14,288 matches
-
inimii): "Știu: Ochiul Orb nu atacă omul// Cînd scriu simt raza lui invizibilă/ cum mă acoperă ca o ploaie de acizi dogorîtori/ ca o respirație a unor alge/ înfășurîndu-mă/ în crusta lor limpidă// îți trebuie cuțit în mijlocul scrisului/ să-ți desprinzi de pe trup țesătura/ mușchiului său vorace, să sfîșii crisalida// ai lama tăioasă a strigătului: //"Știu, Doamne, că Ochiul Orb nu-i un sicriu/ în care să te mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
este timpul limită al banului, care perturbă liniștea scriitorului poet, întîi de toate cîntăreț al nefericirii și mizeriei sufletești a omului în general. Glasul cutremurător de trist al acestui Prometeu parodiat răsună în lirica temei alese: instituirea unei alte morale: "desprins din cordonul ombilical al iubirii/ pentru tine reînvăț să privesc lumea rea/ reacomodez cu mine, cu firea mea încă încețoșată,/ părul tău care ardea alteori văzduhul/ vibrează acum înalte încăperi pe arcușul/ altor înfrîngeri/ faptul că încă te mai visez
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
A la Z, adică din școala de teatru și apoi, stagiune de stagiune, cu rolurile interpretate. În jurul fiecărui rol sînt adunate punctele de vedere ale regizorilor cu care a lucrat, ale actorilor cu care a jucat, opiniile critice de atunci, desprinse din presa vremii sau reinterpretările de astăzi. Din acest puzzle uriaș - sînt peste 200 de persoane abordate - se formează, în complexitatea ei, personalitatea artistului. Și trebuie spus că toate comentariile se opresc doar la creație, respectînd intimitatea vieții lui George
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă o dată cu documentarul Eminescu - Truda întru cuvânt de Anca și Laurențiu Damian, din care se pot desprinde unele sugestii de perspectivă și de tehnică a scenariului. Urmează apoi câteva fragmente din filmul artistic Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu (1989), scenariul Nicolae Mărgineanu și Mircea Radu Iacoban. Îmi reține atenția o umbră chinezească din profil a
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
Coposu. Dacă în plan economic, social și politic această trăire mistica a dus țară la dezastru, ne rămâne speranța că măcar în plan religios vom revoluționa sistemul de credințe mondial! Că, imediat, din trunchiul adormitului Coposu au început a se desprinde adormiți mai mici, desi vii, e în logica lucrurilor. Un buddhist, în felul său, e și Victor Ciorbea. Cu atat mai mult cu cât lentoarea gesturilor sale amintește frapant de poziția îndelung meditativa a lui Buddha. Somnolent că un nou-născut
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
ansamblul gîndirii sale artistice (și nu numai), Mamikon Yengibarian vorbește într-o formă nouă și eliptica despre ceva imemorial și indescriptibil. Cel de-al doilea artist, fotograful Peter Korniss, este născut în România. Că și laYengibarian, reperele sale artistice sînt desprinse tot din spațiul, ca să-i spunem așa, originar. De altfel, expoziția să se numește Inventar - imagini transilvănene. Așa cum spune și titlul, Korniss face în satul transilvănean, atît în cel locuit de romîni, cît și în cel cu populație maghiară, un
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
cu precădere, acele elemente care pot constitui bazele unei adevărate monografii a comunității tradiționale. Concentrată esențialmente asupra omului concret, asupra individului, a cuplului, a vîrstelor, a grupului mic, în care identitățile se sprijină reciproc și nu se subminează, privirea artistului desprinde două coordonate majore ale lumii rurale: coordonată stabilă, stereotipa, ritualizata, si coordonată fluida, instabilă, dinamica. În cea dinții sînt integrate marile evenimente ale vietii cotidiene și ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce-i drept, dar din alt spațiu, cel sud-dunărean), până la Nicolae Mavrocordat, "grecul cărturar", "cărturarul cu sceptru", "model monarhic luminos", a cărui "imagine solară" se desprinde din cronică encomiastica a lui Radu Popescu. Cu acest portret al lui Nicolae Mavrocordat se oprește cartea lui Dan Horia Mazilu. A merge mai departe ar fi însemnat, cum spune autorul însuși, o modificare esențială a perspectivei, oferirea unei alte
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
totuși ce bucurie și câtă, o, câtă uitare de sine/ risipesc prin apusuri seninele, calmele ghețuri alpine/.../ Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime,/ Păsări albastre și căi fumurii se desprind din calotele sfinte/ și oameni înalți intra și ies din morminte/ pretutindeni e sărbătoare, beție, dragoste, pace/ pretutindeni se zbat în lumina mii de chipuri buimace" (Aurul înălțimilor). Repetiția persuasiva are uneori cicluri foarte scurte, constând și într-un singur
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
