiale, întoarcere deplorabilă la obiceiuri arhaice. În ansamblu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
clari, să amintim că societatea de mase se definește prin democratizarea acestui tip de autoritate, în sensul în care spunem că se democratizează mașinile, plăcerile, cărțile, ziarele sau mass-media. Rezervate odinioară elitei, apoi burgheziei, ele sînt acum accesibile tuturor. De ce despotismul ajunge să fie acceptat și practicat de clasele populare? Pe de o parte, avem demisia guvernelor care nu mai știu cum să-și impună autoritatea sau, cum scria Thomas Mann, nu mai pot "juca rolul de stăpîni pe care omul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
42. Fără a o spune explicit, Le Bon vizează liderii sindicali. Vede în ei adevărații stăpîni ai universului muncii. Dar asta nu e tot. Cînd lărgim cîmpul de desfășurare, cuprinzînd o întinsă perioadă istorică, aflăm cam peste tot semnele resurecției despotismului. În orice ideologie, în orice viață politică el reapare cu o remarcabilă constanță, adus de civilizații străine unele celorlalte. Imediat ce la un popor apare scrierea, de-ndată ce se ivesc primele cărți, tema este prezentă în mod obsedant. Pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cauzelor mai sus menționate. Aș dori să lămuresc această evoluție folosindu-mă de o comparație fragilă, e drept, ca orice comparație, dar în acest caz, justificată. Iat-o. Conform datelor istoriei, se pare că înaintea erei noastre a existat un despotism oriental adus la perfecțiune în China antică și Egiptul faraonic 43. El avea la bază principiul inegalității, comun societăților din acea vreme și venea în întîmpinarea necesității de a pune în funcțiune un mod de producție bazat pe construirea cetăților
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
societății riguros ierarhizate, uns zeu de către religie, stăpîn infailibil al Statului și universului, ambele reunite în persoana lui, despotul, așadar, cerea o supunere absolută. Observăm că avem de-a face cu trăsături care stau și astăzi sub semnul ideii de despotism. Dacă aruncăm o privire-n urmă, vedem că trăsăturile de mai sus au suferit o extindere considerabilă și s-au ivit în mod independent pe mai multe coontinente, fără a se fi difuzat programat. Această soluție identică la o problemă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
redescoperită de atîtea popoare dispersate, reprezintă o neliniștitoare enigmă a istoriei umanității. Să sărim acum peste veacuri și să ajungem în societatea modernă, fără a-ncerca să ne justificăm saltul. Iată așadar motivele care ne autorizează să vorbim despre un despotism occidental. În mod cert noțiunea a făcut carieră în epoca Revoluției franceze. Înainte ca Le Bon și Tarde să-i atribuie o rază de acțiune generală, Chateaubriand îi sesizase deja caracterul principal: "O anumită experiență cotidiană mă face să recunosc
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atribuie o rază de acțiune generală, Chateaubriand îi sesizase deja caracterul principal: "O anumită experiență cotidiană mă face să recunosc că francezii se-ndreaptă incontestabil înspre putere, că nu iubesc libertatea, că egalitatea e idolul lor. Or, între egalitate și despotism există legături secrete". Nu luați aceste cuvinte drept o simplă metaforă, o întorsătură poetică de condei fără nici o consecință. Se întrezărește aici secretul legăturii amintite, și nouă ne revine sarcina să-l dezvăluim în proză, pe larg. Sistemele politice dominate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]