A regăsit România în sentimentul inutilității. A ajuns la ideea că ceea ce în Occident este produs istoric de decadenta - toleranță, fatalismul - e natural la noi și de aceea nouă ne revine să-l exprimăm. Nouă, prin el, pentru că s-a desprins. Pentru că a schimbat instrumentul: în locul unuia liric și dezmățat, unul precis, subtil și ironic. L-a pus să exprime fatalismul românesc. I-a dat ironiei un surîs interior. Nu știu dacă surîsul nu existase deja, la omul cu posmagii, la
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
lui Pirandello de a scrie 365 de nuvele spre a fi citite câte una în fiecare zi a unui an - proiect rămas, din nefericire, nedus la bun sfârșit. Monahul de la Rohia nu schimbă cu nimic imaginea lui Steinhardt, așa cum se desprinde ea din Jurnal : un om pentru care teribilă experiență a "universului concentraționar" are valoarea iluminării petrecute pe drumul Damascului. Îngenunchind în mica celulă de la Zarca-Gherla, la 2 august 1964, aflat în ajunul eliberării, Steinhardt își spune: "Am intrat în închisoare
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
politic regizat de Tony Scott lasă timp suficient cinefilului să-și aducă aminte în detaliu de kafkiana Conversație pe care Francis Ford Coppola o lansa că o provocare la cazul Watergate, în anii în care laitmotivul filmelor "conspirație" abia se desprinde din realitatea curentă. Pentru a reveni apoi în forță dinspre ficțiune spre cotidian, vezi SF Truman Show. Inamicul... atinge la un moment dat acel frison existențial al zădărniciei întîlnit și pe puntea înclinată a Titanicului lui James Cameron (reluat în
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
aventură e asimilată în urzeala narativa a vieții noastre: exteriorul ei se lasă cuprins de interior. Tocmai de aceea ea se aseamănă cu opera de artă, care "din ipostazele infinit continue ale plasticității sau ale trăirii decupează un fragment, îl desprinde din legăturile lui cu lumea (. . .) și îi dă o formă suficientă și armonioasă, determinată parcă de un impuls interior". Sau, cu visul, care deși aflat în afara existenței noastre cotidiene, e un depozitar al pasiunilor și obsesiilor de peste zi. Aventură presupune
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
tîrcoale sistematic studioului fermecat. Picam mereu cînd becul roșu semnaliza înregistrarea. Într-o bună dimineață am dat nas în nas cu Virgil Ogășanu, pe care-l cunoscusem la premiera lui Valeriu Moisescu, de la Bulandra, cu Mizantropul. Nu m-am mai desprins de el și a înțeles curînd de ce. Am intrat, ușor clandestin, pe ușă fermecata, ca Alice în Țară Minunilor. Studioul era gol și mi se oferea cu toate secretele lui. Pe care nu le destăinui. Și-am rămas acolo, ascunsă
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
palimpsest din The Moor^s Last Sigh (Ultima suflare a Maurului), românul publicat de Salman Rushdie în 1995. Obsedat de India natală, unde nu se mai poate întoarce deoarece a fost exilat din această lume, Rushdie nu reușește să se desprindă de orașul tuturor bucuriilor și al iluziilor, al incertitudinilor și decepțiilor, pe care, asemenea eroului sau, Moraes Zogoiby, poreclit Maurul, îl iubește și urăște cu pasiune. Exorcizarea operată în românele anterioare, precum Midnight^s Children (Născuți la miezul nopții - 1981
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins din Forum gruparea Criterion? Era deja o polarizare ideologică? - La început, prin ^32, prin toamnă, cînd s-a format Criterionul, încă nu începuseră "ideologiile să înlocuiască idealurile", cum spunea Jianu, care a fost foarte afectat de această "trădare". Abia prin
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
de eliminarea din viața publică a lui Miron Cozma, probează că politica rămâne, în România, un domeniu extrem de alunecos, în care primejdiile te pândesc la fiecare răspântie. Mai importantă decât condamnarea lui Miron Cozma mi se pare morală ce se desprinde din întâmplările ultimelor zile. Și anume, ca epoca banditismului politic a apus chiar si in România. După crearea acestui precedent (care sper să coincidă cu o trezire la viață a Justiției române), le va fi foarte greu diverșilor pescuitori în
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
sale victime ale sistemului. Valladolid-ul a omagiat-o pe Liv Ulmann, plină de inteligență, modestie și naturalețe, că actrița și regizoare, printr-o retrospectivă ce-i urmărea evoluția de la interpreta semănînd cu Bibi Anderson pînă la creatoarea ce s-a desprins de mitul Bergman. Dintre filmele spaniole nu au lipsit ultimul Almodovar (prezent și pe ecranele noastre) ultimul Saura (Tango), ultimul Bigas Luna (Cameristă de pe Titanic), multe coproducții și filme de debut (din cele 80 de film spaniole realizate în ^97
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de Romul Munteanu; Societatea Română de Radiodifuziune, Direcția Patrimoniu, București, 1998.
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
mai profundă, că au un numitor comun: și anume aducerea an prim-plan a unor atașante chipuri de femei: deopotrivă fragile și puternice, contemporane cu noi sau ăndepărtate an timp și an spațiu, personaje și personalități istorice sau femei obișnuite, desprinse din puzzle-ul cotidian al marilor orașe, ăndrăgostite sau tânjind după dragoste, căutăndu-si rostul și sensul propriei lor vieți, a propriei lor personalități. Ele poartă un nume: Ada (The Piano, regia Jane Campion) este femeia refugiata an mutismul ei voluntar
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
bestiali, fericiți sau loviți de mizeria cea mai cruntă. Saturnismul acest rău moral și spiritual (...) constă în demoralizare și indiferență față de lucrurile lumești, dar produce cu toate acestea aptitudinea pentru contemplație". Din monografia lui Chastel închinata lui Ficino se poate desprinde, ca un fir călăuzitor, teoria că "astrul nenorocirilor este și cel al geniului", prin aceea că desparte imperios sufletul de aparente, că-i revelează esențele lumii. Melancolice și saturniene geniile au drept calități năzuința spre ideal, spre ceresc, darul contemplației
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
e deopotrivă acasă și departe. La urma urmelor, aceasta este esența acoperișului ca metaforă: odată cătarăți pe el, săntem anca prinși de pământ, prin rădăcinile noastre cele mai temeinice și intime totodată, casa, si totusi pe punctul de a ne desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația care ne-a și adus acolo. Cu toate acestea, prea puține aflăm despre Sils-Maria din eseurile lui Iso Camartin, așa cum acoperișul nu ne atrage niciodată privirile, pentru că ele șanț
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Editorul l-a înlocuit cu eroicul Sub patru dictaturi, care, pus în legătură cu Mihai Beniuc, profitor prin vocație al oricărei împrejurări istorice, este de un comic involuntar. De aceeasi inadecvare suferă și titlurile de capitole, inexistente în versiunea originală. Formulări provocatoare desprinse parcă din Evenimentul zilei apar în carte deasupra unor texte anoste desprinse parcă din Scânteia. În sfârșit, Ion Cristoiu se lansează, prin intermediul unei prefețe scrise în stil gazetăresc, într-o supraevaluare a lui Mihai Beniuc ca scriitor. Prefațatorul recunoaște că
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
Mihai Beniuc, profitor prin vocație al oricărei împrejurări istorice, este de un comic involuntar. De aceeasi inadecvare suferă și titlurile de capitole, inexistente în versiunea originală. Formulări provocatoare desprinse parcă din Evenimentul zilei apar în carte deasupra unor texte anoste desprinse parcă din Scânteia. În sfârșit, Ion Cristoiu se lansează, prin intermediul unei prefețe scrise în stil gazetăresc, într-o supraevaluare a lui Mihai Beniuc ca scriitor. Prefațatorul recunoaște că l-a mirat utilizarea de către memorialist, pe scară largă, a limbii de
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
cert a transfigurat-o în muzică să. Cu o teribilă candoare în priviri și un suav mister al gesturilor, vrăjind clapele pianului într-o plutire continuă excelent cinematografiata de Lajos Koltai, eroul interpretat de Tim Roth își permite să se desprindă de viață cu seninătate căci a cum spune personajul a "Toate au un sfîrșit și nimic nu-i infinit". Doar legendă, doar artă, doar filmul...
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]